BusinessMagazin

Tag: cota de piata

  • Pasărea Phoenix a televizoarelor vine în România pe o piaţă care încă suferă

    “Sharp nu s-a concentrat foarte mult pe Europa. Afacerile din Asia au fost dintotdeauna puternice, ca şi cele din SUA, iar Europa a rămas în plan secund, lucrurile mergând dintr-o oarecare inerţie. Lucru care se va schimba însă din acest an”, spune Bogdan Pasat, directorul general al Sharp pentru prima reprezentanţă directă a mărcii pentru România şi Bulgaria. Brandul este prezent însă pe piaţa televizoarelor de mai bine de 23 de ani, prin dealeri, iar cota de piaţă atinsă este de mai puţin de 2% dintr-o valoare totală a vânzărilor de televizoare estimată în 2012 la circa 257 milioane de euro. Pe plan mondial, Sharp este al patrulea producător de televizoare, în Japonia se află pe locul unu la capitolul vânzări, iar în SUA acoperă circa 10% din piaţa de profil.

    Demersurile pentru deschiderea de operaţiuni directe în toate ţările unde nu au fost sucursale până acum au început la
    1 aprilie, ca parte a strategiei de extindere la nivel european. Sharp Electronic România va fi astfel una dintre noile filiale de pe harta japonezilor de la Sharp, iar Bogdan Pasat va fi responsabil cu repoziţionarea pe piaţă a mărcii.

    Experienţa lui Pasat în industria de retail electronice şi electrocasnice a început în 2002, când lucra la Cora, iar piaţa de retail traversa o perioadă înfloritoare. A făcut parte din echipa care a deschis primul magazin din Pantelimon, fiind unul dintre cei câţiva oameni care au pus piatra de temelie a magazinului emblemă din lanţul de retail. „Lucram cam 14 ore pe zi şi au fost luni întregi în care nu am avut nicio zi liberă. Motivaţia de a munci mult era însă foarte puternică, pentru că rezultatele veneau cu viteză şi erau foarte vizibile„, îşi aminteşte el. A urmat un curs de specializare de şase luni în Franţa, unde a învăţat ce înseamnă de fapt retailul. Inginer de profesie şi fără prea multă experienţă în domeniu, s-a format pentru o industrie care evolua într-un ritm exploziv şi care ducea lipsă de manageri comerciali cu cunoştinţe solide şi expertiză. Îşi aminteşte de ritmul intens în care a lucrat atunci ca fiind „o şcoală de care n-aş fi avut parte nicăieri altundeva„. Între 2002 şi 2005 a fost o perioadă în care, într-un singur magazin, se vindea un tir de televizoare pe zi, „pe când acum o întreagă reţea de magazine din ţară nu mai are astfel de vânzări„. Aproximativ 500 de televizoare se vindeau pe atunci într-o singură zi, aproape toate cu tub catodic, pe vremea când LCD-urile şi plasmele erau considerate un adevărat lux.

    După Cora, unde a traversat toate etapele, de la vânzare propriu-zisă şi până la resurse umane sau marketing, s-a mutat la Flanco, în poziţia de product manager.

  • Dominaţia Android se consolidează

    În mare parte, succesul Android este datorat grupului sud-coreean Samsung, care a ajuns în Europa la vânzări reprezentând aproape jumătate din piaţa de smartphone-uri, potrivit portalului TechCrunch. Deşi expansiunea vânzărilor de smartphone-uri încetineşte pe pieţele dezvoltate, precum cea europeană, sistemul de operare al Google câştigă cotă de piaţă. Apple controlează 17,8% din piaţa europeană cu sistemul de operare iOS, iar Windows Phone doar 6,8%.

    O situaţie similară este înregistrată în China, cea mai mare piaţă de smartphone-uri din lume. În China, la fel ca în Europa, platforma Google este instalată pe peste 70% din smartphone-urile vândute. Android conduce şi în Statele Unite, cu o cotă de piaţă de 52%, avansul fiind mai mic faţă de Apple, care are 42% din piaţă. Dacă în alte ţări Android creşte puternic, în SUA aproape a stagnat pe parcursul anului trecut, în timp ce Apple a urcat de la 38,4% la 41,9%.

  • Omul care a radiografiat 80% din populaţia urbană

    TREI ANI DE ZILE AM LUCRAT LA BAZA ASTA DE DATE. PRIMA OARĂ NE-AM GÂNDIT CĂ O SĂ DUREZE ŞASE LUNI, APOI NOUĂ LUNI. A DURAT FOARTE MULT PREGĂTIREA. NU ERAM CONŞTIENŢI CĂ POT APĂREA ATÂTEA PROBLEME TEHNICE„, spune Marian Şeitan, fondatorul şi directorul general al companiei Inbox Marketing, subsidiara Mediapost Hit Mail, deţinută de Poşta Franceză, afacerea construită după anii 90 din care mai are în prezent 40%. Problemele se referă la aplicaţia care colectează datele, realizată de colegii săi din Franţa. Echipele s-au deplasat pe teren la fiecare punct de distribuţie a pliantelor, unde au înregistrat coordonatele GPS şi au monitorizat numărul de cutii poştale valide. Compania primeşte în depozit pliantele publicitare de la clienţii săi, cel mai adesea supermarketuri şi hipermarketuri, şi le distribuie, după anumite criterii, către locuitorii din zonă.

    “AM FĂCUT ÎN PRIMUL RÂND BAZA DE DATE PENTRU NOI, pentru că acesta este standardul şi în străinătate, o bază de date cu adresele poştale la o precizie foarte bună„, spune Şeitan. Precizia de livrare a pliantelor a crescut pentru că firma ştie exact câte cutii poştale sunt în zona de distribuţie, iar planurile se fac cu o acurateţe mai bună, iar clienţii apreciază mai mult eficienţa unui serviciu precis: „Noi ştim exact câte cutii poştale sunt la o distanţă de cinci minute de mers pe jos de la magazinul X”. Utilizarea acestor date de geomarketing, colectate de companie direct în teren, a accelerat câştigarea de către Inbox Marketing a poziţiei de lider, cu 55-60% cotă de piaţă.

    Studiile DaedalusMillwardBrown arată că 91% dintre respondenţi au citit broşuri publicitare în ultima lună, iar trei sferturi le-au găsit în cutia poştală. În plus, două treimi dintre cei chestionaţi susţin că îşi aleg magazinul din care cumpără pe baza broşurilor pe care le primesc, în timp ce 40% aleg produsele achiziţionate pe baza pliantelor de acest fel. Ca urmare a acestor rezultate, companiile alocă până la 50% din bugetul de marketing pentru distribuţia neadresată de pliante, deşi există jucători care nu mizează prea mult pe această modalitate de promovare. Comercianţii alimentari trimit de regulă pliante o dată sau de două ori pe săptămână, cei generalişti o dată la două săptămâni, iar cei specializaţi o dată pe lună, în funcţie de obiceiurile de cumpărare. „Nemţii dimineaţa fac consiliu de familie, strâng toate pliantele pe care le primesc, se uită unde e mai ieftin şi fac un plan de cumpărături. În România, oamenii sunt mai puţin organizaţi, dar tot acolo se va ajunge”, mai spune Şeitan. 

  • Microsoft reduce preţul Windows RT pentru tabletele mici. Care este motivul

     Microsoft încearcă să determine companiile partenere să producă mai multe tablete echipate cu sistemul de operare Windows RT, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    Reducerea de preţ este valabilă numai pentru tabletele de mici dimensiuni.

    La un an după prezentarea primelor dispozitive cu Windows RT, prin care Microsoft spera să se impună pe piaţa tabletelor, compania nu a reuşit să acumuleze o cotă de piaţă semnificativă. Producătorii de dispozitive, precum HP sau HTC, nu au acordat suficientă atenţie sistemului de operare, astfel că tabletele cu Windwos RT lipsesc din magazine în timp ce Apple şi Google continuă să domine piaţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung a depăşit pentru prima oară Nokia pe piaţa finlandeză

     Astfel, cota de piaţă a Samsung în Finlanda a crescut la 36% în primul trimestru al acestui an, faţă de 33% pentru Nokia, potrivit datelor IDC, citate de Engadget.

    Locul al treilea a revenit companiei americane Apple, cu 14% din vânzări, în timp ce restul producătorilor s-au înghesuit pe 16% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Daimler pentru maşina cu cea mai mare cotă de piaţă la nivel mondial dintre toate modelele Mercedes

    Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    În ce priveşte piaţa vehiculelor comerciale, diferenţele la nivel global sunt tot mai mari de la o regiune la alta la capitolul cerinţelor consumatorului, al legislaţiei şi al evoluţiei vânzărilor. Rezultatele din primele trei luni ale anului curent sunt elocvente: în Europa de Vest, unul dintre sectoarele cheie ale industriei auto, piaţa dubiţelor comerciale de dimensiuni medii şi mari a coborât cu 16%, în timp ce grupul Daimler a raportat în primul trimestru un declin de cinci procente.

    Per total, producătorul german şi-a crescut vânzările cu 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut – motoarele creşterii fiind Europa de Est, Statele Unite ale Americii şi America Latină. Cu toate acestea, profitabilitatea a scăzut, iar strategia grupului are în vedere o perspectivă geografică tot mai largă pentru a lua la ţintă pieţele ferite de problemele aduse de criza economică. Sprinter s-a vândut în ultimii 18 ani în 130 de ţări. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România.

    „Fie că aştepţi un colet livrat de DHL în Mexic, în Vietnam sau Australia, există o bună şansă să fie adus în faţa porţii de un Sprinter„, mai spune Bernd Stegmann. De aceea, modelul va fi produs tocmai în locurile în care se vinde cel mai bine. În prezent, autovehiculul este asamblat, în afara fabricii de la Düsseldorf, în Argentina, China şi SUA. Daimler va demara până la finele anului producţia Sprinter şi la Nijni Novgorod, în Rusia, în colaborare cu GAZ. Oficialii au punctat că proiectul din munţii Urali nu va însemna închiderea sau mutarea fabricii din Germania. „Vom compensa volatilitatea de pe piaţa europeană cu veştile bune de peste Ocean. Pieţele emergente sunt focusul în prezent„, spune şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    Pentru atragerea de noi clienţi şi reînnoirea flotelor celor deja existenţi, noul model mizează pe o diferenţă de circa o mie de euro la preţ, un design interior similar, mici modificări la designul exterior, dar mai multe opţiuni care să reducă pe termen lung costul total al autovehiculului. Sprinter aduce nou un consum de 6,3 litri la suta de kilometri, ceea ce înseamnă o economie de 6.000 de euro în zece ani, la o distanţă medie de 40.000 de km parcursă anual. Un alt segment unde companiile pierd bani este cel al accidentelor în care sunt implicate vehiculele comerciale. Un sfert dintre accidente au drept cauză coliziunea din spate a maşinii, unul din cinci accidente se întâmplă în viraje, iar unul din şase pentru că şoferul pierde controlul volanului.

    Caracteriscticile noului model includ sistemul automat de frânare la apropierea prea mare de un alt vehicul, atenţionarea şoferului la schimbarea sau părăsirea benzii de circulaţie şi o mai bună stabilitate în caz de rafale de vânt – principalele atuuri în reducerea costului de utilizare pe termen lung a maşinii.

    Miza pe vehicule comerciale nu e o noutate la Daimler. Anul trecut, grupul a intrat pe segmentul vehiculelor comerciale de dimensiuni mici, de pe care a fost absent până în 2012, cu un obiectiv clar: în 2015 unul din 20 de autovehicule comerciale mici ar trebui să aibă steaua cu trei colţuri. Dacă supremaţia Sprinter este recunoscută la nivel mondial, povestea noului Citan, pariul nemţilor construit în colaborare cu grupul Renault pe segmentul de clasă mică, va fi mai dificil de transformat într-una de real succes: „Partenerul nostru nu este oricine. Este inventatorul acestei clase de maşini, nimeni nu a fost mai de succes până acum în acest sector şi e o companie cu multă experienţă„.

    Pe segmentul de vehicule comerciale, Mercedes a vândut, în 2012,120.000 de unităţi, în linie cu rezultatele din 2011, a crescut veniturile cu 7%, până la 4,5 miliarde de euro, cu un profit de 365 milioane de euro. Iar în tabloul nefericit al zonei euro, vehiculele comerciale sunt printre puţinele veşti bune, industria prognozând o creştere anuală de patru procente la nivel global între 2010 şi 2020.

  • Creştere masivă pe piaţa tabletelor

    Apple şi-a menţinut poziţia de lider prin modelele iPad, însă cota de piaţă a companiei americane a scăzut la 39,6%, de la 58,1% în primele trei luni din 2012, se arată într-un comunicat publicat de IDC. Ca volum, Apple a vândut în primele trei luni ale acestui an 19,5 milioane de tablete iPad şi iPad mini, faţă de 11,8 milioane în primul trimestru al lui 2012.

    Tabletele cu sistem de operare Google Android au reprezentat 56,5% (27,8 milioane de unităţi) din vânzările totale, faţă de 39,4% (8 milioane) în perioada corespunzătoare a anului anterior. Locul al doilea în topul producătorilor este ocupat de Samsung, cu o cotă de piaţă de 17,9% (8,8 milioane de tablete), în urcare de la 11,3% (2,3 milioane).

    Grupul sud-coreean este urmat de compania taiwaneză Asus, care a crescut de la 3,1% (600.000 de unităţi) la 5,5% (2,7 milioane) din vânzările totale de tablete. Amazon.com se găseşte pe poziţia a patra, cu o cotă de 3,7% (1,8 milioane), faţă de 3,6% (700.000 unităţi) cu un an în urmă.

    Datele IDC arată că Microsoft a vândut 900.000 de tablete în perioada analizată, cifră care îi conferă o cotă de piaţă de 1,8%. Pe de altă parte, tabletele echipate cu sisteme de operare Windows sau Windows RT au reprezentat un total de 3,7% (1,6 milioane unităţi) din vânzările din primul trimestru.

    În contextul creşterii explozive a pieţei tabletelor, vânzările de PC-uri au scăzut în primul trimestru cu 14%, la 76,3 milioane unităţi, potrivit estimărilor anunţate în aprilie de IDC. Evoluţia reprezintă un declin record al pieţei PC-urilor şi subliniază situaţia dificilă a unei industrii ajunse la saturaţie, care trebuie să concureze pentru atenţia consumatorilor cu smatphone-urile şi tabletele, aflate în creştere puternică.

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • Hidroelectrica, profit de 144 milioane lei în T1

    De la începutul anului, Hidroelectrica a reuşit să tranzacţioneze 4.100 GWh la un preţ mediu de 184 lei /MWh. Daca nu am lua in calcul pretul de 125 lei/MWh cu care Hidroelectrica vinde energie in piata reglementata pentru populatie si institutii, atunci preţul mediu realizat de societate pe piaţa concurenţială şi piaţa de echilibrare este de 212 Lei/MWh.

    Din valorificarea energiei pe cele 5 canale de distributie (piata reglementata, PZU, PCCB, contracte bilaterale si PE) Hidroelectrica  a inregistrat un profit brut de 144 milioane lei repartizat astfel: 52 milioane de lei în ianuarie, 48 de milioane de lei în februarie şi 44 de milioane de lei în martie. Prin bugetul de venituri si cheltuieli Hidroelectrica a estimat pentru anul 2013 un profit record de 434 milioane de lei la o productie de doar 13 TWh, cu mult mai mare decat cel inregistrat de societate in 2010, cand la o productie de 20 de TWh societatea a raportat un profit de doar 292 milioane de lei.

    La 31 martie 2013 Hidroelectrica avea 4.903 angajati faţă de 5.239 salariaţi la intrarea în insolvenţă. Procesul de redimensionare a organigramei va continua pentru a optimiza costul de productie si a garanta profitul bugetat in conditiile scaderii consumului si implicit a pretului energiei electrice.

    In primul trimestru al anului 2013 s-a definitivat strategia investiţională a societăţii. Nu vor mai fi finantate titlurile de investiţii istorice, ineficiente energetic, ci vor fi promovate proiectele de retehnologizare a marilor capacităţi hidroenergetice existente care după 50-60 de ani de operare necesită lucrari de reabilitare. Printr-o finantare de 400 milioane de euro de la BERD si BM vor fi retehnologizate centralele hidroelectrice Dimitrie Leonida, Mariselu, Vidraru si Raul Mare Retezat cu o putere instalata de aproape 1000 MW. Primul trimestru din 2013 a marcat inca un record la Hidroelectrica: 103 companii din toata lumea au depus documentatia de precalificare pentru retehnologizarea centralei de la Dimitrie Leonida. In trecut contractele de retehnologizare erau date cu incredintare directa si la preturi de pana la 8 ori mai mari decat pretul pietei.

    In luna martie 2013 s-au judecat la Tribunalul Bucuresti si contestatiile “baietilor destepti” Energy Holding, EFT, Alpiq, Alro, Elsid, Electrocarbon prin care solicitau daune de 1,3 miliarde lei pentru denuntarea de catre Euro Insol a contractelor bilaterale si pentru activarea clauzei de forta majora din toamna anului 2012. Pe 10 aprilie instanta a respins cererile traderilor de energie.

    Pe 16 ianuarie 2013 Euro Insol a desfiintat 22 de directii din cadrul Hidroelectrica si a revocat toti directorii din cadrul societatii. Pe 20 martie Hidroelectrica a lansat cel mai complex si radical proces de recrutare a managementului unei companii implementat vreodata in Romania. Pentru cele 67 de pozitii de conducere, au aplicat 2.447 de candidati, in medie 37 de candidati pentru o functie de conducere. Noii manageri selectati in baza unei proceduri transparente si competitive, pe criterii de competenta profesionala, probitate morala si capabilitati manageriale, vor fi angajati pana la data de 31 mai 2013.

  • De ce a crescut Flanco cu 25% în 2012

    Piaţa de electroIT din România a crescut cu 5% comparativ cu 2011, în vreme ce piaţa vest-europeană a înregistrat un avans de numai 0,2%. Flanco a obţinut o creştere de 25% a cifrei de afaceri, graţie investiţiilor în modernizarea reţelei de magazine, în dezvoltarea echipei şi în managementul portofoliului de produse, atingând astfel obiectivul propus pentru 2012. 

    “În 2012 am reuşit să ne atingem obiectivele de creştere propuse şi să ne consolidăm arhitectura internă de business, atât de necesară dezvoltării unei afaceri sustenabile”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. “Rezultatele obţinute confirmă faptul că modelul nostru de business şi strategia de poziţionare alese sunt oportune şi ne diferenţiază pe o piaţă în care eroziunea preţurilor şi strategia «copy-paste» au fost singurele metode de stimulare a vânzărilor din ultimii ani”, a adăugat Violeta Luca.

    Flanco a investit peste 2,5 milioane euro în reţeaua de magazine, atât în modernizarea, remodelarea şi extinderea unor spaţii deja existente, cât şi în deschiderea unor magazine noi în oraşe precum Iaşi, Sibiu, Cluj, Oradea, Ploieşti, Deva, Târgovişte sau Bucureşti. În prezent compania deţine o reţea de 78 de magazine, cu o suprafaţă totală de peste 44.500 mp.

    “Dacă în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi cota de piaţă Flanco este pe locul doi în topul celor mai mari retaileri, în privinţa randamentului vânzărilor/mp suntem pe locul unu, acesta fiind un indicator extrem de valoros pentru o companie care îşi doreşte în primul rând să fie rentabilă şi eficientă”, a explicat Violeta Luca.
    Astfel, pe o suprafaţă totală de vânzare mai mare cu 10% decât în anul 2011, compania a înregistrat vânzări mai mari cu 25%, crescând rentabilitatea vânzării/mp la peste 3200 euro.