“Numărul de farmacii a evoluat în timp mult peste limita sustenabilă, cu o aglomerare în vaduri comerciale cunoscute. Marjele au scăzut pentru că multe dintre farmacii nu au în amonte capacitate de negociere, statul îţi dă o marjă cât să trăieşti, iar preţul locaţiilor închiriate farmaciilor a rămas ridicat, în contextul în care chiriile în piaţă imobiliară scădeau. Astfel, au început să apară multe falimente, iar în anul de graţie 2014 aproape tot retailul farma este pe pierdere”, a arătat Wencz.
El a adăugat că, după prelungirea criteriului demografic de anul trecut, în 2015 ar trebui să se discute şi subiectul farmaciilor înfiinţate pe criterii de excepţie, în ideea reverificării numărului de licenţe de care are nevoie România în mod real. Astfel, spune Wencz, Consiliul Concurenţei ar trebui să deruleze o investigaţie sectorială pe această piaţă, care să lămurească unele aspecte şi să traseze direcţii.
“Nimeni nu doreşte şi nu poate să obţină profituri fabuloase din această zonă, pentru că statul subvenţionează bună parte din această piaţă şi este normal să o controleze. Problema este că din cauza acestui număr de farmacii apărute în plus nu prea mai face nimeni bani, cel puţin nu cei care funcţionează respectând absolut toate reglementările legale”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al reţelei Dona, care numără 275 de unităţi.
Farmaciile Dona creează un precedent pe piaţa de retail farmaceutic, după o sentinţă favorabilă din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru anularea licenţei unei farmacii din Bucureşti, înfiinţată pe baza aplicării incorecte a principiului excepţiei.
“Lângă Dona din Strada Giurgiului a fost deschisă o farmacie Belladona, a cărui documentaţie nu era legală. Dona a făcut o plângere în instanţă despre această situaţie, de atacare a vadului comercial, a urmat toţi paşii necesari şi a obţinut o soluţie definitivă şi irevocabilă la ÎCCJ, prin care această licenţă a fost anulată. Mai avem aproximativ 20 de procese prin care atacăm farmacii înfiinţate sau mutate în mod nelegal. Relocăm în fiecare an 5-10% din farmaciile existente, din cauza erodării vadului comercial şi a chiriilor ridicate pe care proprietarii refuză sa le renegocieze”, a spus Wencz.
Potrivit directorului Dona, în documentaţie, farmacia apărea că funcţionează într-un spaţiu comercial de mare suprafaţă, deşi era la parterului unui bloc. El a arătat că au fost iniţiate demersurile pentru punerea în aplicare a sentinţei.
Potrivit legii, farmaciile pot fi deschise în funcţie de un criteriu demografic, care stabileşte numărul de farmacii raportat la numărul de locuitori, iar criteriul de excepţie aplicat este înfiinţarea de farmacii în marile centre comerciale.
Wencz a explicat că pacienţii unei farmacii, în proporţie de peste 80%, sunt într-o arie de 500 metri de aceasta, iar pentru a funcţiona o farmacie trebuie să aibă în medie 5.000 – 6.000 de bonuri şi 700 – 800 de reţete pe lună, altfel “nu supravieţuieşte, este sub o covrigărie ca profitabilitate”.
“În momentul în care în aceeaşi arie apar mai multe farmacii atunci numărul de pacienţi se împart între acestea. În criză s-a văzut că pacienţii români au avut dificultăţi de buget, şi chiar dacă merg la medic să se trateze, poate nu iau toate medicamentele prescrise”, a arătat Wencz.
Pentru a sublinia ideea de număr în exces al farmaciilor în acelaşi vad comercial, Wencz a dat ca exemplu şi o stradă din Sibiu, Mihai Viteazul, pe care se aflau la un moment dat 13 farmacii.
Potrivit celei mai recente statistici a Ministerului Sănătăţii, numărul total al farmaciilor comunitare a ajuns în luna ianuarie a acestui an la 8.673 unităţi, cu 3.173 (+57.6%) mai multe decât în 2008 şi cu 1.771 (+26%) peste cele din 2010 (6.902 unităţi), an în care, potrivit ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Cseke Atilla, era respectată media existentă la nivelul UE de o farmacie la 3.400 de locuitori. Doar la nivel urban, numărul farmaciilor raportat la numărul de locuitori depăşea nivelul european.
Spre exemplu, la o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori, Bucureştiul are circa 1.000 de farmacii, cu 50% mai mult faţă de cele 667 unităţi necesare, dacă s-ar aplica criteriul demografic.
Din totalul de 8.673 de farmacii, 948 reprezintă licenţe pe excepţie de la criteriul demografic.
Din datele Ministerului Sănătăţii reiese că multe dintre farmaciile înfiinţate pe excepţie au ca adrese parter de bloc şi nu un centru comercial de mare suprafaţă, care repectă condiţia de infrastuctură comună ce defineşte un astfel de spaţiu, aşa cum prevede legea. Potrivit datelor furnizate de compania imobiliară DTZ Echinox în România sunt în total 164 de proiecte de retail moderne mari (centre comerciale, parcuri de retail, galerii comerciale).
Cele mai multe farmacii înfiinţate pe criteriul de excepţie au fost în Bucureşti (136), Constanţa (92), Cluj (59), Bihor (53) şi Iaşi (46). La polul opus sunt judeţe precum Călăraşi (3), Giurgiu (3) şi Ialomiţa (4).
Consiliul Concurenţei a declanşat în 2013 o anchetă sectorială privind piaţa farmaceutică, în cadrul acesteia analizându-se, printre altele, schimbarea sistemului de distribuţie a medicamentelor, dar acesta nu cuprinde cât te extins este retailul farmaceutic. Reprezentanţii instituţiei nu au comentat pe marginea acestui subiect.
Ministerul Sănătăţii nu a răspuns la solicitarea MEDIAFAX până la transmiterea acestei ştiri.
Legea farmaciei nr. 266/2008 prevede înfiinţarea farmaciilor în mediul urban în funcţie de un criteriu demografic, care stabileşte numărul maxim de farmacii dintr-un oraş în funcţie de numărul de locuitori. Astfel, poate exista o farmacie la minimum 3.000 de locuitori în Bucureşti, una la minimum 3.500 de locuitori în oraşele reşedinţa de judeţ şi una la minumum 4.000 de locuitori în celelalte oraşe.
În 2010, criteriului de excepţie a fost eliminat, însă Executivul a revenit în acelaşi a revenit asupra deciziei şi a permis din nou deschiderea de farmacii în centrele comerciale. Excepţia de la criteriul demografic permite înfiinţarea farmaciilor în centre comerciale cu suprafaţă de vânzare mare, ce depăşeşte 1.000 de metri pătraţi (iniţial minim 3.000 metri pătraţi), în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse şi de alimentaţie publică, situate într-un singur imobil care utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate. Iniţial, legea includea şi un criteriu geografic, prin care nu se putea deschide o farmacie la mai puţin de 500 de metri de alta (ulterior 250 de metri de alta), dar acesta a fost eliminat. Anterior legii farmaciei, criteriul demografic era reglementat prin ordin de ministru.
Criteriul demografic urma să fie eliminat din acest an, dar va mai fi menţinut o perioadă nelimitată, o liberalizare a pieţei ducând, potrivit jucătorilor de profil, la creşterea necontrolată a numărului de farmacii, urmată de insolvenţe şi falimente în lanţ, în condiţiile în care numărul farmaciilor este oricum mare şi fără o distribuţie coerentă, fiind concentrate în judeţele cu cele mai mari decontări şi în zonele cu vaduri comerciale.
Conform datelor Ministerului Sănătăţii, cele mai multe farmacii se regăsesc în Bucureşti (circa 1.000), Constanţa (circa 430) şi Iaşi (436), iar cele mai puţine în judeţele Covasna (60), Sălaj (78) şi Caraş-Severin (74).
Primele cinci reţele de farmacii sunt Catena, deţinută de Anca Vlad, cu peste 500 de unităţi, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unităţi, Dona (275), reţea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, şi Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.
Alte reţele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judeţe), Farmacia Richter (120), deţinută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Ţăruş, şi Reţeta (80), deţinută de familia Vonica din Sibiu.