BusinessMagazin

Tag: combustibili

  • Saudiţii şi petrolul – un capitol încheiat?

    Arabia Saudită, în frunte cu Prinţul moştenitor, Mohammed bin Salman, îşi propune să treacă de la al doilea cel mai mare producător de petrol din lume la cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume. Economia bazată pe combustibili fosili se îndreaptă înspre tehnologie şi servicii, într-o ţară care începe să ofere mai multe drepturi femeilor şi să permită, dacă nu chiar să dorească, accesul turiştilor în număr cât mai mare.

    Uşile sunt închise, liniile de telefon sunt ocupate şi toate camerele sunt rezervate pentru următoarele trei luni. Hotelul Riyadh Ritz-Carlton a devenit brusc cea mai exclusivă şi luxoasă închisoare din lume.

    La începutul lunii noiembrie a anului 2017, Arabia Saudită a început procesul de epurare a corupţiei, ţintind unii dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni din ţară. Toate rezervările făcute la hotelul Ritz au fost anulate, iar agenţiilor de turism li s-a spus că respectiva clădire a fost preluată pentru uz guvernamental.

    Printre „oaspeţii” hotelului se numără miliardarul prinţ Alwaleed bin Talal, alţi 10 prinţi, patru miniştri şi câteva zeci de oficiali şi oameni de afaceri. Subiectul zilei în Arabia Saudită era „cine va fi următorul care va intra pe lista VIP-urilor de la hotelul Ritz”, scriu cei de la Bloomberg.
    Într-o zi normală, holul hotelului ţine locul unui salon de conferinţe, unde oficialii guvernamentali, consultanţii şi oamenii de afaceri mai importanţi se delectează cu ceai lângă statuetele de bronz aşezate pe podelele proiectate în stilul secolului XIV.

    În noiembrie însă, Ritz-Carlton a devenit închisoarea utilizată de noul lider saudit, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care a preluat coroana de la tatăl său, regele Salman bin Abdulaziz al Saud.

    Noul lider, care a ocupat în trecut funcţia de ministru al apărării încă de la 29 de ani, conduce Arabia Saudită de la vârsta de 31 de ani, iar ambiţiile sale pot fi întrecute doar de dependenţa economiei saudite de „aurul negru”, fiind un stat cu rădăcini economice puternic înfipte în industria petrolieră. Fiind cea mai dezvoltată economie din lumea arabă, care are a doua cea mai mare rezervă petrolieră din lume şi este pe primul loc la nivel de export de combustibil fosil, Arabia Saudită şi-a câştigat titlul de superputere energetică.

    Cu toate acestea, Fondul Public de Investiţii al Arabiei Saudite a pus la bătaie 45 de miliarde de dolari în formarea fondului de investiţii Vision Fund, iniţiat de SoftBank. Vision Fund, care a strâns peste 100 de miliarde de dolari, şi-a propus să investească în principal în start-up-uri şi în proiecte de amploare din sectorul energiei regenerabile.

    Practic, cel mai mare exportator de petrol din lume a decis să parieze masiv pe energii regenerabile şi pe noi tehnologii din domeniul energetic. De ce?

    În primul rând, modelul economic bazat pe petrol se arată neatractiv şi mai puţin sustenabil în viitor, în contextul în care toate statele dezvoltate, împreună cu cei mai mari producători auto, fac diferite promisiuni şi declaraţii de a se îndrepta spre energii regenerabile pentru a proteja mediul înconjurător.

    În al doilea rând, acest model economic începea să nu mai promită o creştere economică la fel de ispititoare. Dacă în 2011 Arabia Saudită înregistra o creştere economică de 10%, la un PIB de 671,2 miliarde de dolari, această creştere a devenit din ce în ce mai mică de la an la an, ajungând în 2016 la o creştere de doar 1,7%, respectiv la un PIB de 644,9 miliarde dolari. În 2017, PIB-ul a ajuns la 683,8 miliarde de dolari, iar economiştii Fondului Monetar Internaţional văd o creştere masivă în 2018, până la 748 miliarde de dolari.

    După pariul de 45 de miliarde de dolari, Prinţul moştenitor a luat şi alte iniţiative de amploare. În primul rând, saudiţii vor să pună accent pe turism. Arabia Saudită intenţionează să transforme sute de kilometri din coasta virgină a Mării Roşii într-o destinaţie turistică globală, care să ţintească spre standarde internaţionale în cadrul proiectului denumit Red Sea. Noul resort turistic va fi construit începând cu anul 2019 şi ar urma să fie o regiune semiautonomă, guvernată de legi independente şi de un cadru de reglementare sofisticat, gestionat de un comitet privat, potrivit Bloomberg. Proiectul de 34.000 de kilometri pătraţi (mai mare decât suprafaţa Belgiei – n.red.) va fi situat între oraşele Umluj şi Al Wajh şi îşi propune să cuprindă cel puţin 50 de insule, plaje şi o serie de vulcani latenţi. Ca impact econonomic, acesta va genera 35.000 de locuri de muncă.

    Un alt proiect major care trebuie să alimenteze era postpetrolieră este NEOM – un proiect ce va fi susţinut cu peste 500 de miliarde de dolari, bani proveniţi de la guvernul saudit, din fondul suveran, dar şi de la investitori locali şi internaţionali, potrivit Bloomberg. „Oraşul NEOM va fi construit de la zero, pe terenuri verzi şi va avea o oportunitate unică de a fi distins de toate celelalte locuri care au fost construite şi dezvoltate de-a lungul a sute de ani”, spune Mohammed bin Salman. Susţinătorii proiectului spun că acesta reprezintă o iniţiativă îndrăzneaţă de transformare a ţării, în timp ce alţii arată spre încercările anterioare eşuate de a revizui economia saudită, care au inclus de asemenea ridicarea unor oraşe industriale în deşert. Printre cele mai puternice iniţiative din actualul proiect se remarcă ambiţia ca acesta să funcţioneze 100% pe baza energiilor regenerabile. Potrivit celor de la Yahoo Finance, NEOM va fi de 33 de ori mai mare decât New Yorkul şi îşi propune să fie prima zonă independentă din lume care se va întinde pe trei ţări: va ocupa 25.900 de kilometri pătraţi şi se va întinde şi pe teritoriul Iordaniei şi pe cel al Egiptului. Oraşul va fi concentrat spre industria energetică şi biotehnologie. „Toate serviciile în oraş vor fi complet automatizate, scopul fiind acela de a transforma NEOM în cea mai eficientă destinaţie din lume”, a anunţat Fondul Public de Investiţii al Arabiei Saudite.

    Un alt megaoraş pe care saudiţii îşi bazează noul model economic este KAEC (King Abdullah Economic City – Oraşul Economic al Regelui Abdullah – n.red.), acesta fiind primul oraş listat la bursă din lume. „Acum suntem în businessul de a construi oraşe”, spunea Fahd al Rasheed, managing director şi executiv al KAEC, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos de anul acesta. „Vorbim despre mutarea înspre o economie bazată pe servicii, postpetrolieră, şi cred că următorul punct fierbinte al economiei saudite va fi reprezentat de aceste megaoraşe.”

    KAEC face parte din planul de a reforma relaţiile comerciale externe ale Arabiei Saudite, fiind unul dintre proiectele care nu au fost iniţiate de noul lider al ţării, ci de tatăl său; regele Abdullah bin Abdulaziz Al Saud a fondat acest oraş în 2006. CNBC scrie că se estimează ca populaţia Arabiei Saudite să se dubleze până în 2050 şi economia să ajungă la 1,5 miliarde de dolari. Astfel, oficialii consideră că regiunea Mării Roşii va deveni una dintre cele mai importante regiuni din lume pentru economia globală.

    Ministrul energiei, Khalid al Falih, a declarat pentru CNBC că regatul a fost „transformat” din punct de vedere economic, referindu-se la ambiţiile Prinţului moştenitor de a se îndepărta de petrol. „Mesajul nostru pentru investitori este acela că regatul este transformat şi suntem serioşi cu privire la schimbare”, spune el. „Trebuie nu doar să fim pregătiţi pentru viitor, ci să construim viitorul prin iniţiative care nu sunt construite doar în jurul punctelor noastre forte tradiţionale – petrol şi gaz – şi de asemenea prin construirea de noi industrii, prin fabrici cu procese de producţie avansate, prin turism şi în acelaşi timp prin reforme sociale. Toate acestea sunt coordonate.”

    Referitor la reformele sociale, Arabia Saudită promite că va liberaliza societatea conservatoare din regiune, pe lângă diversificarea economiei. Astfel, potrivit CNN, până la sfârşitul anului 2018 viaţa în Arabia Saudită va fi foarte diferită. În primul rând, preţul gazului va creşte. Compania de stat Aramco, cel mai mare producător de petrol din lume, a crescut preţurile la pompă cu 127% în data de 1 ianuarie. Preţurile ajung până la 2 dolari per galon. „Deşi această iniţiativă va scădea consumul, asta era de aşteptat şi reafirmă rezolvarea guvernului pentru trecerea spre o economie nonpetrolieră”, menţionează fondul de investiţii Al Rajhi Capital în cadrul unui raport. Mai mult, saudiţii plătesc mai mult pentru bunurile de consum şi pentru servicii, după ce guvernul a impus o nouă taxă de 5% pe acestea.

    Printre paşii către liberalizarea ideologică se numără şi faptul că cinematografele se întorc şi sunt deschise pentru public. După 35 de ani de interdicţie, guvernul a început să elibereze licenţe pentru cinematografele comerciale. Adam Aron, CEO al AMC (unul dintre cele mai mari lanţuri americane de cinematografe – n.red.), consideră că industria de profil din regat poate genera peste 1 miliard de dolari.

    Una dintre reformele sociale care reflectă impactul tendinţelor ideologice mondiale în regiune este aceea prin care femeile au dreptul să conducă autoturisme. Anunţul a venit după un decret regal semnat în luna septembrie a anului trecut. Mai multe femei au făcut campanie şi demonstraţii pentru a avea dreptul de a conduce, iar majoritatea au fost arestate pentru că au sfidat interdicţia. Mutarea încearcă să ofere femeilor un rol mult mai mare în economia ţării, în condiţiile în care doar 22% dintre femei sunt active în economie. Planul prinţului saudit, denumit Vision 2030, îşi propune să ridice acest procent până la 30%.

    În plus, femeile vor avea voie pe stadioane pentru evenimente sportive. Accesul va fi permis în trei stadioane din marile oraşe ale ţării. Autoritatea Generală pentru Sport, corpul guvernant în ceea ce priveşte sporturile, a anunţat în luna octombrie a anului trecut această schimbare. De obicei, bărbaţii şi femeile saudite sunt separaţi în locurile publice, însă restricţia păleşte, încât acestora li s-a permis să stea împreună la o serie de concerte pe parcursul anului 2017. „Cele mai notabile reforme vor fi legate de drepturile femeilor”, spune Salman Al-Ansari, preşdinte al Comitetului de Relaţii Publice Saudit-American. „De fapt, nu aş fi surprins deloc dacă am vedea o femeie numită într-o poziţie de ministru.”

    Atât din punct de vedere social, cât şi economic, faptul că turiştii vor primi vize pentru prima dată în istoria ţării poate reprezenta un avantaj. Prinţul Sultan bin Salman, care conduce Comisia de Turism din Arabia Saudită, a anunţat pentru CNN că regatul va emite primele vize de turişti anul acesta. Până acum, vizele erau acordate doar celor care ajungeau acolo în interes de serviciu sau în interes religios. Regatul dovedeşte că mizează pe turism, propunându-şi atât prin megaoraşele şi resorturile pe care le construieşte, cât şi prin legislaţie să ajungă la 30 de milioane de vizitatori anual până în 2030, de la 18 milioane de vizitatori în 2016.

    Nu în ultimul rând, oficialii saudiţi au declarat în mod repetat că îşi doresc să vândă participaţie în Aramco până la finalul lui 2018. Dacă se întâmplă, vânzarea va reprezenta cea mai amplă listare bursieră din istorie. Oficialii au anunţat că îşi doresc să listeze Aramco la aproximativ 2 trilioane de dolari, dacă pieţele sunt de acord, şi să vândă 5% din companie, ceea ce ar însemna 100 de miliarde de dolari.
    În luna februarie, Ritz-Carlton a revenit la stadiul de hotel. Cea mai luxoasă închisoare din lume nu mai există, iar cei 160 de saudiţi care au stat închişi aici au fost ori transferaţi înspre închisori normale, ori au încheiat înţelegeri în urma cărora urmează să plătească către stat sute de milioane sau chiar miliarde de dolari, în special cei care au fost acuzaţi de fraude fiscale. Scopul economic al eliminării corupţiei a fost acela de a recupera 100 de miliarde de dolari care au ajuns la milionarii ţării prin fraude fiscale şi spălări de bani. Potrivit CNBC, cel mai nou proiect anunţat de saudiţi în colaborare cu SoftBank este reprezentat de un parc solar de 200 de miliarde de dolari, care îşi propune o capacitate de 200 de gigawaţi. Astfel, unul dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume îşi propune să devină cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume.

  • Saudiţii şi petrolul – un capitol încheiat?

    Arabia Saudită, în frunte cu Prinţul moştenitor, Mohammed bin Salman, îşi propune să treacă de la al doilea cel mai mare producător de petrol din lume la cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume. Economia bazată pe combustibili fosili se îndreaptă înspre tehnologie şi servicii, într-o ţară care începe să ofere mai multe drepturi femeilor şi să permită, dacă nu chiar să dorească, accesul turiştilor în număr cât mai mare.

    Uşile sunt închise, liniile de telefon sunt ocupate şi toate camerele sunt rezervate pentru următoarele trei luni. Hotelul Riyadh Ritz-Carlton a devenit brusc cea mai exclusivă şi luxoasă închisoare din lume.

    La începutul lunii noiembrie a anului 2017, Arabia Saudită a început procesul de epurare a corupţiei, ţintind unii dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni din ţară. Toate rezervările făcute la hotelul Ritz au fost anulate, iar agenţiilor de turism li s-a spus că respectiva clădire a fost preluată pentru uz guvernamental.

    Printre „oaspeţii” hotelului se numără miliardarul prinţ Alwaleed bin Talal, alţi 10 prinţi, patru miniştri şi câteva zeci de oficiali şi oameni de afaceri. Subiectul zilei în Arabia Saudită era „cine va fi următorul care va intra pe lista VIP-urilor de la hotelul Ritz”, scriu cei de la Bloomberg.
    Într-o zi normală, holul hotelului ţine locul unui salon de conferinţe, unde oficialii guvernamentali, consultanţii şi oamenii de afaceri mai importanţi se delectează cu ceai lângă statuetele de bronz aşezate pe podelele proiectate în stilul secolului XIV.

    În noiembrie însă, Ritz-Carlton a devenit închisoarea utilizată de noul lider saudit, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care a preluat coroana de la tatăl său, regele Salman bin Abdulaziz al Saud.

    Noul lider, care a ocupat în trecut funcţia de ministru al apărării încă de la 29 de ani, conduce Arabia Saudită de la vârsta de 31 de ani, iar ambiţiile sale pot fi întrecute doar de dependenţa economiei saudite de „aurul negru”, fiind un stat cu rădăcini economice puternic înfipte în industria petrolieră. Fiind cea mai dezvoltată economie din lumea arabă, care are a doua cea mai mare rezervă petrolieră din lume şi este pe primul loc la nivel de export de combustibil fosil, Arabia Saudită şi-a câştigat titlul de superputere energetică.

    Cu toate acestea, Fondul Public de Investiţii al Arabiei Saudite a pus la bătaie 45 de miliarde de dolari în formarea fondului de investiţii Vision Fund, iniţiat de SoftBank. Vision Fund, care a strâns peste 100 de miliarde de dolari, şi-a propus să investească în principal în start-up-uri şi în proiecte de amploare din sectorul energiei regenerabile.

    Practic, cel mai mare exportator de petrol din lume a decis să parieze masiv pe energii regenerabile şi pe noi tehnologii din domeniul energetic. De ce?

    În primul rând, modelul economic bazat pe petrol se arată neatractiv şi mai puţin sustenabil în viitor, în contextul în care toate statele dezvoltate, împreună cu cei mai mari producători auto, fac diferite promisiuni şi declaraţii de a se îndrepta spre energii regenerabile pentru a proteja mediul înconjurător.

    În al doilea rând, acest model economic începea să nu mai promită o creştere economică la fel de ispititoare. Dacă în 2011 Arabia Saudită înregistra o creştere economică de 10%, la un PIB de 671,2 miliarde de dolari, această creştere a devenit din ce în ce mai mică de la an la an, ajungând în 2016 la o creştere de doar 1,7%, respectiv la un PIB de 644,9 miliarde dolari. În 2017, PIB-ul a ajuns la 683,8 miliarde de dolari, iar economiştii Fondului Monetar Internaţional văd o creştere masivă în 2018, până la 748 miliarde de dolari.

    După pariul de 45 de miliarde de dolari, Prinţul moştenitor a luat şi alte iniţiative de amploare. În primul rând, saudiţii vor să pună accent pe turism. Arabia Saudită intenţionează să transforme sute de kilometri din coasta virgină a Mării Roşii într-o destinaţie turistică globală, care să ţintească spre standarde internaţionale în cadrul proiectului denumit Red Sea. Noul resort turistic va fi construit începând cu anul 2019 şi ar urma să fie o regiune semiautonomă, guvernată de legi independente şi de un cadru de reglementare sofisticat, gestionat de un comitet privat, potrivit Bloomberg. Proiectul de 34.000 de kilometri pătraţi (mai mare decât suprafaţa Belgiei – n.red.) va fi situat între oraşele Umluj şi Al Wajh şi îşi propune să cuprindă cel puţin 50 de insule, plaje şi o serie de vulcani latenţi. Ca impact econonomic, acesta va genera 35.000 de locuri de muncă.

    Un alt proiect major care trebuie să alimenteze era postpetrolieră este NEOM – un proiect ce va fi susţinut cu peste 500 de miliarde de dolari, bani proveniţi de la guvernul saudit, din fondul suveran, dar şi de la investitori locali şi internaţionali, potrivit Bloomberg. „Oraşul NEOM va fi construit de la zero, pe terenuri verzi şi va avea o oportunitate unică de a fi distins de toate celelalte locuri care au fost construite şi dezvoltate de-a lungul a sute de ani”, spune Mohammed bin Salman. Susţinătorii proiectului spun că acesta reprezintă o iniţiativă îndrăzneaţă de transformare a ţării, în timp ce alţii arată spre încercările anterioare eşuate de a revizui economia saudită, care au inclus de asemenea ridicarea unor oraşe industriale în deşert. Printre cele mai puternice iniţiative din actualul proiect se remarcă ambiţia ca acesta să funcţioneze 100% pe baza energiilor regenerabile. Potrivit celor de la Yahoo Finance, NEOM va fi de 33 de ori mai mare decât New Yorkul şi îşi propune să fie prima zonă independentă din lume care se va întinde pe trei ţări: va ocupa 25.900 de kilometri pătraţi şi se va întinde şi pe teritoriul Iordaniei şi pe cel al Egiptului. Oraşul va fi concentrat spre industria energetică şi biotehnologie. „Toate serviciile în oraş vor fi complet automatizate, scopul fiind acela de a transforma NEOM în cea mai eficientă destinaţie din lume”, a anunţat Fondul Public de Investiţii al Arabiei Saudite.

    Un alt megaoraş pe care saudiţii îşi bazează noul model economic este KAEC (King Abdullah Economic City – Oraşul Economic al Regelui Abdullah – n.red.), acesta fiind primul oraş listat la bursă din lume. „Acum suntem în businessul de a construi oraşe”, spunea Fahd al Rasheed, managing director şi executiv al KAEC, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos de anul acesta. „Vorbim despre mutarea înspre o economie bazată pe servicii, postpetrolieră, şi cred că următorul punct fierbinte al economiei saudite va fi reprezentat de aceste megaoraşe.”

    KAEC face parte din planul de a reforma relaţiile comerciale externe ale Arabiei Saudite, fiind unul dintre proiectele care nu au fost iniţiate de noul lider al ţării, ci de tatăl său; regele Abdullah bin Abdulaziz Al Saud a fondat acest oraş în 2006. CNBC scrie că se estimează ca populaţia Arabiei Saudite să se dubleze până în 2050 şi economia să ajungă la 1,5 miliarde de dolari. Astfel, oficialii consideră că regiunea Mării Roşii va deveni una dintre cele mai importante regiuni din lume pentru economia globală.

    Ministrul energiei, Khalid al Falih, a declarat pentru CNBC că regatul a fost „transformat” din punct de vedere economic, referindu-se la ambiţiile Prinţului moştenitor de a se îndepărta de petrol. „Mesajul nostru pentru investitori este acela că regatul este transformat şi suntem serioşi cu privire la schimbare”, spune el. „Trebuie nu doar să fim pregătiţi pentru viitor, ci să construim viitorul prin iniţiative care nu sunt construite doar în jurul punctelor noastre forte tradiţionale – petrol şi gaz – şi de asemenea prin construirea de noi industrii, prin fabrici cu procese de producţie avansate, prin turism şi în acelaşi timp prin reforme sociale. Toate acestea sunt coordonate.”

    Referitor la reformele sociale, Arabia Saudită promite că va liberaliza societatea conservatoare din regiune, pe lângă diversificarea economiei. Astfel, potrivit CNN, până la sfârşitul anului 2018 viaţa în Arabia Saudită va fi foarte diferită. În primul rând, preţul gazului va creşte. Compania de stat Aramco, cel mai mare producător de petrol din lume, a crescut preţurile la pompă cu 127% în data de 1 ianuarie. Preţurile ajung până la 2 dolari per galon. „Deşi această iniţiativă va scădea consumul, asta era de aşteptat şi reafirmă rezolvarea guvernului pentru trecerea spre o economie nonpetrolieră”, menţionează fondul de investiţii Al Rajhi Capital în cadrul unui raport. Mai mult, saudiţii plătesc mai mult pentru bunurile de consum şi pentru servicii, după ce guvernul a impus o nouă taxă de 5% pe acestea.

    Printre paşii către liberalizarea ideologică se numără şi faptul că cinematografele se întorc şi sunt deschise pentru public. După 35 de ani de interdicţie, guvernul a început să elibereze licenţe pentru cinematografele comerciale. Adam Aron, CEO al AMC (unul dintre cele mai mari lanţuri americane de cinematografe – n.red.), consideră că industria de profil din regat poate genera peste 1 miliard de dolari.

    Una dintre reformele sociale care reflectă impactul tendinţelor ideologice mondiale în regiune este aceea prin care femeile au dreptul să conducă autoturisme. Anunţul a venit după un decret regal semnat în luna septembrie a anului trecut. Mai multe femei au făcut campanie şi demonstraţii pentru a avea dreptul de a conduce, iar majoritatea au fost arestate pentru că au sfidat interdicţia. Mutarea încearcă să ofere femeilor un rol mult mai mare în economia ţării, în condiţiile în care doar 22% dintre femei sunt active în economie. Planul prinţului saudit, denumit Vision 2030, îşi propune să ridice acest procent până la 30%.

    În plus, femeile vor avea voie pe stadioane pentru evenimente sportive. Accesul va fi permis în trei stadioane din marile oraşe ale ţării. Autoritatea Generală pentru Sport, corpul guvernant în ceea ce priveşte sporturile, a anunţat în luna octombrie a anului trecut această schimbare. De obicei, bărbaţii şi femeile saudite sunt separaţi în locurile publice, însă restricţia păleşte, încât acestora li s-a permis să stea împreună la o serie de concerte pe parcursul anului 2017. „Cele mai notabile reforme vor fi legate de drepturile femeilor”, spune Salman Al-Ansari, preşdinte al Comitetului de Relaţii Publice Saudit-American. „De fapt, nu aş fi surprins deloc dacă am vedea o femeie numită într-o poziţie de ministru.”

    Atât din punct de vedere social, cât şi economic, faptul că turiştii vor primi vize pentru prima dată în istoria ţării poate reprezenta un avantaj. Prinţul Sultan bin Salman, care conduce Comisia de Turism din Arabia Saudită, a anunţat pentru CNN că regatul va emite primele vize de turişti anul acesta. Până acum, vizele erau acordate doar celor care ajungeau acolo în interes de serviciu sau în interes religios. Regatul dovedeşte că mizează pe turism, propunându-şi atât prin megaoraşele şi resorturile pe care le construieşte, cât şi prin legislaţie să ajungă la 30 de milioane de vizitatori anual până în 2030, de la 18 milioane de vizitatori în 2016.

    Nu în ultimul rând, oficialii saudiţi au declarat în mod repetat că îşi doresc să vândă participaţie în Aramco până la finalul lui 2018. Dacă se întâmplă, vânzarea va reprezenta cea mai amplă listare bursieră din istorie. Oficialii au anunţat că îşi doresc să listeze Aramco la aproximativ 2 trilioane de dolari, dacă pieţele sunt de acord, şi să vândă 5% din companie, ceea ce ar însemna 100 de miliarde de dolari.
    În luna februarie, Ritz-Carlton a revenit la stadiul de hotel. Cea mai luxoasă închisoare din lume nu mai există, iar cei 160 de saudiţi care au stat închişi aici au fost ori transferaţi înspre închisori normale, ori au încheiat înţelegeri în urma cărora urmează să plătească către stat sute de milioane sau chiar miliarde de dolari, în special cei care au fost acuzaţi de fraude fiscale. Scopul economic al eliminării corupţiei a fost acela de a recupera 100 de miliarde de dolari care au ajuns la milionarii ţării prin fraude fiscale şi spălări de bani. Potrivit CNBC, cel mai nou proiect anunţat de saudiţi în colaborare cu SoftBank este reprezentat de un parc solar de 200 de miliarde de dolari, care îşi propune o capacitate de 200 de gigawaţi. Astfel, unul dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume îşi propune să devină cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume.

  • România, campioana europeană a creşterii consumului în aprilie

    Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creşteri anuale ale volumului comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în România (+7,4%), Polonia (+6,6%) şi Lituania (+6,5%), iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta (-3,1%), Belgia (-1,5%) şi Slovenia (-1,4%).

    Creşterea medie cu 1,7% a volumului comerţului cu amănuntul din zona euro în aprilie 2018, comparativ cu aprilie 2017, se datorează creşterii de 3,2% a produselor nealimentare şi de 0,4% pentru alimente, băuturi şi tutun, în timp ce combustibilul auto a înregistrat o scădere cu 0,7%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Ryanair avertizează: Creşterea preţurilor la combustibili va duce la falimente în masă în industria aeriană

    Venitul net al Ryanair ar putea scădea cu 14% anul acesta fiscal, potrivit unui anunţ de luni al companiei.
     
    Totuşi, deşi creşterea preţurilor la kerosen va pune presiune pe termen scurt pe bilanţul companiei, ar putea alimenta o nouă serie de falimente în industria aeriană, eliminând o parte din competiţi pentru Ryanair.
     
    ”Preţurile la petrol de peste 80 de dolari barilul vor duce la o prăbuşire în industrie în această iarnă. Companiile aeriene care pierd bani nu vor putea să menţină tarifele ca atunci când petrolul era 80 de dolari barilul şi nu vor supravieţui”, a spus Michael O’Leary, CEO al Ryanair.
     

  • Profiturile Ryanair au crescut cu 10%, ajungând la 1,45 miliarde de euro

    În ciuda faptului că în septembrie 2017 compania aeriană s-a confruntat cu probleme privind anularea a 20.000 de zboruri din cauza grevelor piloţilor, a înregistrat un profit record de 1,45 de miliarde de euro, iar previziunile pentru anul fiscal următor sunt mai pesimiste, Ryanair aşteptându-se ca profitul său să scadă la 1,25 – 1,35 de miliarde din cauza preţurilor ridicate la combustibil şi a majorării costurilor cu angajaţii, se arată în document.

    „Suntem încântaţi să raportăm o creştere de 10% a profitului, cu o marjă netă neschimbată de 20%, în ciuda reducerii cu 3% a tarifelor, într-un an de supracapacitate în Europa, conducând la un mediu mai slab al tarifului, creşterea preţurilor la combustibil, dar şi recuperarea din problemele de gestiune suferite în septembrie”, a precizat Michael O’Leary, CEO Ryanair.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul şoc făcut de Arabia Saudită pe care toată lumea îl credea imposibil

    Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi producători majori de petrol au început să reducă producţia în 2017, în încercarea de a menţine un preţ stabil. Pactul a fost extins până în decembrie 2018, iar o întâlnire în luna iunie a celor mai mari producători din lume va decide dacă acest pact continuă.

    Pactul ajunge la termenul de expirare, însă nu există niciun semn cu privire la intenţiile Arabiei Saudite sau a celorlalţi jucători, de a continua înţelegerea sau nu.

    În ultimul an, Arabia Saudită a devenit din ce în ce mai vocală în cadrul OPEC, cerând de mai multe ori o majorare a preţului. Iran, care cerea în urmă cu câţiva ani preţuri mai mari, îşi doreşte acum preţuri mai reduse decât Arabia Saudită.

    Sursele din industrie au corelat schimbarea de atitudinea a arabilor cu evaluarea companiei Aramco, din care regatul vrea să vândă o participaţie minoritară în cadrul procedurii de IPO.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CARE ALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • Bătălie pe teren neutru. Care au fost cele mai bune maşini la Salonul Auto de la Geneva

    Laitmotivul evenimentului mi s-a părut a fi sintagma ”ofensiva modelelor“; am asistat la peste zece conferinţe de presă şi îmi aduc aminte de una singură la care să nu fi auzit expresia. Toată lumea pare să intre în ofensivă, şi recunosc că nu înţeleg exact de ce.

    Salonul Auto de la Geneva a început cu veşti bune pentru Volvo: noul XC40, SUV-ul de dimensiuni mici, a fost numit Maşina Anului 2018 în Europa cu ocazia deschiderii pentru presă a celei de-a 88-a ediţii a Salonului. Odată cu premiul obţinut de XC40, toată gama de noi SUV-uri Volvo deţine titlul de ”Maşina Anului“ fie în Europa, fie în America de Nord. Modelele XC90 şi XC60 au fost numite SUV-ul Anului în America de Nord în ultimii doi ani.

    XC40 este primul model Volvo Cars construit pe arhitectura modulară compactă (CMA), care va sta la baza tuturor maşinilor din seria 40, incluzând maşinile complet electrice. Dezvoltată împreună cu Geely, CMA oferă companiei economiile de scară necesare pentru acest segment. E important de spus şi că XC40 va primi în viitor motorizări hibrid şi pur-electrice.

    Revenind la pasiunea pentru benzină, cel mai bun exemplu în acest sens este AMG GT Concept, monstrul cu până la 630 de cai putere, rezultatul colaborării de lungă durată dintre Mercedes-Benz şi AMG. AMG GT Coupe are patru uşi (nu vă lăsaţi păcăliţi de nume) şi aduce o nouă abordare faţă de modelele anterioare, aşa cum ar fi CLS AMG. Dacă vreţi să vă faceţi însă de cap, orientaţi-vă către AMG GT 63: cele două variante disponibile folosesc motorul V8 de 4 litri şi dezvoltă 577, respectiv 630 de cai putere. Suficient, zic eu.

    Noul A-Class e un alt model adus de cei de la Mercedes-Benz şi care este de interes pentru publicul din România. Maşina arată excelent şi pare să aibă cel mai bun sistem multimedia de pe piaţă, MBUX. E greu să testezi un astfel de sistem la saloanele auto, dar cele câteva comenzi încercate sunt foarte bine puse la punct. A-Class a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului, dar aş paria că maşina prezentată la Geneva va avea mai mult succes decât cele care au purtat, anterior, acelaşi nume.

    Un alt punct de atracţie pentru vizitatorii standului a fost versiunea AMG a noului G-Class, prezentat de Mercedes-Benz în premieră mondială la Salonul Auto de la Detroit. Noul G63 respectă identitatea G-Class, dar aduce un aer chiar mai impunător; e desigur şi meritul celor de la AMG, iar sutele de cai putere (577, ca să fiu mai precis) susţin cu succes cauza.

    BMW nu s-a lăsat mai prejos şi a adus, în premieră mondială, M8 Gran Coupé concept, o maşină cu un design excelent care beneficiază de un motor care va dezvolta, fără dubii, peste 500 de cai putere. Seria 8 are rolul de a înlocui Seria 6, iar M8 ar putea fi disponibil în anul 2020. Şi pentru că am ajuns la BMW, Harald Kruger, preşedintele consiliului de administraţie al BMW Group, a făcut un anunţ important la Geneva: prototipul Vision Dynamics, prezentat anul trecut la Salonul Auto de la Frankfurt, va intra în producţie sub numele i4.

    Cei de la Dacia nu m-au impresionat la Salonul Auto de la Geneva, păstrând poate ceva surprize pentru SIAB (Salonul Internaţional Auto Bucureşti). Este pentru prima oară în ultimii opt ani când SIAB se organizează sub umbrela APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor Auto), iar aşteptările sunt extrem de mari; ultimele ediţii ale evenimentului nu au fost prea reuşite, ca să păstrăm un ton decent, dar noul SIAB promite să aducă laolaltă producători prezenţi cu mai mult de una sau două maşini. Aşteptăm, desigur, cu mare interes.

    Revenind la Geneva, un alt producător care şi-a respectat brandul a fost Peugeot, prezentând noul 508. Trebuie spus din start că e o maşină care arată bine şi care se apropie destul de mult, ca finisaje, de modele pe care te-ai aştepta să le găseşti într-o clasă superioară. 508 vine cu o cutie de viteze automată pentru motorizările pe benzină PureTech 180 CP şi 225 CP şi diesel BlueHDi 130, 160 şi 180 CP. Maşina are suspensie cu amortizare controlată şi o punte spate multi-link; de remarcat şi sistemul de viziune pe timp de noapte, care detectează prezenţa persoanelor până la o distanţă de 200 de metri. Citröen, pe de altă parte, a pus mare preţ pe relansarea Berlingo, un mini-van care ar fi recomandat familiştilor în căutarea unor zile fericite. Nu e o clasă care să mă intereseze în mod special sau să mă atragă, aşa că o să mă opresc din comentarii.

    Renault a venit la Salonul Auto de la Geneva cu Zoe e-Sport, un concept super sport având ca bază modelul electric al Renault cel mai bine vândut în Europa, Zoe. O altă premieră a fost cea a noului Captur, reproiectat pentru a se încadra în noua linie de design a celor de la Renault. Pentru prima dată în segmentul SUV, francezii oferă sistemul de avertizare asupra unghiului mort ”Blind Spot Warning“ şi sistemul ”Easy Park Assist“, ambele disponibile pe versiunile superioare.

    Audi a organizat un adevărat show pentru a prezenta noul A6, şi când spun asta mă refer chiar la o sală de cinema improvizată şi un ecran pe care rulau, la fiecare două ore, scurtmetraje semnate de diverşi cineaşti în devenire. E vorba de un concurs organizat de Audi, numit ”#revealtheA6“, care a adus laolaltă tineri regizori în încercarea de a evidenţia trăsăturile noii generaţii. Spectacolul m-a impresionat, maşina mai puţin; cred că producătorul ar fi putut să aducă ceva mai multe modificări, măcar în ceea ce priveşte designul.

    Cei de la Porsche au intrat şi ei în hora electricelor, prezentând primul cross-over al companiei. Porsche Mission E Cross Turismo e un SUV masiv, care îi va pune pe mulţi pe gânduri, dar arată clar direcţia spre care se îndreaptă nemţii. Asul din mânecă al celor de la Aston Martin s-a numit Valkyrie AMR Pro, o versiune de raliu a deja cunoscutei Valkyrie. E vorba de o serie limitată, fiind produse doar 25 de unităţi, iar singura veste proastă este că toate cele 25 au fost deja vândute. O altă noutate a britanicilor a fost lansarea unui nou brand cu emisii zero, primul reprezentant fiind Lagonda Vision Concept.

    În ceea ce priveşte oferta pe zona de electrice, mărturisesc că am fost impresionat de noile modele smart EQ, fortwo şi forfour. Aş merge chiar mai departe, spunând că forfour e primul smart pe care l-aş cumpăra, mai ales că maşina vine cu un nou sistem pe 22 de volţi care permite încărcarea rapidă. Reprezentanţii Daimler au spus că bateriile pot fi încărcate la o capacitate de 80% în doar 40 de minute, iar asta se traduce într-o autonomie de vreo 130 de kilometri (autonomia maximă e de 160 de kilometri). Sună bine, dar am încă ceva reţineri vizavi de preţul la care maşina va putea fi achiziţionată. Pentru clienţii din România va conta foarte mult şi discountul de 10.000 de euro oferit de stat celor care cumpără maşini electrice (oferta nu se referă şi la hibriduri plug-in, suma oferită în acest caz fiind mai mică). Interiorul noului smart nu a suferit modificări esenţiale, dar are suficiente elemente care să îţi asigure o deplasare zilnică, prin oraş, fără prea mari dificultăţi. Reprezentanţii smart au reafirmat, la Geneva, că din 2019 compania va avea în ofertă doar maşini electrice. O altă companie care a venit cu noutăţi importante pe partea de electrice a fost Jaguar Land Rover, prezentând publicului noul i-Pace. E o maşină frumoasă, care respectă designul Jaguar dar aduce câteva elemente noi. i-Pace e un candidat serios pe segmentul său, iar faptul că cei de la Tesla au început să dea tot mai puţine semne de viaţă mă duce cu gândul la o luptă serioasă între marii producători tradiţionali.

    Unii vor spune că discuţiile actuale despre maşini electrice sunt inutile, pentru că vorbim de un segment care nu acoperă încă mai mult de 1% din piaţă; nu strică însă, zic, să aruncăm un ochi către un viitor nu foarte îndepărtat în care electricele vor câştiga mult din felia deţinută, astăzi, de diesel.

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CAR EALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • Un avion cu pasageri, alimentat cu combustibil din boabe de muştar, a zburat de la LA până la Melbourne

    Potrivit publicaţiei britanice, combustibilul folosit de compania aeriană este un biocarburant realizat din combinarea combustibilului clasic şi cel obţinut din brassica carinata, un tip industrial de seminţe de muştar care pot fi cultivate între ciclurile obişnuite de recoltare, chiar şi pe un teren arabil nelucrat.

    Zborul dintre cele două oraşe a fost efectuat cu pasageri, iar emisiile de carbon s-au redus cu 7% faţă de o cursă folosit doar combustibil clasic. Un hectar de brassica carinata poate fi folosit pentru a produce 400 de litri de biocombustibil de aviaţie sau 1.400 de litri de motorină regenerabilă, notează cotidianul britanic.

    Qantas nu este la prima ispravă de acest gen. În 2012, Qantas şi Jetstar, companie aeriană australiană low cost, au testat mai multe zboruri interne pe un biocombustibil obţinut din ulei de gătit.

    Şi alte companii aeriene experimentează cu biocarburanţi sau carburanţi obţinuţi din îmbinarea combusitibilului tradiţional cu cel obţinut din reciclare. În 2011, Alaska Airlines a operat 75 de zboruri utilizând un amestec de combustibil obţinut din ulei de gătit. În 2013, KLM a operat zboruri, alimentate cu biocraburanţi, săptămânale între Amsterdam şi New York.

    În prezent, amestecul din bicombustibili nu poate depăşi 50%, însă o purtătoare de cuvânt a companiei Qantas a afirmat că, în viitorul apropiat, legislaţia ar putea permite zboruri cu 100% combustibili vegetali.

    Estimările din 2017 arată că transportul aerian este responsabil pentru 2,5% din toate emisiile de dioxid de carbon de pe planetă.