BusinessMagazin

Tag: context

  • (În) avangarda energiei verzi

    Simtel este o companie de inginerie înfiinţată în anul 2000 de trei prieteni, absolvenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti în aceeaşi promoţie. Cei trei fondatori, Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în vârstă de 43 de ani fiecare, deţin o participaţie de 100% în Simtel şi sunt implicaţi şi în afacerile de zi cu zi ale companiei – Iulian Nedea este CEO, Sergiu Bazarciuc este director executiv, iar Radu Vilău este director tehnic.

    Compania a funcţionat la început ca integrator de soluţii pentru operatorii de telefonie mobilă, dezvoltând proiecte complexe pentru toţi operatorii prezenţi în România, iar  între timp a dezvoltat alte două linii de afaceri, respectiv automatizări industriale şi construcţia şi întreţinerea de centrale electrice fotovoltaice şi alte surse alternative de energie verde.

    „În anul 2012 am început să livrăm proiecte în sectorul industriei energiei regenerabile, proiectare, furnizare materiale şi echipamente, construcţie şi mentenanţă de centrale fotovoltaice. Între anii 2015 şi 2017, în România nu s-a construit aproape nimic în materie de parcuri fotovoltaice, dar noi am rămas conectaţi la domeniul fotovoltaic fiind lideri în mentenanţa centralelor electrice fotovoltaice. Situaţia s-a schimbat însă în jurul anului 2017, când am construit o centrală fotovoltaică pentru Penny Market la Videle. Din acel moment, lucrurile au început să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid. Acel proiect practic ne-a propulsat, iar anul trecut am fost responsabili pentru construcţia a aproximativ jumătate din centralele fotovoltaice nou construite în România”, spune Iulian Nedea, CEO al Simtel, într-un interviu pentru Business MAGAZIN.

    Până în prezent, Simtel a construit în ţară peste 50 de facilităţi fotovoltaice. Beneficiari au fost în principal retaileri, dar şi companii care deţin spaţii de producţie. După proiectul cu Penny Market, în 2018, Simtel a dezvoltat parcuri fotovoltaice pe acoperişurile a 16 magazine Mega Image din România. În acest an, alte 10 magazine Mega Image vor avea noi panouri fotovoltaice instalate pe acoperişurile lor de echipa Simtel, dar şi cel puţin şapte magazine Dedeman din toată ţara (cererea din partea fraţilor Pavăl venind la începutul lui 2020), însă compania va continua şi colaborarea cu supermarketurile Penny.

    În 2019, Simtel a construit aproape jumătate din centralele fotovoltaice care s-au realizat pe plan local, atât ca număr, cât şi ca putere instalată. Aşadar, ponderea veniturilor generate de activitatea din sectorul energiei regenerabile în veniturile totale ale Simtel a crescut semnificativ anul trecut datorită proiectelor pe care le-a livrat retailerilor din România.

    „În 2019, aproximativ 60% din venituri au provenit din construcţia şi mentenanţa parcurilor fotovoltaice, proiectele din automatizare şi robotică au adus 10% din venituri, iar telecomunicaţiile au participat cu restul de 30%. Ne aşteptăm ca în anii următori, pe măsură ce veniturile vor creşte, şi ponderea veniturilor din proiectele de energie verde să crească”, spune Iulian Nedea, care consideră că programul Green Deal va contribui la creşterea exponenţială a oportunităţilor companiei. „La urma urmei, acolo unde există bani, există proiecte noi. Ca afacere, cu siguranţă putem beneficia de context.

    Green Deal pune în lumină domeniul energiei regenerabile. Suntem într-o poziţie favorabilă pentru că suntem şi susţinători ai energiei verzi şi pionieri ai acestei mişcări în România, cel puţin în domeniul energiei solare. Cert este că preţul energiei va continua să crească, deoarece cererea creşte, prin urmare companiile au o oportunitate unică în acest moment pentru a se asigura deja că afacerea lor nu va fi afectată de aceste costuri în creştere în anii următori. De asemenea, dorim să inovăm în continuare implicându-ne
    în proiecte inedite, precum staţii de încărcare maşini electrice sau trotinete electrice.”
    Programul Green Deal la care se referă antreprenorul a fost adoptat de Uniunea Europeană la finalul anului 2019 şi este menit să încurajeze accesul la surse regenerabile de energie atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, oferind finanţare pentru astfel de proiecte. Două dintre principalele ţinte din strategia Green Deal până în 2050 sunt transformarea UE într-un bloc cu emisii nete zero de gaze de seră şi reducerea cu 90% a emisiilor de gaze în sectorul transporturilor. Documentul arată aşadar că executivul european vrea ca UE să devină neutră din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră.

    De la proiectare până la punerea în funcţiune, Simtel a realizat în parcările Penny Market România o reţea de 11 staţii de încărcare pentru maşini electrice, marca ABB, cele mai performante din România. Patru dintre acestea formează o premieră pentru traseul Bucureşti-Constanţa, o reţea în drumul spre mare. Până la existenţa acestora, un şofer cu o maşină electrică cu autonomie de 200 de kilometri risca să nu ajungă la Constanţa. Pe durata unei pauze sau a unei sesiuni de cumpărături în magazinele Penny Market, respectiv circa 15-30 de minute, bateria unei maşini se poate încărca până la 80% din capacitate.

    În afară de staţiile de încărcare, Simtel are expertiză şi în întreţinerea parcurilor eoliene, construieşte staţii de încărcare solare pentru trotinete electrice, unul din proiecte fiind staţia din sensul giratoriu de la Charles de Gaulle din Bucureşti, realizată împreună cu operatorul de trotinete electrice Flow, şi intenţionează să fie şi în avangarda soluţiilor pentru stocarea de energie. „În acest moment, tehnologia este încă destul de costisitoare, astfel că nu este o practică obişnuită în România pentru companii să investească în astfel de soluţii, dar ne aşteptăm ca în acest an sau în următorii companiile să înceapă să investească şi în stocarea de energie, mai ales că în ultimii patru ani costul acestei tehnologii a scăzut cu peste 60%.”

    Evoluţia domeniului se reflectă şi în veniturile companiei: în 2018, aceasta a înregistrat venituri la nivel consolidat de 3 milioane de euro, în 2019 au crescut la 5,5 milioane euro, iar pentru 2020 compania se aşteaptă la venituri de 11 milioane de euro, adică de două ori mai mari faţă de anul precedent. „În 2018 am avut o marjă de profit netă de 12% şi ne aşteptăm să o menţinem la acest nivel şi pe viitor, deoarece vom continua să investim în dezvoltarea echipei noastre, în realizarea de proiecte mai mari şi, de asemenea, în dezvoltarea unei noi direcţii de afaceri pe viitor. Dacă vom accesa metode alternative de finanţare, prin intermediul pieţei de capital sau al altor surse, credem că impactul pozitiv al acestora va fi vizibil abia începând cu anul 2021.”
    Iulian Nedea mai spune că Simtel este, probabil, „primul start-up autentic din România”, întrucât a fost finanţat de un investitor care a crezut în ideile celor trei prieteni. Ulterior, acesta s-a retras din business, iar compania a continuat să se finanţeze prin reinvestirea profitului şi prin produse tradiţionale, adică în principal finanţarea bancară.
    Astăzi, Simtel are 45 de angajaţi, din care 26 sunt ingineri, şi peste
    100 de colaboratori. Şeful Simtel spune că au nevoie constantă de ingineri calificaţi, dat fiind faptul că afacerea creşte de la lună la lună. „Inginerii noştri sunt atraşi de salariile pe care le oferim, de proiectele pe care Simtel le livrează în România şi în străinătate, dar şi mai încântaţi că au ocazia să lucreze cu tehnologii noi. Lucrăm la proiecte mari pe plan local şi în străinătate. De exemplu, ne ocupăm de mentenanţa parcurilor fotovoltaice în ţări precum Chile, Marea Britanie, Franţa, Germania, Bulgaria, Ucraina şi cu proiecte în zona de robotică şi automatizări procese industriale (motoare electrice, convertizoare, PLC-uri ş.a.) în Brazilia, Coreea de Sud, Turcia, Olanda, Suedia, Norvegia, Egipt. Astfel, pe piaţă suntem consideraţi un angajator destul de atractiv, aspect de care suntem foarte mândri.”
    Experienţa inginerilor de la Simtel a fost solicitată de companii din întreaga lume, atât în România, cât şi în ţări din Europa, Asia, America de Sud şi de Nord sau Africa. Compania a dezvoltat reţele de comunicaţii mobile pentru Huawei, Vodafone, Telekom şi Orange, iar pentru Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a realizat un upgrade al sistemului de monitorizare al spectrului de radiofrecvenţă din România. Pe alte segmente, Simtel a livrat proiecte de automatizare pentru producătorul japonez de componente auto Takata şi pentru belgienii de la Bekaert Slatina, iar pentru Dacia, producătorul de maşini de la Mioveni, a fost responsabilă pentru un proiect de automatizare a liniei de asamblare.

    De ce energie verde?
    Energia regenerabilă este o soluţie viabilă pentru reducerea amprentei de carbon lăsate în atmosferă. În teorie, potenţialul energiei regenerabile depăşeşte celelalte tipuri de energie, deoarece este nelimitat şi nu are efecte negative. Ponderea energiei generate în România de panourile fotovoltaice este încă relativ mică, echivalând cu aproximativ 3,46% din energia totală, dar este în continuă creştere.
    „Energia regenerabilă este viitorul, deoarece ajută la descentralizarea pieţei energiei, oferind atât companiilor, cât şi utilizatorilor individuali oportunitatea de a dezvolta surse proprii de energie fără a mai depinde de furnizorii clasici. În plus, deţinerea de surse proprii de energie poate contribui şi la predictibilitatea preţului. În prezent, România se află într-o poziţie favorabilă, deoarece preţul energiei este încă mic faţă de alte pieţe occidentale, ca de exemplu Germania. Cu toate acestea, se estimează că în fiecare an, costul energiei din România va creşte cu 3% aşa că trebuie să luăm în considerare faptul că în 20 de ani energia va costa cel puţin triplu. Creşterea preţului se datorează investiţiilor ce trebuie făcute în modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie, consumului mare de energie odată cu creşterea numărului de maşini electrice şi Green Deal-ului prin renunţarea la producţia de energie poluantă”, explică Iulian Nedea. În plus, un alt motiv important pentru care energia verde, în special energia solară, este în prezent în tendinţă ascendentă, este faptul că preţul tehnologiei a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani. „Viitorul industriei constă cu siguranţă în soluţii care să permită stocarea de energie. În prezent, aproape toate centralele fotovoltaice sunt proiectate pentru consum imediat, adică energia nu este stocată şi tot ce se produce se consumă. Opţiunea de stocare a energiei este disponibilă, dar companiile momentan nu o implementează din cauza preţului tehnologiei, care este încă relativ mare. Cu toate acestea, este clar că preţul tehnologiei centralelor va scădea în anii următori şi va face ca energia solară să fie şi mai atractivă”, explică Iulian Nedea.
    La nivel global există o presiune pe companii pentru integrarea componentei ESG în activitatea lor, adică a celor trei factori care măsoară
    durabilitatea şi impactul societal al unei investiţii într-un business – mediu, social şi guvernanţă corporativă – care ajută la determinarea mai plauzibilă a performanţelor viitoare ale companiilor. Implementarea acestor aspecte, la care un investitor se uită, a început să ajungă şi în România.
    Ca urmare a poziţiei pe harta lumii, România este una dintre ţările cu un potenţial ridicat în ceea ce priveşte beneficierea/exploatarea energiei solare. „Vă puteţi imagina că inclusiv în ţările nordice, unde este foarte puţin soare pe an, companiile şi persoanele fizice instalează panouri fotovoltaice şi soluţii de stocare de energie. În UE, România, alături de Grecia, Bulgaria, Italia, Franţa şi Spania, are cel mai mare potenţial de a beneficia de energia fotovoltaică, având în vedere cantitatea de soare şi expunerea medie zilnică la soare.” Însă România se află pe unul dintre ultimele locuri în UE când vine vorba de producţia de energie pentru autoconsum, deoarece preţul energiei este încă destul de scăzut în comparaţie cu alte ţări europene. Pe de altă parte, dacă vorbim de producţia comercială, aici ne situăm mai bine faţă de alte ţări, ceea ce înseamnă că antreprenorii văd potenţialul şi avantajele pe care sursele proprii de energie regenerabilă le oferă.
    Iulian Nedea spune că energia fotovoltaică este o strategie crucială pentru optimizarea costurilor şi existenţa unui model de afaceri durabil. „Investiţia pe care companiile o fac pentru construirea centralei fotovoltaice poate fi amortizată în 6-7 ani, dar compania va beneficia de aceste investiţii pe parcursul a cel puţin 25 de ani, deoarece aceasta este durata minimă de viaţă a unui panou fotovoltaic, care poate fi prelungită prin procese corecte de mentenanţă şi actualizări periodice ale tehnologiei.”
    Cofondatorul companiei spune că prin implementarea de soluţii energetice regenerabile, companiile pot avea un impact pozitiv asupra educării clienţilor sau angajaţilor lor, motiv pentru care în magazinele retailerilor pentru care au construit facilităţi fotovoltaice Simtel a instalat ecrane care informează în timp real despre cantitatea de energie generată de companie şi impactul pozitiv pe care l-a avut asupra mediului, adică numărul de copaci salvaţi de la tăiere sau cantitatea de CO2 care nu se mai emite. Practic, prin instalarea panourilor fotovoltaice proprii pe acoperişuri, magazinele pot acoperi până la 75% din toată energia utilizată de acestea fără a avea niciun cost suplimentar. Soluţia nu este viabilă doar pentru magazine, ci şi pentru fabrici, parcuri logistice şi corporaţii care doresc să-şi reducă costurile de energie şi să devină eco friendly.
    De altfel, energia verde se foloseşte în din ce în mai multe domenii. De exemplu, Neversea îşi propune să devină în 2020 primul festival din lume alimentat aproape integral cu energie regenerabilă, iar pentru a marca momentul, DJ-ul Alex Parker a mixat, pentru prima dată în lume, din vârful unei turbine eoliene. În Olanda, toate trenurile electrice sunt alimentate în prezent numai cu energie eoliană, în timp ce multe primării din România au început să instaleze incărcătoare solare pentru telefoane sau alte gadgeturi.

    „Construim fabrici de bani”
    Deoarece performanţa energiei verzi este direct influenţată de condiţiile meteorologice, vânt în cazul energiei eoliene şi cantitate de soare în cazul energiei solare, această pondere variază de la o zi la alta şi de la sezon la sezon. În România, circa 40% din energia produsă provine din surse regenerabile, respectiv solară, eoliană şi hidro. Cea mai rapidă şi mai fezabilă din punct de vedere financiar dintre cele trei soluţii este o centrală fotovoltaică, a cărei construcţie şi autorizare durează două-trei luni, spre deosebire de fermele eoliene, a căror perioadă de construire este de circa 4-5 ani.
    Iulian Nedea spune că Simtel construieşte „fabrici de bani”.
    „Sunt funcţionale imediat şi gata să înceapă să asigure randamentul investiţiei. Considerăm că energia solară are potenţialul de a fi cea mai rapidă sursă de energie în România, în special datorită timpului scurt de implementare şi al costului tehnologiei. Dorim să subliniem că deşi construcţia durează o lună, procesul de proiectare şi autorizare poate dura în jur de două luni. Întregul proces include informarea primăriei locale, elaborarea soluţiei şi a proiectului, asigurarea racordării la reţea şi finalizarea construcţiei. Atât timp cât compania construieşte un parc fotovoltaic pentru consum propriu, nu are ca obiect principal de activitate producţia de energie şi nu dă energie în sistem, atunci procesul de autorizare este relativ simplu şi rapid. Pentru clienţii noştri, oferim o soluţie completă, ceea ce înseamnă că pe lângă construcţie, ne ocupăm de autorizare, proiectare şi mentenanţă”, explică el.
    Costul construirii unei centrale fotovoltaice şi durata de amortizare a investiţiei depind de la caz la caz. Iulian Nedea spune că investiţia poate fi amortizată în decurs de
    6-7 ani, timp în care panourile livrează beneficii financiare directe prin reducerea în fiecare lună a costului facturii de energie. Centralele fotovoltaice au o durată de viaţă de minimum 25 de ani. “Pentru a vă oferi un exemplu real, pentru unul dintre retailerii din România, am construit o centrală electrică fotovoltaică cu o putere instalată de 100 kWp ce produce 120 MWh energie electrică pe an şi aduce reduceri de cost pentru beneficiar de peste 12.000 euro anual. Asta înseamnă că în loc de 100 de euro pe MWh, care este preţul actual al energiei electrice (energie activă plus taxe), beneficiarul va avea un cost de 30 de euro pentru fiecare MWh de energie electrică produs din sursă proprie, respectiv o rată internă de rentabilitate (IRR) de 17%.”
    Dar mai întâi este nevoie de asigurarea că structura clădirii pe care se doreşte instalarea de panouri fotovoltaice poate suporta greutatea sistemului. “Imaginaţi-vă că vorbim despre adăugarea, în cazul unui supermarket, a aproximativ 30 de tone de greutate pe acoperiş sau între 20 şi 40 kg pe metru pătrat. Când am început în 2013, nicio companie nu avea în vedere acest aspect, dar astăzi retailerii ne consultă deja în momentul proiectării construcţiei spaţiului care va găzdui magazinul pentru a se asigura că acoperişul are capacitatea de a susţine greutatea.”
    Dar care este randamentul unei astfel de investiţii? “Randamentul, precum şi impactul asupra costului energiei, depind de dimensiunea parcului construit, precum şi în ce măsură acoperă nevoia de energie a unei companii individuale sau a unei familii. Dacă ne uităm la exemplul unui supermarket sau al unei companii care optează pentru instalarea de centrale fotovoltaice pentru a optimiza consumul de energie, panourile fotovoltaice pot scădea costurile cu facturile de energie, în medie, cu 50% pe parcursul unui an. Practic, într-un an, o companie poate produce între 50% şi 60% din energia pe care o consumă de la panourile solare, sub rezerva desigur a dimensionării puterii instalaţiei fotovoltaice în acord cu consumul actual. Aici este important să subliniem că 50% reprezintă media de economisire pe parcursul unui an, deoarece se produce mai multă energie pe timp de vară, aproximativ 75% din necesarul de energie, spre deosebire de timpul iernii, unde media în România este de 25%.”
    În ianuarie 2020, România a produs în total 5,4 miliarde kWh de energie electrică, din care doar 1,8 miliarde kWh au fost produşi în hidrocentrale, centrale eoliene şi centrale fotovoltaice, adică în facilităţi de energie regenerabilă. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia de energie eoliană a înregistrat de la an la an o scădere de 19,5%, dar producţia de energie hidro a crescut cu 11,2%, iar cea de energie fotovoltaică a crescut cu 75,5%, adică cele mai mari aprecieri din rândul celor mai importante surse de energie.
    Pe de altă parte, producţia de energie în termocentrale clasice a scăzut în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020 cu 4,7%, în timp ce energia produsă în centrale nucleare, adică cea de la Cernavodă, singura din România, a crescut cu 2,4%. Pentru că nu produce suficientă energie pentru a răspunde întregii cereri, care va creşte în următorii ani şi în contextul maşinilor electrice, România a devenit anul trecut importator net de energie.
    Sectorul energiei verzi va cunoaşte însă o ascensiune şi mai puternică în anii următori ca urmare a programului Green Deal adoptat de Uniunea Europeană. Ca urmare, companiile axate pe producţia de energie verde au un potenţial ridicat de creştere în anii următori, dat fiind faptul că societăţile vor trebui să implementeze componenta de energie regenerabilă în activitatea lor.

  • Cât de sigur este biroul de pe canapea?

    Munca de acasă aduce mai multe provocări pentru angajatorii şi angajaţii care abia acum fac cunoştinţă cu acest mod de operare, iar riscurile de securitate cibernetică aduse de această trecere masivă în mediul online nu lipsesc de pe lista de îngrijorări. „Toate măsurile de securitate pe care companiile au evitat să le implementeze până acum, din lipsă de timp sau de resurse, sunt puse acum pe un canal prioritar. De cele mai mult ori, trebuie început cu lucruri de bază, precum autentificarea în mai mulţi paşi şi folosirea unei soluţii de securitate pe toate terminalele”, a explicat Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la compania românească Bitdefender, într-o discuţie cu Business MAGAZIN.
    Specialiştii de la Bitdefender au înregistrat o creştere masivă a numărului de atacuri cibernetice raportate, care poziţionează România pe locul 9 în lume în acest sens. O astfel de creştere masivă ar trebui să conteze pentru toate companiile care au implementat soluţii de muncă de la distanţă în această perioadă.
     Mai mult, aceste date ar trebui să conteze pentru prima linie de atac în lupta cu pandemia – spitale sau farmacii – întrucât acestea sunt expuse în această perioadă, iar informaţiile lor sunt sensibile.
    „România ocupă locul al nouălea în lume în topul raportărilor de atacuri cibernetice legate de coronavirus, care au urcat de cinci ori în martie faţă de februarie, de la 1.448 la peste 8.000. Unităţile medicale vizate cel mai frecvent sunt spitalele, clinicile, farmaciile şi distribuitorii de echipamente medicale, în principal cu informaţii despre proceduri medicale sau terapii pentru tratarea infecţiei cu COVID-19, dar şi cu produse medicale care încă sunt disponibile în stoc”, au explicat specialiştii de la Bitdefender.
    Unul dintre principalele lucruri pe care le uită angajaţii atunci când lucrează de acasă este acela că sunt totuşi „la birou”. Specialiştii atrag atenţia cu privire la utilizarea laptopurilor şi telefoanelor de muncă în scop personal, ceea ce creşte nivelul de risc. „Lucrul de acasă poate veni şi cu o anumită relaxare, iar oamenii uită că de fapt trebuie să se comporte ca şi cum sunt în sediul companiei. În primul rând, angajaţii nu trebuie să folosească dispozitive personale pentru serviciu sau dispozitivele de serviciu pentru lucruri personale. Pe cât posibil, trebuie separate cele două aspecte ale vieţii oamenilor, cel de acasă şi cel de la serviciu, chiar dacă se desfăşoară temporar din acelaşi loc. În al doilea rând, trebuie avut grijă ca membrii familiei să nu aibă acces la terminalele de serviciu, care de cele mai multe ori conţin informaţii importante”, a explicat Silviu Stahie. Mai mult, Regulamentul General pentru Protecţia Datelor (GDPR) devine din ce în ce mai real în acest context, în care lucrul cu informaţii sensibile în afara biroului fizic ajunge la ordinea zilei. În acest sens, pentru fiecare copy-paste pe care îl face un angajat atunci când lucrează de acasă ar trebui să se gândească de două ori, mai ales atunci când informaţiile cu care lucrează pot periclita firma sau sunt date cu caracter personal.
    Totuşi, educarea angajaţilor în acest sens este responsabilitatea companiilor, întrucât angajaţii care nu au lucrat niciodată de acasă nu au fost pregătiţi în acest sens. „Una dintre problemele subestimate este lucrul cu date personale. Un simplu copy-paste neatent poate cauza încălcarea legilor în vigoare cu privire la protecţia datelor (GDPR), o acţiune care poate fi evitată prin utilizarea disciplinată cu privire la separarea serviciului de prezenţa angajaţilor acasă. Companiile au responsabilitatea de a-şi învăţa angajaţii regulile lucrului de acasă. Mulţi oameni nu au fost încă în situaţia de a lucra din altă parte decât la birou şi pot cădea în capcanele lucrului nesigur de acasă”, a spus el. În contextul securităţii cibernetice, angajaţii ar trebui să fie atenţi la metodele de phishing, când atacatorii încearcă să îi păcălească să le ofere date personale sau să instaleze malware care poate afecta infrastructura la care angajaţii sunt conectaţi.
     „Oamenii sunt tentaţi să deschidă e-mailuri şi mesaje cu propuneri atractive sau cu avertismente de la persoane necunoscute, iar acest comportament este exacerbat în această perioadă. Cel mai important sfat pentru oamenii de acasă este să îşi separe dispozitivele şi să fie atenţi la ce accesează. Multe dintre mesajele de la infractorii informatici pretind a fi trimise în numele departamentelor de IT din companii, de aceea utilizatorii trebuie să citească de două ori adresa de e-mail a expeditorului ca să se asigure că mesajul vine cu adevărat de pe domeniul angajatorului”, au atras atenţia specialiştii de la Bitdefender.
     În acelaşi timp, angajatorul ar trebui să se adapteze pentru un influx de trafic din afara infrastructurii proprii, ceea ce înseamnă că „deşi multe birouri sunt goale, problemele de securitate s-au înmulţit”, apreciază experţii.
    Un studiu efectuat de Bitdefender la care au răspuns peste 6.000 de angajaţi din securitatea informatică arată că firmele care instruiesc angajaţii să depisteze ameninţări digitale sunt proporţional mai eficiente şi mai rapide în oprirea la timp a unui atac. 38% dintre cei chestionaţi sunt de acord că instruirea este cea mai bună metodă de prevenţie a unui atac cibernetic. Astfel, instruirea angajaţilor e cel mai bun prim pas pentru o securitate informatică solidă. 
    În ceea ce-i priveşte pe angajaţi, ideea de bază pentru a proteja compania este clară: trebuie să lucreze de acasă ca şi cum ar fi la birou, cu aceeaşi grijă, şi să îşi separe activităţile personale de cele de birou.

    Viaţa în videoconferinţe
    De când răspândirea virusului a dus la carantină şi a forţat din ce în ce mai multe companii să treacă la munca de acasă, una dintre activităţile preferate ale angajatorilor au devenit videoconferinţele – întrucât nu au găsit încă o limită normală între continuarea activităţii şi suprasolicitarea angajaţilor care încă lucrează.
    Intensificarea numărului de videoconferinţe atrage şi atenţia atacatorilor. De aceea, Bitdefender recomandă securizarea canalelor de videoconferinţă. Printre regulile pe care trebuie să le respecte se numără securizarea terminalelor. „În primul rând, angajaţii nu trebuie să dezvăluie niciodată credenţialele de acces (numele de utilizator şi parola) pentru sesiunile de videoconferinţă. Apoi, terminalele de pe care se accesează videoconferinţele trebuie să fie securizate şi să aibă soluţii de securitate instalate. De exemplu, în lipsa protecţiei adecvate, un atacator se poate conecta la un terminal şi poate urmări videoconferinţa”, a declarat Stahie.
    El subliniază că nu toate aplicaţiile care furnizează videoconferinţe sunt potrivite pentru mediul de lucru, astfel încât orice aplicaţie utilizată trebuie să ofere criptare integrală. „De asemenea, trebuie utilizate doar aplicaţii care au fost concepute pentru aşa ceva. Nu toate aplicaţiile care permit mai multor utilizatori să comunice audio şi video în acelaşi grup sunt potrivite pentru o companie. Bineînţeles, orice aplicaţie folosită pentru videoconferinţe trebuie să ofere criptare integrală pentru toţi participanţii”, a transmis reprezentantul Bitdefender. Nu în ultimul rând, cei care utilizează canalele de videoconferinţă în această perioadă ar trebui să actualizeze mereu la cea mai recentă variantă a programelor şi să fie atenţi la ce prezintă prin intermediul apelului. „Nu trebuie să uităm să actualizăm toate aplicaţiile pentru repararea oricăror carenţe de securitate şi, nu în ultimul rând, să avem grijă ce prezentăm în cadrul conferinţelor. Este foarte posibil ca un utilizator să ţină mai multe ferestre deschise în acelaşi timp, inclusiv unele care nu sunt pentru participanţii la conferinţă, şi să dezvăluie, din greşeală, detalii cu caracter privat”, au atras atenţia specialiştii.
     Munca de acasă, pe lângă faptul că vine într-un volum destul de mare şi cu mai multe provocări, generează o anumită senzaţie stranie, întrucât oamenii sunt izolaţi social şi pentru mulţi dintre ei nu mai există acum altceva decât casă – muncă – acasă. Un studiu publicat de compania specializată în conţinut media Buffer, anul trecut, arată că 22% dintre cei care lucrează de acasă au probleme cu capacitatea de a se deconecta de la muncă. În acelaşi timp, studiul realizat pe 2.500 de angajaţi arată că 19% dintre angajaţii care au muncit de acasă au indicat singurătatea drept o problemă, urmată de lipsa colaborării şi comunicării cu colegii – 17% dintre respondenţi. „Crearea mediului potrivit pentru cei care lucrează de la distanţă pentru prima dată este un pas extrem de important pentru bunăstarea angajaţilor şi pentru productivitatea companiei”, a atras atenţia Tony Anscombe, chief security evangelist în cadrul companiei slovace de securitate cibernetică ESET.
     

  • Primele efecte ale crizei in România : Numărul de firme înregistrate la nivel naţional s-a prăbuşit în contextul pandemiei Covid-19

     Numărul firmelor înfiinţate la nivel naţional a scăzut cu 69% în primele două săptămâni de la începutul starii de urgenţă decretată în România(16-30 martie) faţă de cele două săptămâni anterioare şi, de asemenea, în raport cu perioada similară din anul 2019, potrivit unei analize Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre date-le financiare şi juridice ale companiilor.

    Astfel, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, numărul de societăţi comerciale care au fost înfiinţate în perioada 16-22 martie 2020 a scăzut la 2150 în comparaţie cu cele două săptămâni precedente: 6858 firme noi în perioada 2-15 martie, se arată în analiza Termene.ro.

    Astfel, dacă în prima săptămână de la declanşarea crizei COVID-19 (16-22 martie 2020) au fost înfiinţaţe 1480 firme noi, media săptămânală s-a prăbuşit în perioada 23-27 martie, când au fost deschise doar 670 societăţi comerciale, de cinci ori faţă de o săptămână normală. Spre comparaţie, au fost înregistrate 3344 firme noi în perioada 9-15 martie şi 3514 firme noi în perioada 2-8 martie.

    Luna martie 2020:

    2-8 martie: 3514 firme noi
    9-15 martie: 3344 firme noi
    16-22 martie:1480 firme noi
    23-27 martie: 670 firme noi

    Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul firmelor nou create s-a menţinut în jurul unei medii săptămânale de aproximativ 3400 de societăţi comerciale, ceea ce confirmă căderea bruscă înregistrată în primele două săptămâni în care în România s-a produs un blocaj economic generat de răspândirea COVID-19.

    “Efectele produse de răspândirea virusului COVID-19, un context care a generat starea de urgenţă şi o situaţie imprevizibilă, se simte şi asupra iniţiativelor antreprenoriale. Observăm o prăbuşire a numărului de firme nou-create odată cu intrarea ţării în starea de urgenţă. Ne dorim să regăsim curând cifrele statistice pe care le vedeam înainte cu privire la înfiinţarea firmelor noi, iar guvernul are un rol semnificativ prin restabilirea încrederii, dar să nu uităm: numeroase firme de succes au fost create pe plan internaţional, dar şi în România, în contex-tul unor incertitudini economice”, a declarat Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro.

    Luna martie 2019

    2-8 martie 2019: 3408 firme noi
    9-15 martie 2019: 3389 firme noi
    16-22 martie 2019: 3581 firme noi
    23-27 martie 2019: 3747 firme noi

    Scăderea numărului de firme nou înfiinţate este bruscă şi probabil că ritmul va continua: dacă în 16 şi 17 martie 2020 au fost înmatriculate câte 500 de firme zilnic, numărul acestora a scăzut miercuri, 18 martie, la 200, apoi joi, 19 martie, la 140 de firme, în timp ce vineri numărul s-a redus la 107. În a doua săptămână de la decretarea stării de urgenţă, media s-a menţinut în jurul nivelului de 125 de firme nou create zilnic.

    În ceea ce priveşte judeţele/oraşele cu cele mai multe firme create în luna martie, acestea sunt Bucureşti (1782), Cluj (525), Timiş (456), Ilfov (449), Iaşi (377), Constanţa (351), Braşov (305), Bihor (284), Prahova (250) şi Mureş (221).

    Termene.ro reiterează că peste 280.000 de firme din România se află în prezent într-o situ-aţie cu risc mare de insolvenţă, în timp ce acest risc este mare pentru peste 30.000 de firme De asemenea, în acest moment, 40% dintre companii şi-au continuat activitatea, 37% şi-au redus-o, iar 23% închid operaţiunile din cauza pandemiei de Covid-19.

     

  • Cum profită branduri precum Adidas, Deichmann şi H&M de criza COVID-19. Ei se folosesc de o lege creată pentru afacerile mici ca să nu îşi mai plătească chiriile

    Adidas nu şi-a plătit chiriile pentru magazine în contextul crizei generate de coronavirus, profitând de un cadru legislativ creat de Parlamentul german cu scopul de a sprijini afacerile mici, potrivit unui articol publicat de Financial Times.
    Olaf Schalz, ministrul de finanţe ale Germaniei, a declarat publicaţiei germane Bild că „este iritant atunci când marile companii anunţă pur şi simplu o pauză a plăţilor pentru chirii”. 
    „Acum este momentul să cooperăm. Vom reuşi să depăşim această criză împreună dacă arătăm că suntem atenţi la ceilalţi şi acţionăm coerent. Corona ne învaţă că vom eşua dacă suntem egoişti”, a adăugat el. 
     
    Katarina Barley, un politician democrat cunoscut, care este acum vicepreşedinte al Parlamentului European, spune că ar renunţa la produsele Adidas. Într-o postare pe Twitter în care purta adidaşi ai acestui brand, a spus: „Aceasta este ultima pereche de Adidas pe care am cumpărat-o. Pentru un grup global cu un profit de 3,2 miliarde de dolari, să exploatezi clauzele protecţioniste destinate chiriaşilor cu probleme existenţiale este nedrept.”
     
    Declaraţiile politicienilor vin la scurt timp după ce reprezentanţii Adidas au declarat că îngheaţă plăţile chiriilor ca răspuns la criza actuală: „Adidas, la fel ca multe alte companii, a suspendat plata chiriilor, din moment ce magazinele sunt închise”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al companiei, citat de Financial Times.
    Ea a adăugat: „Este important de sublinit: nu este vorba despre a nu plăti chiria pentru luna aprilie. Măsura implică doar o amânare”. 
     
     
    Retailerii H&M şi Kik au anunţat măsuri similare, la fel şi Deichmann, cea mai mare companie europeană axată pe vânzarea de încălţăminte. 
    Bazele legale ale deciziilor lor sunt incluse în pachetele de legi şi măsuri publicate de Parlamentul German recent pentru a amortiza efectele crizei economice generate de coronavirus. Aceasta include o schimbare e legilor referitoare la chirii, care îi împiedică pe proprietari să îi evacueze pe chiriaşii care nu îşi pot plăti chiriile între 1 aprilie şi 30 iunie 2020. 
     
    „Este indecent şi inacceptabil ca firme puternice din punct de vedere financiar să nu facă plata chiriilor… Chiriaşii trebuie în mod evident să îşi plătească chiriile”, a spus şi Christine Lambrecht, ministrul de justiţie german. 
    Decizia celor care au făcut legea se referă la chiriaşii care au cu adevărat probleme generate de această criză, aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile.

  • Povestea unei companii din România pentru care criza curentă înseamnă dezvoltarea businessului, nu oprirea acestuia

    Carantina impusă de pandemia Covid-19, care îngheaţă majoritatea sectoarelor economice în care angajaţii nu pot lucra de la distanţă, aminteşte de importanţa digitalizării în companii. Faptul că multe dintre acestea utilizează soluţii software le dă un avantaj cu atât mai important în astfel de timpuri. 

    „Această epidemie a demonstrat, dincolo de orice îndoială, cât de interconectaţi suntem toţi în acest moment şi cât de repede o situaţie ce pare izolată poate ajunge să aibă impact la nivel mondial. Dacă este să privim, însă, şi jumătatea plină a paharului, cred că ultimele săptămâni au fost dovada clară a faptului că oamenii sunt, de fapt, extrem de flexibili şi adaptabili”, spune Adrian Bodomoiu, directorul general al companiei furnizorului de soluţii software Wizrom Software, într-un interviu acordat revistei Business MAGAZIN.

     Totuşi, unul dintre segmentele de piaţă în care lipseşte apetitul specific altor sectoare pentru software este cel al companiilor active în producţie.
     „Cu toate acestea, acolo unde vedem noi un potenţial foarte mare de creştere rămân companiile active în producţie, un segment economic care a resimţit puternic lipsa forţei de muncă specializate şi creşterile preţului de producţie. În acest context, automatizarea proceselor de producţie a devenit o prioritate şi ne aşteptăm să vedem un număr tot mai mare de clienţi orientându-se către soluţii de demand planning şi manufacturing execution systems”, a explicat Bodomoiu. În acelaşi context, flexibilitatea mediului de lucru a devenit una extrem de importantă, întrucât companiile trebuie să îşi poată continua activitatea turând la maximum motoarele care le-au rămas pornite.
    „Pe măsură ce mediul de lucru devine mai flexibil, companiile au nevoie de softuri de business care să poată fi accesate şi utilizate fără limitări de pe orice dispozitiv mobil, indiferent de locaţia utilizatorilor. În acest context, spre exemplu, ne aşteptăm cu precădere la o dinamică susţinută în zona de servicii, acolo unde chiar şi cele mai mici companii vor alege calea digitalizării, în special prin soluţii accesibile, disponibile în cloud”, a notat el.
    Wizrom Software este un business fondat în România în urmă cu
    26 de ani şi este controlat de familia israeliană Davidai. Cu circa
    3.600 de clienţi activi în piaţa locală dar şi în pieţele din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Israel, SUA, Canada, Belgia, Anglia, Croaţia şi Polonia, compania
    a obţinut în 2019 afaceri de
    5,7 milioane de euro, potrivit datelor transmise de companie. Printre cele mai cunoscute soluţii ale companii se numără WizSalary, prin care sunt procesate salariile a peste 600.000 de angajaţi din România.
    „Cererea pentru soluţii a reflectat îndeaproape provocările mediului de business. Spre exemplu, extinderea crizei de forţă de muncă la nivelul unui număr tot mai mare de industrii a condus la creşterea cererii pentru soluţii software de HR, în timp ce presiunea pentru creşterea eficienţei cheltuielilor din industria bunurilor de larg consum şi retail a impulsionat nevoia de soluţii ERP. Per total, piaţa serviciilor, producţia, distribuţia şi HR-ul au avut cea mai mare contribuţie la veniturile noastre în 2019, cererea venind în special din partea companiilor mari”, a spus Adrian Bodomoiu.
     
    Ce soluţii caută companiile româneşti
    Într-o economie a informaţiei, unele dintre cele mai importante aspecte pentru a ajunge la clienţi sunt identificarea, analizarea şi anticiparea dorinţelor acestora în funcţie de datele disponibile pentru analiză.
    La o privire a pieţei, reprezentanţii Wizrom susţin că soluţiile de tip business intelligence, adică cele care îi ajută pe clienţi să valorifice datele, sunt din ce în ce mai căutate pe piaţa locală.
    Acest lucru este vizibil reflectând un trend la nivel global, în care datele sunt atât de importante încât Uniunea Europeană a trebuit să implementeze în 2018 un Regulament General pentru Protecţia Datelor (GDPR). Aceeaşi realitate se reflectă în toate sectoarele în economia informaţiei – ajungând chiar şi până la alegeri locale, unde Cambridge Analytica a utilizat mii de date despre fiecare alegător american în campania electorală din 2016 din SUA.
    Spre ce se îndreaptă însă piaţa în următorii ani rămâne de definit şi conturat în contextul în care se estimează că inteligenţa artificială şi avantajele acestei tehnologii vor schimba complet jocul.
    În realitatea românească, inteligenţa artificială poate îmbunătăţi orice tehnologie software deja existentă şi utilizată de companii, întrucât aduce un nou set de perspective.
    „Pasul următor constă, acum, în reorientarea către soluţii care integrează inteligenţă artificială şi pot genera analize profunde, într-un timp mai scurt. Beneficiile cresc semnificativ atunci când aceste soluţii se integrează cu sistemele ERP existente, căci datele sunt colectate şi analizate în timp real, sprijinind, astfel, procesul de luare a deciziilor de business. Aş îndrăzni chiar să spun că, în cinci ani, va fi greu să găsim o companie care să nu aibă măcar o soluţie bazată pe inteligenţă artificială”, a spus dirctorul general al Wizrom.
    Pionierii ai digitalizării din România au fost companiile din distribuiţie, susţin reprezentanţii Wizrom, întrucât acestea au perceput digitalizarea ca pe un răspuns la problemele de eficienţă a costurilor cu care se confruntau.
    „În cazul lor, vorbim despre complexitatea proceselor operaţionale, care a făcut ca administrarea lor manuală să devină ineficientă. De altfel, în general, automatizarea a fost îmbrăţişată mai ales de industriile complexe, precum manufactură sau industria bunurilor de larg consum, datorită beneficiilor în materie de costuri şi productivitate pe care le putea aduce într-un timp scurt”, au transmis reprezentanţii companiei.
     
    De la „vreau” la „trebuie”
    Soluţiile de automatizare nu mai sunt percepute doar ca un trend în momentul de faţă, ci ca o realitate care oferă răspuns la deficitul de forţă de muncă precum şi la alte nevoi ale businessurilor.
    „În momentul de faţă, soluţiile de automatizare sunt tehnologii spre care aproape orice companie, indiferent de dimensiune şi de domeniul de activitate, ar trebui să-şi îndrepte atenţia pentru a-şi dezvolta businessul şi a-şi creşte eficienţa operaţională. Ele ar trebui să nu mai fie văzute drept «nice-to-have» (moft), ci mai degrabă ca un «must-have» (necesitate)”, a explicat Adrian Bodomoiu.
    Multe dintre companiile din piaţa locală au fost reticente atunci când s-au văzut nevoite să investească sume în soluţii software, îşi aminteşte el.
    „Mulţi ani, ne-am lovit de o oarecare reticenţă a echipelor de management faţă de investirea în proiecte complexe, ele alegând, mai degrabă, să investească sume mai mici în soluţii izolate. Cu toate acestea, pe măsură ce aceste companii au început să utilizeze softuri de business în activitatea de zi cu zi, iar beneficiile au devenit clare şi la nivel financiar, vedem o deschidere mult mai mare din partea lor. Astfel, tot mai multe companii locale conştientizează rolul şi utilitatea investiţiilor în infrastructura IT şi în soluţiile de automatizare a activităţii şi aleg să investească constant în această zonă, ceea ce nu poate decât să ne bucure”, au explicat reprezentanţii companiei.
    Ei văd competiţia ca pe una din ce în ce mai acerbă în mediul românesc, întrucât companiile au devenit foarte atente la noile tehnologii şi la cum pot aplica automatizările în operaţiunile lor, de la firme mici şi până la firme mari.
     
    Pe culmile digitalizării?
    Reprezentanţii Wizrom consideră că România a recuperat în ultimele două decenii mare parte din decalajul care exista pe partea de noi tehnologii, cel puţin în ceea ce priveşte apetitul consumatorilor şi al mediului privat – dacă statul se mai lasă aşteptat.
    „La capitolul tehnologie, în ultimii 20 de ani, România a concurat cu succes cele mai puternice ţări europene. În încercarea de a recupera timpul pierdut, companiile de pe plan local au îmbrăţişat rapid tot ceea ce însemna tehnologie – este suficient să ne uităm doar la succesul fintech-urilor sau al platformelor de economie colaborativă, precum Uber sau Airbnb, pe piaţa locală”, a notat el.
    Ba mai mult, România ar fi pregătită în continuare să adopte timpuriu chiar şi tehnologii precum blockchain, 3D printing sau machine learning – fapt demonstrat de alte companii româneşti din mediul privat care vând astfel de soluţii.
    Cu toate acestea, pentru ca avântul României să se menţină, sectorul IT are nevoie de noi investiţii pentru a rămâne atractiv, întrucât el se apropie de 6% din PIB. Aportul adus de educaţie şi de fiscalitate a susţinut creşterile din sector în ultimii ani.
    „La ora actuală, sectorul IT&C din România este unul dintre cele mai importante din industria locală, având o contribuţie de aproape 6% din PIB. Avantajele fiscale, costul relativ redus cu forţa de muncă comparativ cu alte ţări din UE, dar şi focusul pe educaţia în domeniu au contribuit la dinamica susţinută a sectorului în ultimii ani. Acesta rămâne în continuare un domeniu atractiv pentru investiţii, însă potenţialul său de dezvoltare este limitat de dimensiunea forţei de muncă calificate. Numărul anual de noi absolvenţi nu reuşeşte să ţină pasul cu cererea de angajaţi şi cred că succesul sectorului IT&C în anii ce urmează va ţine foarte mult de modalităţile prin care vom reuşi fie să atragem forţă de muncă din afară, fie să dezvoltăm noi specialişti la nivel local, de exemplu, prin programe de reconversie profesională”, a declarat Bodomoiu.

  • CEO-ul Starbucks a anunţat ce se va întâmpla cu angajaţii lanţului de cafenele în contextul crizei generate de coronavirus

    CEO-ul Starbucks din Statele Unite, Kevin Johnson, insistă că lanţul de cafenele îşi va plăti angajaţii în următoarele 30 de zile chiar dacă unităţile sunt închise sau dacă angajaţii nu vor să vină la serviciu în contextul epidemiei de coronavirus, potrivit unui articol publicat de Daily Mail. În acelaşi timp, alte firme din Statele Unite iau măsuri similare pentru a-şi păstra angajaţii şi după ce pandemia s-a încheiat. 

    „Ne-am luat un angajament faţă de toţi partenerii noştri din Statele Unite şi Canada că în următoarele 30 de zile vom continua să îi plătim, chiar dacă localul este închis sau dacă nu se simt confortabil să vină la serviciu” a anunţat el în cadrul emisiunii Good Morning America vineri, 27 martie. 

    Reprezentanţi ai lanţului hotelier Wynn Resorts oferă de asemenea angajaţilor salariile timp de o lună. CEO-ul companiei, Matt Maddox, spune că mai degrabă îi plăteşte pe angajaţii care nu sunt activi decât să îi înlocuiască după ce epidemia se va încheia. 

    „Nu îmi pot imagina cum ar fi să caut şi să angajez 13.000 de persoane din nou. Aş prefera să păstrez cunoştinţele şi experienţa pe care le am acum prin actualii angajaţi în ceea ce priveşte standardele de servicii” a declarat el la CNBC la începutul acestei săptămâni. În Statele Unite, numărul cazurilor de coronavirus a ajuns la peste 90.000. În acelaşi timp, numărul cererilor de şomaj a urcat la 3,28 de milioane, de patru ori mai mult decât recordul anterior. 

    Trei milioane de persoane au aplicat pentru şomaj între 14 şi 21 martie. Până la data de 14 martie, numărul cererilor iniţiale de şomaj era de 282.000.  

     

     

     

     

  • BCR donează 2,5 mil. lei pentru sănătate şi educaţie în contextul epidemiei de coronavirus

    BCR,  a coua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, s-a mobilizat pentru a dona 2,5 mil. lei către spitalele locale, comunităţile şI ONG-urile implicate în procurarea şI colectarea materialelor sanitare şI pentru a sprijini persoanele vulnerabile, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

    “Suntem într-un moment în care trebuie să fim solidari unii cu alţii, să aducem împreună ce avem mai bun. Facem parte zi de zi din comunităţile locale, lucrăm împreună cu ele şi credem în puterea comunităţii. Aşa că am decis să ne implicăm şi mai mult în susţinerea lor, pentru a contribui la efortul comun de a trece cu bine peste această perioadă”, a transmis Sergiu Manea, CEO BCR.

    El a mai adăugat că printre iniţiativele la care contribuie BCR în mod direct şi concret se numără susţinerea fondului de urgenţă pentru spitale deschis de organizaţia Salvaţi Copiii, iar angajaţii băncii din toată ţara sunt în contact permanent cu unităţile medicale locale şi le-a fost pus la dispoziţie un fond care oferă suport financiar.

     

     

     

  • BREAKING NEWS – Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii propus de Ludovic Orban

    Victor Costache, Ministrul Sănătăţii, şi-a anunţat demisia. În acest context, premierul Ludovic Orban a anunţat că propunerea sa pentru acest rol este actualul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

  • Cum poate începe curăţenia generală a României

    Fără identificarea soluţiilor prin care deşeurile sunt reintegrate în activităţile industriale, făcându-se astfel pasul către o economie circulară, trecerea de la PR de mediu la efecte concrete este însă imposibilă. Soluţii sunt, în contextul în care pe plan local a răsărit o specie de antreprenori axaţi pe probleme de mediu. Cineva trebuie să îi şi asculte, dar mai ales să îi finanţeze.

    „Blumenfield s-a lansat pe piaţa de consultanţă în toamna anului 2009. Consultanţa de mediu nu a fost o alegere de moment, a fost un pas firesc după o experienţă de aproape 10 ani în acest domeniu, atât din perspectiva sistemului public, cât şi din cea a mediului privat”, spune Gabriela Stanciu, directorul general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

    Firma, înregistrată în Constanţa, a terminat anul trecut cu un business de 5,6 milioane de lei şi un profit net de 2,7 milioane de lei. În 2018, potrivit Ministerului Finanţelor, compania avea un business de numai 1,3 milioane de lei şi un profit de câteva zeci de mii de lei, semn că apetitul pentru astfel de servicii este în creştere.

    „Blumenfield s-a înfiinţat din convingerea că mediul economic avea nevoie de o «gură de aer proaspăt» în situaţiile complicate ale birocraţiei, în implementarea cerinţelor de mediu din legislaţia în continuă schimbare, dar mai ales de studii de mediu care sa reflecte o evaluare obiectivă şi nu în ultimul rând să ofere soluţii şi programe de monitorizare relevante“, mai spune Stanciu, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Juridice cu specializarea în dreptul mediului.

    Investiţia iniţială în lansarea acestei afaceri a fost de circa30.000 de euro, iar primul an a fost mai mult despre obţinerea certificărilor ca elaborator de studii pentru protecţia mediului şi mai apoi atestarea din partea ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) pentru operaţiuni petroliere şi exploatări de resurse minerale.

    Apoi, în 2016, compania a mai făcut un pas şi anume lansarea unui laborator de cercetare, în Năvodari, primul centru privat de cercetare de mediu deţinut de o companie în regiune. „Astfel, Blumenfield are suportul diviziei sale ştiinţifice în elaborarea unor studii complexe de mediu, dar şi a unor programe de monitorizare a factorilor de mediu.”
    În total, echipa Blumenfield este formată din 20 de specialişti cu pregătire în diverse domenii: tehnic, biologie, ecologie, silvicultură, chimie, drept fiscal şi dreptul mediului.

    Astfel, în acest moment, Blumenfield elaborează documentaţii tehnice şi studii de mediu, dar poate merge până la gestionarea întregului proces de obţinere a avizelor, a acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu. „Ne ocupăm de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi şi proiecte şi căutăm soluţii de optimizare a costurilor pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora. De asemenea, desfăşurăm programe de monitorizare a biodiversităţii atât în mediul terestru, cât şi acvatic. Mai mult, efectuăm studii complexe de mediu pentru soluri contaminate, clasificarea deşeurilor, produselor şi subsţantelor periculoase.”

    Tocmai această clasificare a deşeurilor este esenţială.
    În opinia Blumenfield, soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local. Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.
    Şefa Blumenfield dă câteva exemple. „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de explorare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.
    Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”
    Un alt exemplu privind deşeurile periculoase este chiar cel al energiei regenerabile.
    „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ
    100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.
    Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”
    În acest moment, spune Stanciu, clienţii Blumenfield provin din industria petrolieră atât onshore, cât şi offshore, din industria de energie verde, exploatări de resurse minerale, infrastructură portuară, turism, dezvoltare imobiliară.
    „Am avut privilegiul de a oferi expertiza noastră în 2019 în cel mai mare proiect de prospecţiune seismică 3D din Europa din industria oil & gas onshore. Un proiect desfăşurat pe aproximativ 1.600 km2 în judeţele Brăila, Buzău, Ialomiţa suprapus peste cinci arii naturale protejate din reţeaua Natura 2000 a necesitat atenţia noastră pentru evaluarea biodiversitătii, etapă ce a necesitat
    un efort de monitorizare de
    4.800 ore, întocmirea documentaţiilor şi obţinerea acordului de mediu şi a avizului administratorului ariilor naturale protejate. Proiectul de prospecţiune s-a încheiat de curând, fără niciun prejudiciu asupra speciilor de interes conservativ pentru care aceste arii naturale protejate au fost desemnate.”
    Dincolo de aceste proiecte derulate, mai există o problemă, mai ales când vine vorba de aplicarea la scară industrială a soluţiilor găsite în laborator. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.
    Astfel, deşeurile rămân în continuare cea mai mare problemă generată de industrie în materie de mediu, singura soluţie de a schimba lucrurile fiind integrarea acestora într-o logică de economie circulară.
    „Industria are nevoie de soluţii noi, eficiente pentru problemele vechi, iar una dintre probleme o reprezintă deşeurile şi poluarea mediului datorată acestora. Şi nu vorbesc aici despre companiile care au emis şi chiar aplică politici concrete de prevenire a poluării şi de protecţie a mediului. E vorba de acele «poluări istorice», de situri contaminate, de poluarea aerului, de deversări necontrolate de ape neepurate.  Concret? Ar fi nevoie de o «curăţenie generală» a României şi un bun început bun ar fi putea fi utilizarea cu folos a taxelor colectate la Fondul pentru Mediu.”
    Acesta ar fi însă doar începutul pentru un morman de probleme.

  • Mega Image renunţă la sistemul de livrare cu ridicare în magazinele reţelei ca o măsură de prevenţie în contextul Covid-19. Livrarea la domiciliu continuă

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image, ce numără aproape 800 de unităţi, va renunţa în contextul Covid-19 la sistemul de livrare în magazinele proprii de unde clienţii mergeau să ridice ei înşişi marfa. Retailerul păstrează însă livrarea la domiciliu.

    Olandezo-belgienii de la Mega Image aveau două tipuri de livrare – la domiciliu şi în reţeaua de magazine – şi au şi două tipuri de prezenţă online – prin magazin propriu şi în parteneriat cu eMAG.

    “Începand cu 31.03.2020, sloturile aferente pick-up point-urilor vor fi închise”, spun oficialii Mega Image care adaugă că este luată o decizie în contextul răspândirii rapide a COVID-19.

    Anterior, reţeaua limitase numărul de magazine de unde se puteau ridica aceste colete la doar şase puncte de livrare. Mai exact, oficialii companiei anunţaseră că în perioada  18.03.2020- 30.03.2020, vor fi disponibile pentru cumpărăturile din Supermarket online doar următoarele puncte de pick-up, într-un interval orar limitat, Mega Image Drive Prelungirea Ghencea, Mega Image Paleologu, Mega Image Theodor Pallady, Mega Image Dristor, Mega Image Plaza Romania şi Mega Image Caramfil.

    Tot în contextul pandemiei actuale şi al măsurilor luate de autorităţi, reţeaua a redus programul magazinelor care acum funcţionează între 8.00 şi 21.00, cu o oră dedicată vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, între 11.00 şi 12.00, conform noilor reguli anunţate de autorităţi.

    Anterior, existau programe diferite de funcţionare, unele magazine erau non-stop, altele ţineau deschis până la 22.00 sau chiar la 24.00.