BusinessMagazin

Tag: credit

  • Cristian Bichi, consilier guvernator, Cancelaria BNR: Pachetul de legi anticămătărie-sucursalele instituţiilor de credit străine din UE au rămas pe afară!

    Un pachet de legi anticămătărie a fost transmis recent la Camera Deputaţilor pentru dezbatere. Trei dintre cele patru proiecte de lege din pachet păcătuiesc însă prin definirea defectuoasă a noţiunii de creditor financiar, ceea ce duce la neincluderea în sfera lor viitoare de aplicabilitate a sucursalelor instituţiilor de credit străine din Uniunea Europeană (UE) ce operează pe teritoriul României. Şi uite aşa, dintr-o greşeală ce relevă o slabă cunoaştere a legislaţiei bancare europene şi naţionale, se poate ajunge, în absenţa corecţiilor, la discriminarea instituţiilor de credit persoane juridice române, unele dintre ele cu capital majoritar românesc, prin crearea de condiţii competitive inegale.

    O greşeală uriaşă

    Cele trei proiecte de lege, odată adoptate, se vor aplica, după cum este stipulat în textul lor, raporturilor juridice dintre consumatori şi creditorii financiari. Potrivit definiţiei oferite în aceste proiecte, prin noţiunea de creditor financiar se înţelege “o instituţie de credit autorizată de Banca Naţionala a României, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe”.

    Utilizarea sintagmei “instituţie de credit autorizată (n.n. – sublinierea ne aparţine) de Banca Naţionala a României” reprezintă cheia problemei. În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, BNR autorizează instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit din ţări non-UE (“ţări terţe”). Sucursalele instituţiilor de credit străine din ţări ale UE, ce operează în România, sunt supuse doar unei proceduri de notificare. Prin urmare, aceste sucursale nu vor intra sub incidenţa prevederilor normative preconizate. Pentru a fi mai clar acest ultim aspect, să analizăm în continuare cadrul juridic aplicabil pieţei unice bancare din Uniunea Europenă şi legislaţia naţională din domeniul bancar.

    Structuri folosite pentru activitatea bancară transfrontalieră în UE

    În conformitate cu legislaţia europeană, instituţiile de credit dintr-un stat membru UE pot intra pe piaţa bancară din alt stat membru UE in următoarele moduri:

    • înfiinţarea unei sucursale;
    • înfiinţarea unei filiale;
    • furnizarea de servicii direct transfrontieră.

    Filialele instituţiilor de credit străine (denumite în mod curent şi subsidiare) sunt entităţi juridice independente, înfiinţate conform cerinţelor legale din ţările gazdă, care se află în proprietatea societăţii mamă sau asupra cărora societatea mamă exercită în mod efectiv o influenţă dominantă.

    Sucursalele instituţiilor de credit străine reprezintă entităţi operaţionale care sunt o parte integrantă din societatea mamă. Ele nu au personalitate juridică.

    Structurile juridice amintite mai sus determină distribuţia responsabilităţilor de supraveghere între autorităţile competente naţionale şi accesul la fondurile naţionale de garantare a depozitelor bancare.

    Piaţa unică bancară europeană

    Legislaţia primară europeană a permis crearea între ţările membre UE a unui spaţiu economic fără frontiere, bazat pe libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor. În domeniul bancar, încă din 1992, a fost realizată o piaţă unică, bazată pe următoarele principii: recunoşterea mutuală a autorizaţiilor şi a sistemelor de supraveghere, autorizaţia bancară unică şi controlul ţării de origine.

    Potrivit sistemului recunoaşterii mutuale, statele membre UE oferă asigurarea că activităţile cuprinse, în prezent, în anexa nr. 1 a Directivei2013/36/UE pot fi efectuate pe teritoriul lor, fie prin stabilirea unei sucursale, fie prin prestarea de servicii, de către orice instituţie de credit autorizată şi supravegheată de autorităţile competente dintr-un alt stat membru (ţară de origine), cu condiţia ca acestea să fie incluse în autorizaţie.

    În conformitate cu principiul autorizaţiei unice (principiu denumit şi “paşaport european”) toate instituţiile autorizate într-un stat membru al UE pot să-şi deschidă sucursale sau să presteze servicii bancare transfrontieră în celelalte state membre, fară a fi nevoie de alte autorizaţii din partea acestora din urmă.

    În ceea ce priveşte principiul supravegherii ţării de origine, acesta înseamnă că autorităţile de supraveghere din ţările de origine sunt împuternicite să-şi supravegheze propriile lor instituţii de credit autohtone în privinţa operaţiunilor efectuate în alte state membre.

    Prin urmare, pentru a presta servicii bancare în cadrul UE, o instituţie de credit din UE nu este obligată să ceară permisiunea autorităţii competente din ţara gazdă, fiind suficient să deţină o autorizaţie emisă de propria sa ţara (ţara de origine). Principiul autorizaţiei bancare unice se aplică băncilor din UE şi filialelor stabilite pe cuprinsul UE de către bănci din ţări non-UE. El nu se aplică sucursalelor băncilor din afara UE (din ţări terţe).

    Prevederile legislaţiei române privind regimul instituţiilor de credit din alte state membre ale UE

    În textul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, se regăsesc următoarele formulări:

    • “Pentru infiinţarea unei sucursale de către o instituţie de credit dintr-un stat membru nu este necesară obţinerea unei autorizaţii din partea Băncii Naţionale a României …” (art. 46, alin. 1)
    • “O instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate înfiinţa o sucursală în România pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine…” ( articolul 48, alin. 1)
    • “Furnizarea de servicii în mod direct de către o instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate fi realizată pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine, cuprinzând activităţile pe care instituţiile de credit intenţionează să le desfăşoare în România.” (art. 49)

    Cum a fost posibilă o asemenea eroare?

    Astfel, există indicii temeinice că ne aflăm în faţa unei erori majore, cu repetiţie, a iniţiatorului proiectelor legislative, întrucât este greu de crezut că acesta a dorit să excludă sucursalele instituţiilor de credit străine din alte state membre UE din sfera de aplicabilitate a celor trei viitoare legi. O astfel de greşeală, necorectată, ar avea ca efect aplicarea unui tratament mai favorabil sucursalelor institutiilor de credit străine din UE, care vor putea opera fără a se supune restricţiilor impuse instituţiilor de credit, persoane juridice româneşti. Să nu uităm că acestă ultimă categorie de entităţi cuprinde pe lângă filialele din România ale institutiilor de credit străine şi instituţii de credit autohtone cu capital majoritar românesc. Tratamentul diferenţiat aplicabil celor două categorii de instituţii de credit va genera o segmentare a pieţei bancare şi va distorsiona condiţiile de concurenţă.

    Faţă de această eroare monumentală, ce putea fi prevenită doar printr-o simplă citire a OUG nr. 99/2006, nu ştiu dacă să râd sau să plâng. Este însă clar că, fără corecţii legislative, limitele de dobândă dorite de iniţiator nu au cum să fie aplicate în cazul persoanelor ce obţin împrumuturi de la sucursalele instituţiilor de credit din alte state membre UE ce operează în România. Nici proiectata protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar în contractele de credit încheiate de aceştia cu sucursalele respective nu va fi posibilă.

    Eroarea este de natură să genereze îndoieli puternice în privinţa a cât de bine cunosc legislaţia bancară europeană şi naţională (şi mecanismele pieţei bancare autohtone) persoanele care oferă consultanţă juridică iniţiatorului celor trei proiecte legislative. Pe acest fundal, “se spărie gândul”, vorba cronicarului, de faptul că reglementări sensibile cu impact major asupra economiei naţionale sunt propuse fără a exista studii de impact.

  • Aveţi datorii la bănci? Taxa ascunsă pe care majoritatea celor care îşi iau un credit o plătesc fără să ştie

    În momentul în care vă luaţi un credit de la majoritatea băncilor din România, fie şi sub forma unei descoperiri de cont, trebuie să plătiţi o taxă de care puţini dintre clienţii instituţiilor bancare ştiu.

    Astfel, potrivit informaţiilor confirmate pentru Business MAGAZIN şi Ziarul Financiar de surse din piaţă, în momentul în care accesaţi un credit mobiliar, veţi plăti o taxă de înregistrare a ipotecii mobiliare la acordarea creditului la Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară în valoare de 65,7 lei. Apoi, în fiecare an după acordarea creditului, încă 43,8 lei, la care se adaugă 21,9 lei la momentul în care doriţi să ştergeţi ipoteca mobiliară percepută la momentul rambursării integrale a creditului.

    Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară este sistemul legal de publicitate mobiliară pentru ipoteci mobiliare, fiducii, avize specifice, creanţe securitizate şi obligaţiuni ipotecare, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei.

    Potrivit art. 1 alin. 1 pct. d) din Legea nr. 297/2018 privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, este un sistem naţional electronic de interes public, structurat pe persoane şi bunuri, de evidenţă a priorităţii în caz de executare silită şi de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice prevăzute de lege.

    Banca Comerciala Română nu percepe o astfel de taxă, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii instituţiei, deoarece nu înregistrează ipoteci mobiliare pentru creditele acordate persoanelor fizice (excepţie face Prima Casă, unde obligă legislaţia specială). Din informaţiile companiei, BCR este singura bancă din piaţă care a simplificat acest flux. 

  • Povestea românului care a sacrificat totul pentru visul lui. El şi-a vândut chiar şi casa pentru a porni afacerea pe care şi-o dorea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business.

    Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale.

    Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere cu mâncare. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea


    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro. El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Creditarea privată a continuat să îşi tempereze creşterea şi în noiembrie, cu un avans de 7,2%, susţinut mai ales de împrumuturile în lei ale populaţiei, în urcare cu 13,7%

    Creditarea privată a crescut până la finele lunii noiembrie cu 7,2% faţă de perioada similară a anului trecut, soldul total ajungând la 268 miliarde lei, susţinut de avansul de 9,7% al împrumuturilor în lei, faţă de 2,4% a celor în valută, arată datele BNR.

    Ritmul de creştere a creditării şi-a menţinut trendul descedent în ultimele luni, după 7,7% în septembrie şi 7,5% în octombrie. 

    În termeni reali, creditarea totală s-a majorat cu 3,3% în luna noiembrie.

    Creditul în lei are o pondere de 67,2% în totalul creditului neguvernamental, respectiv 180 miliarde lei. În termeni reali, creşterea creditării în lei a fost de 5,7 %.

    Din suma totală, 108 miliarde lei reprezintă împrumuturile populaţiei, în creştere cu 13,7%, iar 72 miliarde lei creditele luate de societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare totalizau, în urcare 4,1% faţă de noiembrie 2018.

    În ceea ce priveşte creditele în valută, soldul lor s-a majorat cu 2,4%, la 88 miliarde lei. Exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%.

    Singura categorie de credite care a înregistrat scăderi în parioada noiembrie 2018-noiembrie 2019 a fost cea a împrumuturilor în valută ale populaţiei, cu un minus de 8,2%, la 34,6 mld.lei.

    În schimb, creditele în valută luate de companii s-au majorat cu 10,5%, la 53 mld.lei.

    Faţă de luna octombrie, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut cu 0,1%  (-0,1 la sută în termeni reali).  Creditul în lei s-a majorat cu 0,6% (0,4% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei a scăzut cu 0,8% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,3 %).

    Creditul guvernamental s-a diminuat în luna noiembrie cu 7,2 milioane lei faţă de luna octombrie 2019, până la 109,96 miliarde lei. În raport cu noiembrie 2018, creditul guvernamental s-a majorat cu 5,8% (2,0 la sută în termeni reali).

    Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie un sold de 411 miliarde lei. Faţă de luna octombrie 2019, aceasta a crescut cu 1,9% (1,6 % în termeni reali), iar în raport cu noiembrie 2018 masa monetară (M3) s-a majorat cu 9,5%ă (5,5 la sută în termeni reali).

     

  • România a ajuns o ţară de vis pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă: Datorită creşterii salariului şi a scăderii preţului apartamentelor de după criză, rata pentru un apartament cu 2 camere a ajuns la mai puţin de 60% din salariul mediu net, faţă de 250% în 2008

    ♦ În 2008 erau necesare aproape trei salarii medii nete pe economie pentru plata unei rate la un apartament cu 2 camere din Capitală ♦ Pe fondul dublării salariului mediu în ultimii 11 ani, dar şi al ieftinirii locuinţelor faţă de perioada de boom, acum rata reprezintă mai puţin de 60% din salariul mediu pe economie.

    Rata lunară pentru achiziţia unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la mai puţin de 60% din valoarea salariului me­diu net pe economie la nivelul lu­nii septembrie a acestui an, faţă de 251% la ni­velul lunii ianuarie din 2008, la apogeul boomu­lui economic, potrivit calculelor ZF şi datelor SVN România, Credit & Financial Solutions.

    „Creditarea ipotecară a cunoscut o dezvol­tare vertiginoasă în ultimii ani, într-un context generalizat de majorare a veniturilor, de diversificare a ofertei şi de reducere a ratelor. Chiar dacă dobânzile au înregistrat scăderi, dar şi majorări în ultimii ani, ponderea ratei medii lunare în veniturile populaţiei este într-o con­tinuă scădere de aproximativ cinci ani. Practic, o rată medie pentru un credit de 69.000 de euro are o pondere în salariu de aproape două ori mai mică faţă de acum şase ani“, afirmă Alexandru Rădulescu, managing part­ner SVN România, Credit & Financial Solutions.

    În acel moment, la începutul anului 2008, un apartment cu două camere în Capitală de 50 mp utili costa în medie 130.000 de euro, iar rata lunară pentru acesta era de 826 de euro, în timp ce salariul mediu era de numai 329 de euro – astfel era nevoie de salariul aproape complet a trei adulţi pentru a plăti rata unui apartament cu două camere din Bucureşti.

    Dezvoltarea segmentul ipotecar s-a produs concomitent cu diminuarea importanţei produsului Prima Casă, care în prezent deţine aproximativ 25% din totalul tranzacţiilor efectuate – sau 35% din segmentul finanţărilor pentru achiziţionarea unei locuinţe.

    „Piaţa este pe o traiectorie ascendentă şi observăm şi o creştere a apetitului de finanţare din partea unor instituţii financiare, atât pe segmentul de retail cât şi pe cel corporate, pentru investitorii care dezvoltă proiecte rezidenţiale. În plus, tot mai mulţi cumpărători apelează la serviciile unui consultant financiar, acesta fiind un alt factor care arată dezvoltarea pieţei ipotecare locale“, a subliniat Alexandru Rădulescu.

    Pe fondul crizei economice preţurile locuinţelor din Capitală au scăzut puternic în anii care au urmat, ajungând la o valoare minimă de 51.000 de euro în ianaurie 2016. La acea vreme rata lunară în cazul unui credit pe o perioadă de 25 de ani era de 255 de euro, în timp ce salariul mediu pe economie urcase deja la 429 de euro. În timp ce preţul locuinţelor din Capitală a scăzut treptat timp de mai bine de şapte ani, salariul mediu net a rămas relativ constant până în 2012, iar după acest an a crescut accelerat.

  • Răspunsul lui Ludovic Orban când a fost întrebat cum a plătit creditul de 10.000 de euro cu un salariu de 3000 de lei pe lună

    „Păi normal că nu a mai apărut, pentru că a fost achitată”, a spus Ludovic Orban, întrebat cum a reuşit să achite suma de 10.000 de euro pe care o avea datorie în anul 2017.

    Întrebat din ce bani a achitat creditul, în condiţiile în care a avut un venit de aproximativ 3000 de lei în anul 2018, premierul a răspuns: „Păi nu a fost achitată în 2018”.

    Şeful Executivului a afirmat, totodată, că e un om modest şi că a cheltuit precum „un om normal”.

    „Sunt un om simplu, care pot spune chiar că sunt auster şi cheltuielile pe care le fac sunt cheltuielile pe care le face orice om normal. Sigur că în viaţă ai ani mai buni, ani mai răi, luni mai bune, luni mai rele, nu întotdeauna trăieşti strict din venitul pe care îl încasezi pe parcursul unui an, ci şi din veniturile pe care le-ai avut anterior sau din alte cheltuieli.

    Eu sunt după 30 de ani de carieră în viaţă publică, perioada în care am deţinut funcţii extrem de importante în statul român, de la viceprimar general al Capitalei până la funcţia de ministru al Transporturilor, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, parlamentar, acum prim-ministru. Ce puteţi vedea este că mă trăit strict din indemnizaţia pe care am primit-o pentru funcţiile publice pe care le-am deţinut, şi cred că asta este lucrul cel mai important.

    Faptul că au existat anumite, să le spunem, perioade în care să spun nu am înregistrat venituri, şi aici vreau să reţineţi că nu m-am dus şi nu am cerut nici un ajutor de şomaj în perioada respectivă. Iar în marte parte faptul că pe unele companii s-a pus presiune signifiantă din cauza faptului că au îndrăznit să facă un contract de muncă cu mine a arătat totuşi anormalitatea statului român, condus de PSD”, a adăugat Orban.

    Ludovic Orban şi-a publicat declaraţia de avere şi potrivit documentului premierul a obţinut venituri în 2018 de aproximativ 3000 de lei pe lună.

    Potrivit declaraţiei de avere din 19.01.2017 publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban avea un credit contractat în anul 2014 în valoare de 10.000 de euro.

  • Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani

    Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays, cele mai mari bănci de investiţii din Europa, au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani, în contextul în care s-au retras parţial de pe Wall Street, potrivit FT.

    Remodelarea masivă prin care au trecut operaţiunile americane ale Deutsche Bank, Credit Suisse, UBS şi Barclays ilustrează modul în care băncile încearcă să evite problema „cronică” a profitabilităţii în scădere.

    Începând din 2016, marile bănci străine au fost forţate să îşi mute majoritatea operaţiunilor americane în companii de tip holding, capitalizate independent şi capabile de a rezista pe cont propriu în eventualitatea unei crize.

    Cele patru bănci şi-au redus activele în holding-urile respective cu peste 34% în cei trei ani de când au început să publice deschis datele financiare.

    În acelaşi timp, capitalul pus în aceste holding-uri a crescut în medie cu 12%. Combinaţia dintre un capital social mai ridicat şi o bază de active mai mică a afectat puternic profiturile băncilor.

    O parte dintre aceste active la care au renunţat băncile fac parte dintr-un plan prin care vor să îşi reducă prezenţa în SUA, mutând active în alte entităţi. Activele gestionate prin sucursalele americane, care se bazează în principal pe capitalul companiilor-mamă, au crescut în aceeaşi perioadă.

    Cele mai vizibile mutări au fost făcute de gigantul german Deutsche Bank, care şi-a redus activele în holding-ul respectiv de la 203 miliarde dolari la 116,7 miliarde dolari.

     

  • BNR: În august creditul guvernamental a crescut cu 4,8% faţă de anul trecut

    Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna august 2019 cu 0,8 la sută (0,7 la sută în termeni reali) faţă de luna iulie 2019, până la nivelul de 264,638 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,0 la sută (0,9 la sută în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,3 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,4 la sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 8,0 sută (4,0 la sută în termeni reali), pe seama creşterii cu 10,4 la sută a componentei în lei (6,2 la sută în termeni reali) şi a creşterii cu 3,7 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,8 la sută).

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna august 2019 cu 1,1 la sută faţă de luna iulie 2019, până la nivelul de 341, 693 miliarde lei şi au crescut cu 8,7 la sută (4,6 la sută în termeni reali) faţă de luna august 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză majoră de la eMag. Cum puteţi lua credit 300.000 de lei, fără dobândă, în numai 3 zile

    eMAG, cel mai mare retailer online din România, şi Idea:Bank lansează prima linie de finanţare cu dobândă zero pentru sellerii din Marketplace, proiectul-pilot urmând să fie testat pe 135 de selleri, care pot  accesa un plafon de creditare de peste 3,8 de milioane de euro.

    eMAG va susţine integral şi din resurse proprii, în anumite condiţii, contravaloarea dobânzilor liniilor de finanţare accesate de selleri prin eMAG Seller Credit powered by Idea Bank.

    „Pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi pentru a oferi clienţilor eMAG o experienţă din ce în ce mai bună, partenerii noştri au nevoie să investască în oameni, produse şi servicii. Aceştia au nevoie de soluţii de finanţare rapide, pentru a rămâne competitivi într-o piaţă extrem de dinamică. Noi am investit în dezvoltarea unui program care să îi ajute să îşi crească vânzările şi, alături de partenerul nostru Idea:: Bank, le punem la dispoziţie o soluţie de finanţare pe care o pot accesa, în anumite condiţii, fără să suporte niciun cost”, a declarat Florin Filote, director eMAG Marketplace.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro