BusinessMagazin

Tag: colectare

  • Comisia Europeană a prezentat un plan vast de modificare a sistemului de colectare a TVA

    “Planul de reformă va îmbunătăţi şi va moderniza sistemul atât pentru guverne, cât şi pentru companii. În total, suma de peste 150 de miliarde de euro din TVA este pierdută anual, acest lucru însemnând că statele membre pierd venituri care ar putea fi folosite pentru şcoli, drumuri şi servicii medicale. Din această sumă, aproximativ 50 de miliarde de euro – 100 € pentru fiecare cetăţean european pe an – se pierd prin fraude la TVA-ul pentru tranzacţii transfrontaliere. Aceşti bani pot fi utilizaţi pentru finanţarea organizaţiilor infracţionale, inclusiv teroriste. Se estimează că aceste sume vor fi reduse cu 80% datorită reformelor propuse”, a comunicat miercuri Comisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa despăgubirilor pentru pasagerii români afectaţi de zboruri întârziate sau anulate este de 34 de milioane de euro, pe ultimii trei ani

    La nivelul anului 2017, până în luna august inclusiv, 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români. Dacă toţi aceştia ar aplica pentru despăgubire, aşa cum sunt îndreptăţiţi, conform Directivei Europene nr.261/2004, suma ce ar trebui achitată de către operatorii aerieni s-ar ridica la aproape nouă milioane de euro.

    Tot la nivelul anului 2017, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 şi 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate. Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri.

    Dacă ne raportăm la ultimii trei ani, limita maximă de la momentul cursei pentru solicitarea despăgubirilor, valoarea totală a totală a acestora s-ar ridica la 34 de milioane de euro.

    ”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanarea a boarding pass-ului îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo-, procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă, România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul. Nu avem cifre despre numărul global de persoane care solicită despăgubiri”, spune Ştefan Radu, country manager pe România al AirHelp.

    Spre comparaţie, o ţară ca Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi, cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi, iar Bulgaria mai puţin de 50.000.

    Rata mică de aplicare pentru compensaţii a determinat AirHelp să intre în România.

    „Vă dau câteva exemple recente. La prima problemă cu zborurile TAP Portugal am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. Iar în prezent, din cauza anulărilor zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, avem de trei ori mai mulţi pasageri care cer despagubiri. În acest caz, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion dacă Ryanair nu le-a anunţat de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel putin 14 zile înainte de decolare. De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. Însă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează”, spune Ştefan Radu.

    În general, anulările şi întârzierile pot aduce pasagerului compensaţii de până la 600 de euro. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii. 

  • Veniturile din TVA au crescut spectaculos în august, cu 20%. Cât de sustenabilă este această creştere neanticipată

    Veniturile din TVA din august (care reflectă vânzările din iulie) au făcut un salt de 19,2%, comparativ cu august 2016, peste creşterea înregistrată la veniturile din contribuţiile de asigurări (plus 18,4%) şi la impozitul pe salarii şi venit (plus 7,8%). Însă veniturile totale rămân încă la un nivel foarte slab, spun economiştii.

    În primele opt luni din an veniturile din TVA au fost în scădere cu 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea s-a mai atenuat însă faţă de primele şapte luni, când a fost de 4,6%, şi asta pentru că în august încasările nete din TVA (pe vânzările din iulie) au crescut cu 19,2% faţă de august 2016. În august încasările din TVA au fost de 5 mld. de lei, cu 800 de mil. lei peste încasările din august 2016. De unde vine această creştere?

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu: mediul de afaceri în 2016 comparativ cu 2008 – 5 diferenţe majore care ne fac mai vulnerabili

    Autorul studiului: Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman) 

    Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:

    (1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);

    (2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

    (3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%).

    Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016.

    Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

    (4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

    (5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

    • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;

    • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);

    • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

    Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

    Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

    Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

    Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

    Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.


    „Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

  • Producţia internă de lapte a crescut cu 4,7%, iar cea importată s-a mărit cu 7% în primul semestru

    În primul semestru din 2017 comparativ cu primul semestru din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 23.353 de tone (4,7%).

    Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la unt cu 633 de tone (+11,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 5.925 de tone (+6,0%) şi lapte de consum cu 5.053 tone (+3,6%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă lege promulgată de preşedintele Iohannis

    Camera Deputaţilor a adoptat pe 13 iunie OUG nr. 68/2016 pentru modificarea legii privind regimul deşeurilor, prin care se introduce obligativitatea colectării separate a unor categorii de deşeuri .

    “Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.211/2011, în vederea transpunerii corecte şi complete a Directivei 2008/98/CE, alături de eliminarea obligativităţii existenţei Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, întrucât structurile cărora li se adresează nu mai există (cele 8 regiuni de dezvoltare). Acesta dă posibilitatea aplicării principiului «plăteşte pentru cât arunci» de către autorităţile publice locale şi introduce obligaţii etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizaţiile de construcţie/demolări”, potrivit raportului întocmit de Comisia de mediu şi adoptat de plenul Camerei Deputaţilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comisia Europeană recomandă României să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare şi să îşi corecteze DEFICITUL bugetar structural

    Executivul european recomandă României să îşi îmbunătăţească politicile pentru a-i viza pe oamenii care sunt în afara pieţei muncii şi să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Legea egalizării vârstei de pensionare a femeilor şi bărbaţilor a fost propusă parlamentului în 2013 şi a fost adoptată, până în prezent, doar de Senat.

    În 2017, România trebuie să asigure şi acordul cu recomandările Consiliului în vederea corectării deviaţiei semnificative de la parcursul de ajustare către un obiectiv bugetar pe termen mediu. Concret, România trebuie să ajungă la un deficit bugetar structural de cel mult 1% din PIB în 2017 şi de 0,5% din PIB în 2018, în condiţiile în care deficitul structural actual este estimat la peste 2%.

    Pentru 2018, Comisia Europeană (CE) recomandă României să continue politica fiscală în linie cu cerinţele ramurii preventive a Pactului de Stabilitate şi Creştere, care se traduce printr-un efort fiscal substanţial în 2018. România trebuie să asigure aplicarea integrală a cadrului de reglementare fiscal. De asemenea, trebuie să îşi îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor şi să combată munca nedeclarată inclusiv prin asigurarea utilizării sistematice a controalelor integrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS Ce conţine arhiva SIPA şi până unde au ajuns competenţele serviciului secret

    Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost înfiinţat în anul 1997, prin transformarea în unitate de sine stătătoare a Serviciului Independent Operativ (SIO) aflat, anterior, în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare, în mandatul lui Mircea Ionescu Quintus. Regulamentul de organizare şi funcţionare a SIPA a fost instituit prin două Ordine ale Ministrului Justiţiei, al căror conţinut nu este, însă, cunoscut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitdefender a identificat prima ameninţare cibernetică pentru spionaj creată cu instrumente disponibile la liber pe internet

    Ameninţarea denumită Netrepser foloseşte mecanisme avansate de phishing (tehnici de înşelăciuni informatice) şi are misiunea principală să colecteze informaţii pe care să le sustragă în mod sistematic, ceea ce demonstrează că atacul ar face parte dintr-o amplă campanie de spionaj. Specialiştii Bitdefender susţin că Netrepser nu a vizat mase, ci a afectat un număr limitat de terminale aparţinând unor adrese IP marcate ca ţinte sensibile, majoritatea victimelor fiind agenţii sau instituţii guvernamentale.

    Netrepser foloseşte diverse metode pentru a fura informaţii, de la interceptarea tastelor până la furtul de parole şi de cookie-uri (informaţii salvate local de un calculator la navigarea în Internet), şi este mascată într-un set de aplicaţii legitime dar controversate, furnizate de compania NirSoft. Aplicaţiile NirSoft sunt folosite de regulă pentru recuperarea parolelor şi pentru monitorizarea traficului din reţea, folosind o interfaţă în linie de comandă care poate rula chiar şi pe ascuns. De mult timp însă, companiile de securitate informatică au avertizat că instrumentele dezvoltate de NirSoft reprezintă potenţiale riscuri de securitate şi pot fi modificate cu uşurinţă pentru a dezvolta ameninţări informatice şi, deci, comite abuzuri, potrivit unui comunicat de presă.

    Chiar dacă Netrepser se foloseşte de tool-uri gratuite disponibile pe internet să ducă la bun sfârşit anumite sarcini, complexitatea atacurilor şi ţintele vizate arată că ameninţarea reprezintă mai mult decât o unealtă obişnuită.

    „Abordarea folosită de către dezvoltatorii Netreprser este extrem de neobişnuită pentru o campanie de spionaj. Atacatorii mizează pe cartea simplităţii ca să se infiltreze în mediul victimei, chiar cu riscul de a stârni suspiciuni. Netrepser este exemplul perfect de instrument de spionaj foarte avansat care vizează instituţii de calibru şi colectează informaţii într-o manieră inedită. Putem spune că este complet opusul unei ameninţări avansate persistente (APT), dat fiind că se combină cu instrumente gratuite de pe internet pentru a-şi face misiunea”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică la Bitdefender.

    Deşi e-mailul reprezintă principalul vector prin care se infectează victimele, specialiştii Bitdefender nu exclud ca anumite versiuni ale atacurilor să folosească şi alte tehnici de infiltrare în infrastructurile victimelor.

  • Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor creşte cu 25%

    “De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

    “Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro