Tag: Concurenta

  • O nouă TELEVIZIUNE intră în forţă pe piaţa din România şi face CONCURENŢĂ celor de la HBO! Când se lansează şi ce va oferi

    Începând cu 14 decembrie, Epic Drama va fi disponibil în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Estonia, Letonia, Lituania, Estonia Turcia şi Ucraina.

    Noul canal de televiziune are pregătite pentru difuzare peste 600 de ore de seriale de top, în format HD, produse în întreaga lume.

    Serialele Epic Drama, care vor fi disponibile 24 de ore pe zi, vor acoperi toate genurile: crime & mystery, seriale politice, istorice, fantastice, de acţiune şi aventură, de război.

    Majoritatea conţinutului care va fi difuzat în prime-time este reprezentat de producţii noi, realizate în ultimii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă TELEVIZIUNE intră în forţă pe piaţa din România şi face CONCURENŢĂ celor de la HBO! Când se lansează şi ce va oferi

    Începând cu 14 decembrie, Epic Drama va fi disponibil în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Estonia, Letonia, Lituania, Estonia Turcia şi Ucraina.

    Noul canal de televiziune are pregătite pentru difuzare peste 600 de ore de seriale de top, în format HD, produse în întreaga lume.

    Serialele Epic Drama, care vor fi disponibile 24 de ore pe zi, vor acoperi toate genurile: crime & mystery, seriale politice, istorice, fantastice, de acţiune şi aventură, de război.

    Majoritatea conţinutului care va fi difuzat în prime-time este reprezentat de producţii noi, realizate în ultimii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă TELEVIZIUNE intră în forţă pe piaţa din România şi face CONCURENŢĂ celor de la HBO! Când se lansează şi ce va oferi

    Începând cu 14 decembrie, Epic Drama va fi disponibil în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Estonia, Letonia, Lituania, Estonia Turcia şi Ucraina.

    Noul canal de televiziune are pregătite pentru difuzare peste 600 de ore de seriale de top, în format HD, produse în întreaga lume.

    Serialele Epic Drama, care vor fi disponibile 24 de ore pe zi, vor acoperi toate genurile: crime & mystery, seriale politice, istorice, fantastice, de acţiune şi aventură, de război.

    Majoritatea conţinutului care va fi difuzat în prime-time este reprezentat de producţii noi, realizate în ultimii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii cuceresc piaţa auto europeană. Cum arată maşina care face concurenţă întregului continent

    Pe langa poarta europeana din satucul Bahovista, Bulgaria, acolo unde chinezii importa piese auto si le asambleaza in masini europene, acum au gasit o noua modalitate de a submina piata auto europeana. 
     
    In Bahovista ei asambleaza masini cu piese chinezesti, pe care primesc certificat european, deoarece sunt produse pe teritoriul Europei. Insa, in Italia si-au deschis propria fabrica. Cu peste 2000 de angajati, cu un tiraj de peste 20.000 de unitati auto in primul an si cu o crestere fulminanta de peste 100% anual, chinezii au adus unul dintre cele mai ieftine branduri de masini pe teritoriul Europei. 
     
    Masina care face concurenta Daciei
    Ati auzit vreodata de brandul Dr. Auto? Este o marca auto produsa in Italia, nefiind insa o marca italieneasca. Chinezii de la Cherry au infiintat aici o fabrica in care produs pana la 50.000 de unitati anual. Fabrica a fost infiintata in 2006, conform unor surse, iar pana in 2011 existau deja peste 3 serii de masini produse. Dr. Zero este una dintre cele mai populare dintre acestea. 
     
    Ce e cel mai interesant la aceste masini, ca de altfel la toate produsele chinezesti, ele reusesc sa fie extrem de fiabile si foarte foarte ieftine. Poti gasi o astfel de masina la pretul de 14.000 euro, aproximativ. Pentru o masina noua acesta este un pret cu adevarat competitiv. Astfel, Dr. Auto poate face cu succes concurenta Daciei, a caror preturi se ridica la 13.000 euro (Duster). 
     
    Piese ieftine si calitate slaba
    Desi masina este produsa intr-un numar extrem de mare, iar cererea exista la nivel global, specialistii spun ca piesele acestei masini sunt de o calitate indoielnica.  Totusi, designul este unul foarte ingrijit, la prima vedere. Interiorul este unul simplist, mizand pe ergonomie, iar exteriorul este unul inedit. Ofera masinii un aspect agresiv, asa cum ne-am obisnuit la masinile asiatice, insa confera si eleganta in acelasi timp. 
     
    DR3, spre exemplu, are un motor de 1.5 litri si poate dezvolta 108CP, fiind un benzinar  care a fost pregatit sa rupa piata cu o dotare cu adevarat unica la momentul lansarii sale, in 2011. Acesta a fost dotat cu un motor cu versiune bi-fuel. 
     
    Desi Dacia nu-si face inca griji, iar producatorii nemti nici macar nu clipesc in fata masinilor Dr. Auto, chinezii incep sa apara din ce in ce mai pronuntat pe piata auto din Europa. Iar cel putin pentru tarile estice, acest lucru este ingrijorator. Chinezii reusesc sa livreze la un pret extrem de mic, asa incat brandurile autohtone din Romania, Bulgaria, Moldova, Rusia se vor putea astepta la probleme de piata in scurt timp, daca inginerii chinezi isi vor continua planurile marete. 
     
    Cititi mai multe articole pe  http://www.carzone.ro/
     
  • “Prima Casă” îşi reduce treptat plafonul. Ce variante alternative au pregătit băncile

    Anul acesta, fondurile pentru garanţiile la”Prima Casă” s-au epuizat, iar Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM susţine că nu vor mai fi suplimentate, la fel cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    Însă, băncile au pregătit variante alternative la creditul “Prima Casă”. MEDIAFAX prezintă câteva dintre produsele bancare destinate celor ce vor să-şi achiziţioneze sau să-şi construiască o locuinţă ori să-şi cumpere un teren.

    “Creditul BCR “Casa Mea“se apropie de “Prima Casă”. Acesta vine cu o dobândă fixă în primii cinci până la zece ani, în funcţie de opţiunea clientului, păstrându-se astfel un control asupra bugetului, indiferent de modul în care fluctuează ROBOR. Dobânda este de 4,1%/an în primii cinci ani, iar ulterior aceasta devine variabilă – ROBOR la 6 luni+2,6%. Condiţia este ca salariul să se încaseze într-un cont deschis la BCR şi să se încheie o asigurare de viaţă la bancă”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte retail şi private banking, BCR. Perioada de creditare este de maximum 30 de ani, iar avansul minim este de 15%. Nu se percepe comision de analiză, comision de administrare şi nu există risc valutar deoarece creditul se acordă în lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • “Prima Casă” îşi reduce treptat plafonul. Ce variante alternative au pregătit băncile

    Anul acesta, fondurile pentru garanţiile la”Prima Casă” s-au epuizat, iar Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM susţine că nu vor mai fi suplimentate, la fel cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    Însă, băncile au pregătit variante alternative la creditul “Prima Casă”. MEDIAFAX prezintă câteva dintre produsele bancare destinate celor ce vor să-şi achiziţioneze sau să-şi construiască o locuinţă ori să-şi cumpere un teren.

    “Creditul BCR “Casa Mea“se apropie de “Prima Casă”. Acesta vine cu o dobândă fixă în primii cinci până la zece ani, în funcţie de opţiunea clientului, păstrându-se astfel un control asupra bugetului, indiferent de modul în care fluctuează ROBOR. Dobânda este de 4,1%/an în primii cinci ani, iar ulterior aceasta devine variabilă – ROBOR la 6 luni+2,6%. Condiţia este ca salariul să se încaseze într-un cont deschis la BCR şi să se încheie o asigurare de viaţă la bancă”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte retail şi private banking, BCR. Perioada de creditare este de maximum 30 de ani, iar avansul minim este de 15%. Nu se percepe comision de analiză, comision de administrare şi nu există risc valutar deoarece creditul se acordă în lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cătălin Suliman, PeliFilip – Cum influenţează tendinţele europene în materie de concurenţă mediul de business din România

    Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
    a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 
    b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale  
     
    1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare. 
     
    La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici.  Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă. 
    În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă. 
     
    Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă. 
     
    Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
    În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă. 
     
    În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi. 
     
     
    Ce ne rezervă viitorul? 
     
    Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
     
    2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
     
    În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante. 
     
    Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
     
    Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.  
     
    Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi. 
     
    Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă. 
     
    În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.
  • Consiliul Concurenţei a avizat preluarea Politub de către grupul Teraplast

    Ca urmare a acestei decizii, Teraplast va achiziţiona pachetul de 49,99% din părţile sociale ale Politub, în plus faţă de pachetul de 50% detinut deja, ajungând astfel să deţină direct 99,99% din acţiunile Politub şi indirect, 0,01% prin Terasteel S.A., dobândind controlul unic asupra societăţii.

    Politub reprezintă un pilon important în business-ul grupului Teraplast. Prin produsele sale, complementare celor fabricate în restul grupului, avem posibilitatea să oferim soluţii diversificate partenerilor noştri. Deşi fabrica deţine deja 6 linii performante de producţie, vom continua să investim pentru dezvoltarea acestui segment de produse”, a declarat Mirela Pop, director general Teraplast. 

    Teraplast, împreună cu subsidiara Terasteel, au semnat pe 3 august contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni Politub cu New Socotub S.A., Franţa, pentru achiziţia celor 49,99% din acţiuni.

    Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe şase linii de business: instalaţii & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate si tâmplărie termoizolantă, deţinând poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mamă Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule şi al doilea jucator de pe piaţa de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucaăor de pe piaţa de panouri sandwich şi liderul pieţei de structuri metalice zincate.

  • De ce companiile mari preferă să recruteze şefi cu nume, de la alte companii, deşi succesul trecutului nu este o garanţie pentru viitor

    Cu cât „numele” este mai cunoscut în piaţă, mai vizibil, cu atât şansele de a fi recrutat sunt mai mari. Sunt CEO care s-au plimbat prin companii din diferite domenii fără ca primul lor succes să fie atins şi replicat în celelalte firme. De fapt, sunt CEO de meserie, primii pe lista firmelor de recrutare şi cei mai abordabili în schimbarea jobului.

    Cu toate că acţionarii şi proprietarii firmelor ştiu că directorul recrutat le poate pleca imediat dacă primesc o ofertă mai bună, totuşi mizează pe el, iar directorul de HR răsuflă uşurat. În cazul în care CEO-ul ales nu este bun, responsabilitatea alegerii lui nu le aparţine. Responsabilitatea este a CV-ului, a poziţiilor anterioare şi a faptului că un board preferă să aleagă un nume decât pe cineva outsider.

    Când este să alegi un outsider, iar acesta eşuează, pot să cadă multe capete: cine l-a adus, cine l-a promovat, cine a garantat pentru el, având în vedere că nu avea un CV pe măsură.

    Ca la investiţii, în cazul în care vă uitaţi în hârtiile prin care vi se prezintă un fond sau altul şi sunteţi „hăituiţi” cu diferite oferte de plasare a banilor, rezultatele trecutului nu reprezintă o garanţie pentru viitor. Dacă vine o criză, toţi banii voştri plasaţi în fonduri de investiţii, care au avut succes în trecut, sunt pierduţi peste noapte şi nimeni nu va mai răspunde la telefon.

    Totuşi, fondurile de investiţii, de toate felurile, reuşesc să găsească în fiecare lună clienţi care să investească în titlurile lor. Lăcomia trecutului şi a câştigurilor este mai puternică decât prudenţa viitorului.

    Aşa este şi în business, în recrutare, în alegerea unor directori executivi. Cei care trebuie să decidă pe cine aleg preferă să meargă pe experienţa trecutului, a unui „nume”. În cazul companiilor cotate la bursă, mai bine îl recrutezi pe Neymar, din care să trăieşti cel puţin doi ani vânzându-le acţionarilor o poveste, decât să promovezi un fotbalist fără „nume” din interior.

    Un CEO cu experienţă ştie să ţină o şedinţă executivă, are rutina discuţiilor din board, unde totul este politică şi poziţionare, ştie să jongleze cu cifrele astfel încât un minus să fie prezentat ca un plus, are experienţa unor interviuri în presă în care a apărut bine.

    Dacă mai apucă să schimbe oamenii din primul eşalon de sub el, dacă îi dă afară, arată că are iniţiativă, că ştie despre ce este vorba, că vrea să aducă oameni mai buni cu care să depăşească ţintele din buget. Până aduci un nou director de vânzări, până se familiarizează oamenii din subordine, până preia ţintele din buget, scad vânzările.

    Dar important este că organigrama se mişcă, că există preocupare pentru atingerea ţintelor şi aducerea unor noi talente în companie.

    În acest fel, un CEO poate rezista cel puţin doi ani într-o poziţie fără să aibă rezultate.

    În special corporaţiile americane sunt pline de astfel de exemple, iar piaţa din România începe să aplice metoda în varianta copy şi paste.

    Firmele de recrutare preferă să vândă un „nume” pentru că iau mai mulţi bani pe el, pentru că au un CV pe care să-l prezinte clientului, pentru că acel „nume” poate fi recrutat dacă pachetul salarial este adecvat, iar pachetul de plecare (golden parachute) este generos.

    Headhunterii îi susţin în faţa clienţilor pe cei care sunt dispuşi să fie recrutaţi, pe cei care vor să-şi schimbe jobul, pe cei care au abilităţile de a jongla în etajele corporaţiilor.

    Mai puţin sunt susţinuţi cei din liniile doi sau trei, care sunt foarte greu de convins să accepte să-şi schimbe jobul, care preferă liniştea unei poziţii pe care o cunosc decât să înfrunte alte persoane şi alte situaţii.

    Foarte mulţi se întreabă de ce nu ajung ei CEO şi de ce sunt aleşi alţii, cu toate că ar fi mai buni, cu toate că ei fac veniturile unei companii. Dar prea puţini dintre ei lucrează la CV, la ieşirea în public, la a arăta disponibilitatea de a se duce şi în poziţii mai dificile, când nimeni nu vrea să ajungă acolo.

    Cei care sunt CEO de meserie, care au ca ţintă de când schimbă primul job să-şi construiască un CV, se duc acolo unde alţii nu vor să ajungă, chiar dacă rezultatele s-ar putea să nu fie cele aşteptate. Singurul lucru la care se uită este pachetul salarial în cazul în care pleacă de acolo.

    Trecutul şi succesul unui CEO nu reprezintă o garanţie pentru un succes ulterior în altă parte, dar nimeni nu vrea să rişte. Dar un CEO este cel care ia o poziţie când alţii o resping.

  • Este oficial: Centrul Vechi are concurenţă. Se deschide un nou parc de restaurante în Centrul Capitalei

    „Deschidem un street food park care va fi deschis zilnic, pe toată perioada anului, în care vom avea 20 de vendori. Proiectul e parte a grupului de restaurante din Bucureşti, MGC. Nu închiriem spaţii, ci le administrăm noi pe toate. Vor fi specialităţi de bază de fructe de mare, burgeri, mâncare chinezească, clătite şi multe alte specialităţi”, a spus Paul Nicolau, proprietarul Wahaka Street Food Park.

    Antreprenorul Paul Nicolau speră la vânzări totale de circa 100.000 de euro pe lună cu Wahaka Street Food Pak. Parcul de restaurante se întinde pe suprafaţă de circa 2.000 metri pătraţi şi este acum în curs de amenajare, urmând să fie deschis pe 28 septembrie 2017.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro