Tag: continuare

  • Studiu UNSAR: Pandemia de COVID-19 continuă să modifice percepţiile românilor privind riscurile cu care se confrontă. Cei mai mulţi se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile

    Percepţiile românilor privind riscurile cu care se confruntă sufer în continuare modificară, mai ales după un an marcat de pandemia de COVD-19, ajungând ca circa 67% dintre români să se gândească la riscul unei crize economice sau financiare, ca fiind în topul temerilor, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Uniunii Naţionale ale Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR).

    „Cu toate că vedem semne de revigorare, efectele pandemiei încă se fac remarcate. Cercetările sociologice pe care le realizăm în fiecare an ne ajută să înţelegem mai bine la nivel de industrie preocupările pe care le au românii cu privire la siguranţa lor personală sau a familiei, dinamica acestora în timp şi, mai ales, cum putem să îi protejăm mai bine prin intermediul asigurărilor în această perioadă”, a transmis Adrian Marin, Preşedintele UNSAR.

    Pe lângă riscul de criză economică sau financiară, care este principala temere, se regăsesc în continuare şi riscuri precum incendiu, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale, potrivit celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind preceţia riscului şi cultura asigurărilor din România 2021.

    Astfel, circa 67% dintre români se tem de o eventuală criză economică sau financiară, 62% se tem de incendii, 62% de accidente auto, 56% de îmbolnăviri, 54% de dezastre naturale precum cutremurul, inundaţiile sau alunecările de teren, 51% de furt, 48% de fenomene meteo severe şi 48% de alte accidente precum cele casnice.

    Din punctul de vedere al achiziţionării unei asigurări, 21% dintre români se bazează cel maim ult pe modul în care le acoperă nevoile, 15% pe rapiditatea în plata despăgubirilor şi 12% pe consultanţa oferită, conform barometrului UNSAR-IRES.

    Barometrul IRES-UNSAR privind pecepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizeând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri, 07 iulie 2021, la 1,49% după doar două şase de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,50% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi, 07 iulie 2021, când a scăzut la 1,49%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR privind indicele IRCC care a scăzut şi egalat dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, fo­losit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acor­date începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la ju­mătate faţă de prima valoare cal­culată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Astfel, indicele care va fi folosit în procesul de creditare în T3/2021 (iulie, august şi septembrie) a fost calculat la 1,25% pe baza datelor din T1/2021.

    Valoarea anterioară a IRCC, care a fost folosită pentru creditele noi din T2/2021 a fost de 1,67%. Iar IRCC folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi din T1/2021, a fost de 1,88%, fiind calculat cu un decalaj, pe baza datelor din T3/2020, valorile IRCC fiind atunci peste ROBOR la 3 luni.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 03 iunie 2021, la 1,52% după doar două zile de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până pe 10 mai când a fost cotat la 1,59%, scăzând la 1,54% în data de 11 mai şi apoi la 1,53% în data de 31 mai.

    Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut astăzi al 1,52% după ce în data de 31 mai 2021 şi 02 iunie 2021 a fost cotat, în stagnare, la 1,53%

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut luni, 31 mai 2021, la 1,53%, după ce în ultimele 14 zile a stagnat la cotaţia de 1,54%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până pe 10 mai când a fost cotat la 1,59%, scăzând la 1,54% în data de 11 mai şi apoi la 1,53% în data de 31 mai.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

     

     

  • Murat Büyükerk, CEO al Arctic: România rămâne o destinaţie bună pentru producţie. Investiţiile vor continua

    Arctic are în România două fabrici, una de frigidere la Găeşti şi o alta de maşini de spălat la Ulmi, ambele în judeţul Dâmboviţa lInvestiţiile totale ale grupului în România, în cele două decenii de prezenţă, depăşesc în prezent 320 milioane de euro.

    Arctic, cel mai mare pro­ducător local de elec­trocasnice, a realizat în 2020, primul an marcat de pandemia de COVID-19, în cele două fabrici din România, un total de trei milioane de bunuri. Este vorba de două milioane de frigidere realizate la Găeşti şi de un milion de maşini de spălat produse în unitatea de la Ulmi. Cea mai mare parte a producţiei a luat drumul exportului.

    „Deţinem două dintre cele mai mari fabrici din Europa şi, în ciuda tuturor provocărilor apărute pe fondul pandemiei, 2020 s-a dovedit a fi un an bun pentru Arctic. În fabrica de la Ulmi, prima unitate de producţie din România construită după principiile Industry 4.0, am atins recent producţia primului milion de maşini de spălat rufe“, spune Murat Büyükerk, CEO al Arctic.

    Unitatea de la Ulmi a fost inaugurată în a doua parte din 2019 după investiţii ce se ridică la peste 153 de milioane de euro. O parte din bani, mai exact 36 mil. euro, au fost ajutor de stat, conform datelor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În 2020, fabrica de la Găeşti a încheiat anul cu o producţie care a depăşit 2 milioane de unităţi.

    „Astfel, am putut răspunde unei cereri aflate în creştere atât pe piaţa locală, cât şi la export. Piaţa de electrocasnice a crescut atât ca număr de unităţi, cât şi ca valoare.“

    În 2020, 62% din producţia totală realizată în cele două fabrici au fost destinate exportului. Maşinile de spălat rufe fabricate la Ulmi şi frigiderele pe care Arctic le produce la Găeşti ajung în casele consumatorilor din 74 de ţări din întreaga lume.

    „În ceea ce priveşte fabrica de la Ulmi, 77% din producţie vor merge către export în 2021, ceea ce reprezintă o creştere cu 7% faţă de anul trecut. Suntem implicaţi activ şi susţinem economia românească şi ne concentrăm eforturile în direcţia creşterii exporturilor.“

    Planurile Arctic, companie deţinută de grupul turc Arcelik, nu se opresc aici. La Ulmi, spre exemplu, investiţiile în extin­de­rea capacităţii de producţie la 2 milioane de unităţi sunt în acest moment în desfăşurare.

    „La Ulmi ne-am atins toate obiectivele-ţintă. Recent, am depăşit pragul de un milion de maşini de spălat rufe produse, un merit al întregii echipe Arctic. Deschisă în urma unei investiţii totale de 153 de milioane de euro, unitatea de producţie susţine activ demersul nostru de a transforma România într-un hub de producţie de electrocasnice pentru întreaga Europă.“

    Construită după principiile Industry 4.0, fabrica integrează cele mai noi tehnologii de inteligenţă artificială, machine learning şi procese de automatizare care fac ca angajaţii să lucreze cot la cot cu peste 200 de roboţi, pentru o productivitate sporită. Fabrica are un grad de automatizare ce depăşeşte 70%, în vreme ce controlul calităţi este 100% automatizat. „Vom continua să ne concentrăm pe optimizarea proceselor de producţie, având în vedere că una dintre priorităţile noastre anul acesta este deschiderea celei de-a doua linii de producţie, astfel încât fabrica să îşi poată atinge capacitatea maximă de două milioane de unităţi pe an.“

    În această fabrică, Arctic produce maşini de spălat rufe sub brandurile Arctic şi Beko. Este vorba de maşini cu încărcare frontală, cu trei adâncimi – 40-45-50 cm – şi o capacitate de 6-9 kg.

    „Electrocasnicele fabricate la Ulmi fac cunoscută România în peste 30 de ţări.“

    Noi investiţii se desfăşoară şi la fabrica din Găeşti. Proiectul care va duce la creşterea capacităţii de producţie cu 10% este deja în faza de implementare şi îşi va dovedi eficienţa începând cu acest an.

    „De asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea de noi produse şi noi tehnologii care să răspundă nevoilor consumatorilor.“

    Murat Büyükerk spune că Arctic a intrat în portofoliul Arçelik în urmă cu aproape 20 de ani, perioadă în care grupul a investit constant în modernizare şi extindere pe piaţa locală. Investiţiile totale ale Arçelik în România depăşesc în prezent 320 milioane de euro, fiind create în comunitatea locală în jur de 5.500 de noi locuri de muncă.

    „Din 2002, în fabrica de frigidere din Găeşti am investit peste 170 de milioane de euro în tehnologii noi şi în creşterea capacităţii de producţie, ceea ce ne-a permis să o transformăm în cea mai mare unitate de producţie din Europa Continentală.“

    România are o importanţă strategică pentru grupul Arçelik, de aici şi hotărârea de a o transforma într-un hub de producţie de electrocasnice pentru întreaga Europă, adaugă executivul.

    Aceasta se datorează nu doar poziţionării sale şi a faptului că este stat membru UE, ci şi a oamenilor bine pregătiţi şi deschişi să se perfecţioneze continuu.

    „România rămâne o destinaţie bună pentru producţie şi suntem mulţumiţi de rezultatele investiţiilor făcute aici. De altfel, investiţiile vor continua, cu focus pe integrarea de tehnologii de ultimă generaţie, care să ne ajute să dezvoltăm produse inovatoare, într-o piaţă aflată în continuă schimbare.“ 

    Pandemia a produs numeroase transformări în întreg mediul de afaceri. Pentru companie, cea mai mare provocare a fost să găsească un echilibru între ajustarea proceselor de lucru menite să asigure sănătatea angajaţilor şi menţinerea capacităţii de a opera, astfel încât să poată răspunde dinamicii pieţei.

    Dorinţa oamenilor de a-şi crea acasă un mediu cât mai confortabil pe perioada pandemiei, ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi, a creat un context de creştere pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată în întreaga Europă.

    „Acelaşi trend l-am resimţit şi în România, unde începând cu luna iunie piaţa a crescut cu peste 10-15%. În 2020, rezultatele înregistrate au fost unele bune, care ne-au depăşit estimările iniţiale. Interesul şi implicit cererea consumatorilor pentru produse din categoria home cooking, home comfort şi food storage au crescut, iar acest trend cel mai probabil va continua.“

    Arctic a obţinut anul trecut afaceri de peste 2,7 mld. lei, în urcare de la 2,5 mld. lei în 2019. Profitul s-a mai mult decât dublat la 104 mil. lei. Cifrele se referă atât la businessul de producţie, cât şi de import şi distribuţie (produse electrocasnice aduse în România din alte fabrici ale grupului).

    Arctic are în prezent circa 5.500 de angajaţi în cele două unităţi de producţie.

    „Prin deschiderea fabricii de la Ulmi, în 2019, am creat peste 650 de noi locuri de muncă. Operăm prima fabrică din România unde roboţii lucrează cot la cot cu angajaţii, ceea ce ne-a permis o creştere a productivităţii cu până la 30% şi o reducere considerabilă a posibilelor erori generate de factorul uman. În prezent, peste 70% din operaţiile de producţie sunt automatizate şi vom continua să investim în această direcţie a automatizării.“

    Executivul adaugă că grupul lucrează în prezent la extinderea capacităţii de producţie în ambele fabrici, iar tehnologia în care a investit nu a avut şi nu are ca scop diminuarea numărului de angajaţi, ci înlocuirea intervenţiei manuale repetitive în procesele operaţionale, sporind acurateţea şi viteza de execuţie, concomitent cu crearea de noi locuri de muncă în alte departamente care să susţină funcţionarea acestor sisteme automate.

    „Siguranţa şi sănătatea angajaţilor rămâne prioritatea noastră, de aceea vom continua să luăm toate măsurile care se impun, vaccinarea fiind esenţială pentru a pune capăt pandemiei şi a ne întoarce la o viaţă normală. Acesta este motivul pentru care, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, am organizat o campanie de vaccinare în ambele noastre fabrici, menită să ofere acces uşor la imunizare tuturor angajaţilor şi subcontractorilor noştri.“

    În ceea ce priveşte acest an, în contextul ridicării unora dintre restricţii şi a continuării procesului de vaccinare, Murat Büyükerk este optimist. El se aşteaptă ca cererea de electrocasnice să rămână una ridicată şi în următoarele luni. Multe sondaje arată că oamenii îşi doresc să lucreze parţial de la distanţă după pandemie, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă un confort sporit acasă şi electrocasnice care să-i ajute zilnic.

    „Este o oportunitate şi pentru Arctic de a creşte odată cu piaţa. Investim constant în producţia de noi electrocasnice, cu focus pe oferirea de soluţii pentru un confort sporit, reducerea consumului de energie şi performanţe ridicate.“

    Totuşi, în ultimele luni, numeroase industrii, inclusiv cea de electrocasnice, au fost afectate de criza materiilor prime.

    „Echipele noastre de achiziţii, supply chain şi producţie depun toate eforturile pentru a menţine obiectivele promise partenerilor noştri.“

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 11 mai 2021, la 1,54%, după ce în ultimele 16 zile a stagnat la cotaţia de 1,59%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi când a coborat la 1,54%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 15 aprilie 2021, la 1,59% în a treia zi de scădere după ce la începutul săptămânii stagna la 1,62%, prag la care era cotat şi la sfârşitul săptămânii trecute.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,67% şi a înregistrat un trend descendent aproape continuu, doar în anumite zile a stagnat, în rest a urmărit trendul.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • Problemele continuă pentru miliardarul care deţine fostul Sidex Galaţi: Marea Britanie refuză cererea de ajutor financiar pentru conglomeratul lui Sanjeev Gupta

    Guvernul din Marea Britanie a refuzat o cerere de bailout (n.red: asistenţă financiară), în valoare de peste 230 mil. dolari, depusă de conglomeratul GFG Alliance – care controlează şi Liberty Steel – în contextul în care grupul miliardarului Sanjeev Gupta se confruntă cu probleme, ca urmare a intrării în insolvenţă a celui mai mare finanţator al său, potrivit Bloomberg.

    Cererea a fost depusă vineri şi a fost deja respinsă, întrucât miniştrii nu sunt încântaţi de structura şi de guvernanţa corporativă a GFG. Totodată, ei nu sunt singuri dacă aceste fonduri ar rămâne în ţară, conform unor surse citate de publicaţia americană.

    În lipsa finanţării, mii de locuri de muncă sunt în pericol în Marea Britanie. Prin divizia Liberty Steel, conglomeratul are mai multe combinate siderurgice în Marea Britanie. Per total, GFG are 5.500 de angajaţi doar în Marea Britanie, iar 3.000 dintre ei lucrează pentru Liberty Steel.

    În 2019, miliardarul Sanjeev Gupta a cumpărat combinatul Sidex din Galaţi, pe care l-a transformat în Liberty Galaţi, într-o tranzacţie gigant de 740 de milioane de euro, care a inclus alte şase unităţi de producţie din Europa.

    Problemele actuale ale lui Gupta au început în martie, odată cu intrarea în insolvenţă a Greensill Capital, adică cel mai mare finanţator al GFG.

    Anterior, actele depuse de Greensill Capital au arătat că unul dintre principalele motive pentru care managerul de fonduri s-a regăsit în poziţia de a depune cererea de intrare în insulvenţă ţine de invocarea incapacităţii de plată de către GFG Alliance.

    Managerul de fonduri era specializat în finanţări pe lanţurile de furnizori, adică businessuri care împrumută bani pentru a-şi plăti furnizorii. Criza a început la finalul lui februarie – începutul lui martie, când principalul asigurator al companiei a refuzat să reînoiască un contract de 4,6 miliarde de dolari, iar Credit Suisse a îngheţat fonduri legate de Greensill Capital în valoare totală de 10 miliarde de dolari – adică a tăiat accesul Greensill la o sursă importantă de finanţare.

    Avocaţii Greensill au explicat atunci că debutul crizei companiei a venit din pierderea contractului de asigurare. Ei au mai explicat că Greensill are o expunere de 5 miliarde de dolari pe conglomeratul lui Sanjeev Gupta, care trece în prezent prin „dificultăţi financiare” şi care a început să invoce incapacitate de plată pe mai multe obligaţii active faţă de Greensill.

  • Criza din Canalul Suez continuă: Autorităţile nu au reuşit încă să mute nava de 400 de metri care a blocat coridorul. 180 de nave stau în aşteptare la intrarea pe canalul maritim prin care trece 12% din comerţul global

    Criza din Canalul Suez continuă după ce o navă cargo de gabarit mare a eşuat miercuri dimineaţă, blocând traficul pe coridorul dintre Marea Roşie şi Mediterană prin care trece circa 12% din comerţul global.

    Nava Ever Givern, cu o lungime de aproape 400 de metri, o lăţime de 59 de metri, şi un gabarit de 200.000 de tone, s-a blocat perpendicular pe lungimea canalului, potrivit presei internaţionale.

    Publicaţia americană Bloomberg scrie că navele şi escavatoarele trimise de autorităţi s-au chinuit fără rezultat să mute din poziţie nava, ceea ce pune în pericol atât stabilitatea comerţului global, cât şi cele 180 de nave care stau şi aşteaptă la intrarea în canal.

    Blocajul poate perturba o serie de schimburi comerciale pentru mai mulţi actori, inclusiv pentru Europa.

    În ultimele 24 de ore, efectele acestui blocaj au început deja să se facă uşor simţite în piaţa de energie. Spre exemplu, petrolul Brent a înregistrat ieri o creştere bruscă de 2,5% în timpul zilei. Cu toate acestea, temerile legate de noi restricţii în tot mai multe ţări din lume au dus înapoi în jos preţul petrolului.

    Taiwanezii de la Evergreen Marine care operează nava cargo au explicat miercuri că vasul a intrat din Marea Roşie în Canalul Suez marţi şi a eşuat din cauza rafalelor puternice de vânt, potrivit FT.

    Autorităţile egiptene au pus la lucru nave şi escavatoare pentru a debloca acest canal maritim, însă până acum eforturile nu au dat rezultate.

  • Ce se întâmplă pe piaţa interbancară? O nouă zi de creştere pentru indicele ROBOR la 3 luni, care a încheiat săptămâna la 1,70% şi a înregistrat o creştere de 7% faţă de sfârşitul săptămânii trecute

     

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,70% faţă de nivelul de 1,69%, afişat joi şi la acelaşi nivelul cu ziua de miercuri.

    La sfârşitul săptămânii trecute indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat o creştere de aproximativ 7% până la sfârşitul acestei săptămâni.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat creşterea accelerată în primele trei zile din această săptămână, fiind cotat la 1,61% luni, 1,68% marţi şi 1,70% miercuri.

    Joi indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o scădere uşoară faţă de ziua anterioară de la 1,70% la 1.69%.

    ROBOR a început 2021 pe un trend descendent, influenţat de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. De săptămâna trecută însă, indicele a început să crească. 

    BNR a decis pe 15 ianuarie să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    De la începutul pandemiei, în martie 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%.