BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Aleşii vor să-i scutească de impozitul pe venit pe cei din cercetare. De prevedere ar urma să beneficieze şi cadrele didactice universitare

    Iniţiativa legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cerând ca din rândul contribuabililor scutiţi de plata impozitului pe venit să facă parte şi angajaţii “care activează în domeniul inovării şi cercetării aplicate”.

    Contribuabilii care vor beneficia de prevederile proiectului de lege ”trebuie să îndeplinească condiţiile legale de cercetător sau cadru didactic universitar”, putând fi angajaţi în institute de cercetare, universităţi, centre de cercetare şi dezvoltare sau societăţi comerciale.

    Proiectul de act normativ este iniţiat de un grup de senatori PSD, fiind susţinută şi de parlamentari UNPR, ALDE, UDMR, plus trei liberali. Mai mulţi dintre semnatarii proiectului de lege sunt cadre didactice universitare – cum ar fi Mihnea Costoiu sau Ecaterina Andronescu.

    Proiectul de lege defineşte cercetarea aplicată ca ”activitate orientată spre lărgirea cunoştiinţelor şi spre utilizarea de cunoştiinţe noi în crearea de noi procese, produse şi servicii şi în îmbunătăţirea lor”.

    Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că România cheltuie pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană, fiind pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor din PIB alocate acestui domeniu.

    Semnatarii invocă faptul că Noul Cod Fiscal scuteşte de la plata impozitului pe venit ”persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator”, categorie cărora ar trebui să i se alăture cei din cercetare.

    ”Judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători. Numărul acestora este în scădere în ultimii ani, iar marile companii cu filiale în România de arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locală şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare”, arată expunerea de motive. Iniţiativa legislativă este menită să încurajeze cercetarea şi inovarea în România, să stimuleze din punct de vedere financiar şi să deschidă noi oportunităţi în dezvoltarea de noi centre, potrivit sursei citate.

  • Aleşii vor să-i scutească de impozitul pe venit pe cei din cercetare. De prevedere ar urma să beneficieze şi cadrele didactice universitare

    Iniţiativa legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cerând ca din rândul contribuabililor scutiţi de plata impozitului pe venit să facă parte şi angajaţii “care activează în domeniul inovării şi cercetării aplicate”.

    Contribuabilii care vor beneficia de prevederile proiectului de lege ”trebuie să îndeplinească condiţiile legale de cercetător sau cadru didactic universitar”, putând fi angajaţi în institute de cercetare, universităţi, centre de cercetare şi dezvoltare sau societăţi comerciale.

    Proiectul de act normativ este iniţiat de un grup de senatori PSD, fiind susţinută şi de parlamentari UNPR, ALDE, UDMR, plus trei liberali. Mai mulţi dintre semnatarii proiectului de lege sunt cadre didactice universitare – cum ar fi Mihnea Costoiu sau Ecaterina Andronescu.

    Proiectul de lege defineşte cercetarea aplicată ca ”activitate orientată spre lărgirea cunoştiinţelor şi spre utilizarea de cunoştiinţe noi în crearea de noi procese, produse şi servicii şi în îmbunătăţirea lor”.

    Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că România cheltuie pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană, fiind pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor din PIB alocate acestui domeniu.

    Semnatarii invocă faptul că Noul Cod Fiscal scuteşte de la plata impozitului pe venit ”persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator”, categorie cărora ar trebui să i se alăture cei din cercetare.

    ”Judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători. Numărul acestora este în scădere în ultimii ani, iar marile companii cu filiale în România de arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locală şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare”, arată expunerea de motive. Iniţiativa legislativă este menită să încurajeze cercetarea şi inovarea în România, să stimuleze din punct de vedere financiar şi să deschidă noi oportunităţi în dezvoltarea de noi centre, potrivit sursei citate.

  • Din 2016, românii din străinătate care muncesc fără forme legale, obligaţi la plata CASS

    ncepând cu anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, persoanele fizice care nu obţin venituri vor fi obligate să achite contribuţia la sistemul public de sănătate (CASS) şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF). Printre persoanele obligate la plata contribuţiei la valoarea salariului minim pe economie se numără şi românii cu domiciliul în ţară, dar care lucrează în străinătate şi care nu pot face dovada deţinerii unei asigurări de sănătate în statul unde îşi desfăşoară activitatea, scrie Avocatnet.ro

    Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Modificările importante aduse de noul cod fiscal. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare

    Noul cod fiscal, care va intra în vigoare în prima zi a anului viitor, va aduce o serie de modificări importante, între care se numără crearea unor baze de date la nivelul întregii ţări, care vor conţine informaţii despre toate imobilele evaluate sau faptul că pentru impozitare va fi nevoie de evaluarea imobilelor. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare, care sunt cazurile în care este necesară evaluarea pentru a stabili nivelul de impozitare, de ce trebuie refăcute contractele de închiriere, care sunt situaţiile în care impozitele imobiliare vor creşte sau vor scădea, care este responsabilitatea actorilor implicaţi, fie contribuabili, evaluatori sau autorităţi, sunt câteva dintre subiectele discutate la cea mai recentă ediţie a businessclub, cu sprijinul ANEVAR.

    Impactul noului Cod fiscal asupra impozitării clădirilor este un subiect de interes pentru proprietari, deopotrivă persoane fizice şi juridice. Există încă nelămuriri care ar urma să fie rezolvate prin normele de aplicare, dar sunt, în egală măsură, şi lucruri clare, ca de pildă că începând de anul viitor impozitarea clădirilor se va face în funcţie de utilizarea clădirii şi nu de proprietar, adică nu va mai conta dacă imobilul se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice. O altă schimbare importantă este faptul că dacă azi valorile fiscale sunt legate de valorile de inventar, de la începutul anului viitor nu vor mai avea legătură cu contabilitatea companiilor, ci vor fi un reprezentate de rapoartele de evaluare distincte special realizate pentru relaţia contribuabilului cu fiscul.

    Contribuabilii va trebui să selecteze clădirile care vor fi supuse impozitării, nemaiexistând regula obligativităţii tuturor numerelor de inventar. Pe de altă parte, autorităţile locale va trebui să-şi regândească modul de preluare al informaţiilor pentru valorile fiscale, iar evaluatorii vor trebui să înţeleagă că responsabilitatea pe care o au din acest punct încolo este foarte mare, pentru că legătura dintre rezultatul evaluării şi bugetul local este directă. Pe de altă parte, noile reguli de impozitare pot ridica şi riscuri, de pildă periclitarea activităţii PFA-urilor şi microîntreprinderilor, sau pot provoca întârzieri sau o reducere a încasării de impozite.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În noul cod fiscal sunt atât modificări ale cotelor de impozitare, cât şi ale modului de stabilire a valorilor impozabile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Practic cotele de impozitare s-au micşorat puţin. Dacă înainte maximul era de 1,5 acum se ajunge la 1,3. Dar, în acelaşi timp, observăm că valoarea de impozitare pe metrul pătrat se majorează, la fel, cu circa 10-20%, doar pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. Pe de altă parte, nu mai avem impozitare suplimentară pentru mai multe deţineri, în cazul persoanelor fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este foarte sensibil subiectul referitor la creşteri sau reduceri de impozite. Creşterea este subiect sensibil pentru contribuabil, scăderea este subiect sensibil pentru autorităţi. Dacă ne uităm la tabelele comparative din vechiul şi noul cod fiscal, există o creştere la valoarea impozabilă pe proprietăţile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice.

    BM: Când apar aceste schimbări?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Data intrării în vigoare este 1 ianuarie 2016. S-a pus problema dacă valoarea impozabilă este cea de la finalul anului 2016 sau care este reperul pentru aceste noi valori. Codul spune că pentru clădirile nerezidenţiale şi cele rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice valoarea fiscală este cea de la 31 decembrie a anului anterior. Prin urmare, data evaluării este decembrie 2015. Acest cod şi schimările pe care le aduce vor avea impact asupra tuturor localităţilor din România. Este clar cum pot fi contestate valorile de către autorităţile locale, adică pe baza unui raport de verificare, din partea unui specialist în verificări de evaluare. Tipul valorii de evaluare este nou, este definit pentru acest caz şi nu este nici valoarea de piaţă, nici valoarea justă. Valoarea impozabilă diferă de amândouă. Vom lansa o bază de date în care toate evaluările for fi înregistrate înainte de a fi depuse la fisc. Va exista o recipisă generată de această bază de date, care va fi trecută ân raport, iar apoi contribuabilul va duce raportul către autorităţile locale.

    BM: Care este scopul acestei baze de date?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În timp se vor vedea efectele, în primul rând asupra monitorizării activităţii de evaluare, în al doilea rând prin crearea unei statistici complete pentru că toate clădirile nerezidenţiale vor fi prezente în această bază de date şi se va crea o imagine foarte completă după un interval de timp. Toate informaţiile din această bază de date vor fi publice, dar nu ştim exact încă în ce format. Contribuabilii trebuie să ştie că raportul de evaluare pentru impozitare nu este acelaşi cu raportul de evaluare pentru rapoartele financiare. Vor fi două rapoarte de evaluare diferite.

    BM: Ce mai trebuie clarificat în noul cod fiscal în ce priveşte impozitarea imobilelor?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Dacă pentru perioadele juridice data este clar prevăzută în cod, respectiv ultima zi a anului anterior, în ce priveşte data de evaluare a clădirilor nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice nu scrie nimic. Prima propunere pe care o facem Ministerului de Finanţe pentru normele de aplicare este ca data de evaluare să fie stabilită tot la 31 decembrie a anului anterior. Un alt element neclar încă este perioada de elaborare a rapoartelor de evaluare. Data raportului va fi 31 decembrie, iar data evaluării în discuţia pe care o avem cu Ministerul de Finanţe va fi cuprinsă între 1 ianuarie şi 15 martie a anului anterior.

    BM: Iar contribuabilii când ar trebui să depună aceste rapoarte de evaluare?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Ar putea fi în 30 de zile de la data realizării raportului.

    BM: O temă care suscită multe discuţii este utilizarea mixtă a clădirilor.

    RAMONA JURUBIŢĂ, KPMG România: Utilizarea mixtă este cazul în care vorbim despre o proprietate folosită parţial ca rezidenţial şi parţial nerezidenţial. Regula generală din cod este destul de simplă la prima vedere: dacă se ştie clar partea care este folosită în scop rezidenţial şi nerezidenţial, ea se declară ca atare. Cum se ştie asta? În funcţie de metrii pătraţi, spune regula, şi aici discutăm de situaţia în care la persoane fizice, apropo de utilizarea mixtă, este destul de clar dacă ştiu alocarea în funcţie de metri pătraţi, la care suprafaţă mă refer. La persoanele juridice nu există această menţiune, ceea ce ridică clar un semn de întrebare referitor la spaţiile care sunt comune, gen balcoane, casa scării sau altele, care pot avea un impact semnificativ atunci când se face calculul impozitului pentru cele două destinaţii. Ştiu că la acest capitol există un mare semn de întrebare apropo de evaluare. Dacă eu am declarat o cameră sau o jumătate de cameră nerezidenţial şi restul în scop rezidenţial?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este o prevedere care spune că acolo unde lucrurile nu sunt clare şi utilizarea este cu activitate de vreun fel, calificarea clădirii ca rezidenţială sau nerezidenţială se face în funcţie de cine este plătitorul facturilor de utilităţi.

    MIHAELA MITROI, PwC: Este cazul persoanelor fizice, care fac deducere a facturilor de utilităţi şi atunci plătesc impozit pentru clădire nerezidenţială pe întreaga suprafaţă. Este o modalitate prin care să simplifice o situaţie destul de complicată. Atenţie însă, pentru oricine va fi în situaţia aceasta, dacă se merită deducerea facturilor comparativ cu cât vor plăti ca nerezidenţiali, pentru că nu se prea merită.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Categoric, impactul va fi la persoanele fizice, nu la cele juridice. La persoanele fizice, după părerea mea, în momentul în care o singură cameră din apartament este folosită de un PFA sau o microîntreprindere, este vorba despre o clădire rezidenţială şi se impozitează după regula de rezidenţial la persoană fizică. Dacă este folosită camera declarată cu activitate, prima întrebare este dacă poate fi delimitată distinct suprafaţa. Se ştie, camera mică are 12 mp. Evaluatorul poate să evalueze o cameră dintr-un apartament prin cost? Nu poate, pentru că pentru a-şi putea desfăşura activitatea acolo are nevoie şi de o cotă de utilităţi. Această situaţie se încadrează în categoria în care suprafeţele nu sunt indentificabile distinct. Se mută la articolul din cod care face referire la cine plăteşte utilităţile.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: La persoanele juridice, cota e impozitare pentru proprietăţile rezidenţiale este mai mică decât în trecut. Problema este la persoanele fizice, care trebuie să înţeleagă că în acest moment nu se pot evalua părţi din proprietăţi rezidenţiale, nu există nicio metodologie care să admită pro rata la o valoare de cost şi atunci se va face încadrarea de rezidenţial sau nerezidenţial pentru cine plăteşte utilităţile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Deci nici măcar o cameră nu poate avea activitate.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Da, pentru că dacă persoana fizică are un nivel întreg închiriat unei firme din cele zece pe care le deţine, această suprafaţă este cunoscută şi poţi să aplici regula cu suprafeţe distincte şi cu impozit ponderat. În cazurile în care lucrurile sunt clare. De aceea trebuie refăcute contractele de închiriere. În clipa în care ai un contract de închiriere ca persoană fizică, trebui scris în contract cine plăteşte cheltuielile cu utilităţile. Dacă sunt deduse de chiriaş, impozitul este pe clădire nerezindenţială. Dacă însă proprietarul este plătitorul utilităţilor, încadrezi clădirea la rezidenţial, persoane fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În realitate aceste utilizări mixte sunt în general la construcţii care au avut iniţial o structură de locuinţe. Sunt apartamente sau case care au fost construite pentru a fi locuite. Propunerea noastră iniţială a fost să fie lăsate aşa şi să fie impozitate în funcţie de funcţionarea lor, neavând importanţă că este coafor, solar sau magazin la parter de bloc, pentru că tot un apartament este. Iar oamenii plătesc probabil impozit pe activitate, n-are rost să plătească diferit şi pe această clădire. A fost respinsă, dar pentru că este atât de complicat acest subiect al declaraţiei, nu este exclus ca pe viitor să ajungă să o simplifice. Cu cât mai puţine proprietăţi vor fi încadrate la utilizare mixtă, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea. Ideea de la care s-a plecat a fost să elimine discriminările actuale, când persoanele fizice deţin proprietăţi nerezidenţiale şi să plătească impozit mult mai mic decât persoanele juridice care au acelaşi tip de clădiri.

    DANIEL MANAŢE, ANEVAR: Din câte ştiu până în momentul acesta din discuţii cu contribuabili mai degrabă mici, marea lor majoritate – mă refer la persoanele fizice care în imobilele lor au şi activităţi de tip comercial – au spus că sunt pregătiţi să declare nu o cameră, ci o bucăţică de cameră. Şi i-am întrebat pe toţi ce o să facă evaluatorul în aceată condiţie, o să vină cu ruleta? E chiar imposibil să evaluezi aşa ceva, pentru că acea cameră nu este căzută din cer. Multe oraşe care au un istoric, în centru sunt imobile foarte complicate, cu dependinţe, cu acces. Acolo este aproape imposibil să stabileşti ce şi cum. Chiar nu se poate face. Trebuie găsită o altă soluţie.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În Codul fiscal este folosită sintagma „evidenţierea distinctă a suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi nerezidenţial din aceeaşi clădire“, iar în mintea oricărui om care foloseşte informaţiile publice crede că suprafaţa de 12 mp a camerei mici este suficient de distinct stabilită. Noi venim mai departe şi spunem că pentru a estima valoarea unei camere nu avem pârghiile să facem acest lucru. Iar dacă unii vor declara şi o parte din cameră, deja am ajuns într-o zonă în care muncim mult prea mult pentru efecte deloc importante. Foarte mulţi dintre proprietarii de apartamente care le-au închiriat nu ştiu dacă PFA-ul sau firma care are sediu acolo deduce cheltuielile.

     

  • Măsurile privind TVA la apă de 9%, impozit pe dividende de 5%, impozitare IMM, aprobate de Guvern

    Noile măsuri fiscale au fost aprobate printr-o Ordonanţă de Urgenţă, care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2016.

    “O măsură este cea a reducerii TVA, începând cu 1 ianuarie 2016, la tot ce înseamnă livrare, de la 20 la 9 la sută, pentru livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură”, a declarat, marţi, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    De asemenea, Guvernul a decis ca reducerea cotei de impozitare de la 16 la sută la 5 la sută, aplicabilă dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi dividendelor obţinute, din România, de persoane nerezidente, să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.

    “Această măsură de reducere a impozitului pe dividende urmăreşte, în special, obţinerea unor efecte economice pozitive prin creşterea volumului de investiţii şi favorizarea dezvoltării societăţilor de tip holding, încurajarea capitalului românesc, încurajarea păstrării în ţară a capitalului românesc, încurajând, totodată, şi restructurarea societăţilor comerciale în scopul adaptării lor la exigenţele mediului economic şi financiar, naţional şi european”, a arătat ministrul Finanţelor, adăugând că se are în vedere şi eliminarea riscului nedistribuirii dividendelor realizate de persoanele fizice în cazul păstrării cotei de impozit de 16 la sută în aşteparea unui cadru legal mai favorabil, ceea ce ar putea genera “blocarea unor surse de venituri” la bugetul general consolidat.

    O altă măsură inclusă în Ordonanţa de Urgenţă se referă la impozitarea microîntreprinderilor şi vizează două aspecte. Astfel, se majorează plafonul de încadrare în categoria microîntreprindere de la 65 mii euro la 100 mii euro cifră de afaceri pe an fiscal. Totodată, se introduce un sistem de cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi, între 1 la sută şi 3 la sută.

    “S-a majorat plafonul de încadrare în categoria de microîntreprinderi de la 65 de mii la 100 de mii de euro. De asemenea, s-a introdus şi un sistem de cote de impozitare diferenţiate în funcţie de numărul de salariaţi între unu şi trei la sută în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă şi pentru aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu şi fără salariaţi. Astfel, va fi unu la sută pentru microîntreprinderile cu peste doi salariaţi inclusiv, doi la sută pentru microîntreprinderile care au un salariat şi trei la sută, aşa cum este astăzi, pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat”, a spus ministrul Finanţelor.

    Actul normativ adoptat de Guvern include şi alte prevederi, respectiv extinderea categoriei persoanelor juridice române care nu datorează impozit pe profit pentru veniturile obţinute şi utilizate potrivit reglementărilor legale în domeniul educaţiei naţionale. În această categorie vor intra, potrivit acestui act normativ, şi unităţile de învăţământ particular preuniversitar. De asemenea, sunt prevăzute exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care deţin o asigurare pentru boală şi maternitate pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, introducerea reglementării potrivit căreia, în cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data dobândirii.

    Ordonanţa adoptată de Guvern conţine, de asemenea, o serie de prevederi care modifică şi completează noul Cod de procedură fiscală. Una dintre modificări vizează desemnarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală drept autoritate competentă pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic, măsură menită să contribuie la combaterea evaziunii fiscale.

  • Cu cât se ieftineşte băutura

    Deşi potrivit noului Cod Fiscal reducerea preţurilor ar trebui să se resimtă începând cu luna ianuarie a anului 2016, Alexandrion Grup România este singurul productor local care face aceste modificări încă din luna octombrie.

    “Este o decizie care se extinde la nivelul întregii pieţe şi care exprimă, în definitiv, susţinerea noastră faţă de partenerii distribuitori, faţă de industrie şi, nu în ultimul rând, faţă de consumatorul final, care va putea să cumpere produsele noastre, la un preţ mai mic, cu 3 luni mai repede decât în mod normal. Cu alte cuvinte, vindem din octombrie cu preţurile din ianuarie. Suma alocată acestui proiect va fi de cel puţin 2 milioane de euro, iar această decizie reconfirmă angajamentul pe care ni l-am luat faţă de partenerii noştri şi faţă de consumatori”, a declarat domnul Nawaf Salameh, preşedintele Alexandrion Grup România.

    Măsura este luată în premieră la nivelul pieţei şi are rolul de a optimiza, în cel mai scurt timp cu putinţă, efectele Noului Cod Fiscal. Astfel, Alexandrion Grup România dă încă un semnal de suport faţă de mediul de afaceri mic şi mijlociu şi faţă de cei care, de peste 20 de ani, sunt consumatori fideli ai produselor din portofoliul companiei.

    Alexandrion Grup România este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat. Valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite în 2014 a fost de aproape 33 de milioane de euro, în timp ce primele 6 luni ale acestui an au fost aferente unor contribuţii de peste 17 milioane de euro.

    În cei peste 20 ani de activitate, compania a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, fiind vândute peste 230 de milioane de sticle de băutură. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, afinata, vişinata şi caisata Saber Premium, Saber Fructe de Pădure.

  • Marile schisme

    Când spun marile schisme mă refer, desigur, la separarea dintre politic şi mediul de afaceri, dar şi la cea dintre patronul clientelar şi patronul întreprinzător. Nici politicul, nici patronul clientelar nu au prea mult a se sinchisi de valoarea taxelor sau de impozitarea muncii, iar creşterea consumului, rezultatul reducerii TVA în piaţă este doar un panaceu, pentru că răspunsul adevărat ar fi crearea de noi companii, noi investiţii şi noi locuri de muncă.

    Recent, un prieten, antreprenor din 1990, mi-a trimis un text care explică foarte bine, aşa cum doar un antreprenor pursânge o poate face, schismele de care vorbesc; o să reproduc cât mai mult din textul său:
    „Numeroase speranţe au fost puse în noua clasă antreprenorială din România. Din păcate însă, o multitudine de condiţii sociale şi politice fac ca aceste speranţe să nu aibă temei. În primul rând este vorba de specificul clasei antreprenoriale. Aceasta este împărţită în două categorii distincte: patronul întreprinzător şi patronul clientelar.

    Patronii întreprinzători sunt numiţi în general capitalişti. Imaginea lor continuă să fie aceea a unor exploatatori. Ei sunt consideraţi principalii vinovaţi de existenţa salariilor mici şi a şomajului; ei sunt hoţii îmbogăţiţi peste noapte; ei sunt cei care trăiesc bine pe spinarea celorlalţi. Fără îndoială că în anumite cazuri astfel de aprecieri snt corecte. Însă generalizarea lor este departe de a reprezenta un adevăr. În ciuda celor afirmate de economişti de peste 100 de ani, patronii întreprinzători nu cumpără forţă de muncă, ci surse de profit.

    Fiecare nou angajat este evaluat în funcţie de profitul pe care îl poate genera, mai degrabă decât în funcţie de munca pe care o poate depune. Cu alte cuvinte, nu munca în sine este valorizată, ci munca profitabilă. Patronul întreprinzător se loveşte în activitatea sa de aparatul birocratic extins sau de taxe şi impozite excesive şi prost concepute, care nu sunt generate de activitatea sa directă.

    Cred cu tărie că una din cele mai importante anomalii ale tranziţiei noastre spre economia de piaţă rămâne statul.

    Patronul clientelar a folosit singura formă de supravieţuire, şi anume alianţa cu aparatul politico-administrativ. Întreprinzătorii care au rezistat în timp s-au conformat acestei reguli nescrise, o regulă de fier într-un amalgam de acte normative fără noimă. Este rezultatul unui efort colectiv de adaptare a clasei antreprenoriale la un mediu ostil. Următoarea generaţie de patroni ar putea inventa o altă regulă, mai eficientă, mai puţin costisitoare. Până atunci însă, între ideea de afacere, sursa de finanţare şi piaţă se va interpune în continuare acelaşi şir de integratori hămesiţi, imposibil de ocolit. A-i ignora echivalează cu înmormântarea oricărui proiect.

    Simbioza dintre demnitarii statului şi capitalul privat în formare pare a se eterniza în stil sud-american. Cu trecerea timpului şi răcirea entuziasmului popular pentru ştampila de vot, succesul politic a devenit independent de bani. S-ar putea ca după următoarea campanie electorală finanţatorii să nu mai considere sumele date ca o taxă de protecţie, ci mai degrabă o cheltuială de personal. Relaţia rămâne, cu roluri inversate. Aristocraţii de partid au toate şansele să fie, incognito, amploaiaţi de lux la firme cu forţă financiară.

    Dar cel mai important motiv de incompatibilitate dintre fragilul model de piaţă liberă dorit de toată lumea şi cel clientelar-fraudulos prevalent astăzi constă în caracterul extrem de strâns al resurselor pentru care ele concurează. Regularizarea unei pieţe libere şi transparente, ca să nu mai vorbim de măsurile active de încurajare a ei, presupun cheltuieli substanţiale de buget, de pildă cele presupuse de reforma politicilor şi administraţiei fiscale; dar tot bugetul este sursa ultimă din care provine bogăţia ilicită, iar restrângerea economiei libere este dictată de nevoia de conservare a mecanismelor capitalismului clientelar.

    Ne dorim să avem cât mai mulţi antreprenori activi în decizie, fără să respingem managerii şi tehnocraţii profesionişti. Ca urmare, patronatele cu o reală vocaţie pentru interesele economice şi sociale ale României trebuie să fie constituite, în primul rând, din proprietari adevăraţi şi nu «patroni care administrează sau utilizează capital».“

    Iuliu îmi spune că a scris aceste rânduri în momentul în care mai credea că se poate schimba ceva; înţeleg că acum s-a resemnat. Chiar, oare s-o mai putea schimba ceva?

    Clarobscurul cred că este termenul din pictură ce se potriveşte cu acest text, aşa că ilustrez cu „Băiat aprinzând o lumânare“ de El Greco.


     

  • Adevărul despre noul Cod Fiscal: Cine va CÂŞTIGA şi cine va PIERDE de pe urma lui

    Noul cod fiscal ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2016 a fost votat ieri de Camera Deputaţilor şi merge la promulgare, preşedintele nemaiavând posibilitatea să-l retrimită Parlamentului, dar niciun motiv concret pentru a ataca documentul la Curtea Constituţională.
     

  • Ponta: Guvernul îşi va încheia mandatul cu măsurile amânate de Codul fiscal în funcţiune

    “Sunt foarte optimist, şi ministrul de Finanţe, că acele măsuri care s-au amânat pentru 1 ianuarie 2017, nu toate deodată, evident, pot fi devansate şi mesajul meu pentru mediul de afaceri este că acest Guvern îşi va încheia mandatul cu toate acele măsuri în funcţiune“, a declarat Ponta, după ce Camera Deputaţilor, for legislativ decizional, a aprobat Codul fiscal.

    El a precizat că, după ce va avea datele statistice ale trimestrului III, înainte de finalizarea Legii bugetului de stat, va avea o discuţie cu mediul de afaceri şi cu liderii politici, pentru a lua o decizie.

    “Surplusul de încasări de 250 milioane euro din luna august e mai mult decât efectul pe an al reducerii impozitului pe dividende, cu totul 1,3 (miliarde lei-n.r.). În august am încasat 1,2”, a dat Ponta un exemplu.

    El a adăugat că este optimist şi se bazează pe cifre, nu pe dezbateri politice, pentru că acestea sunt bune, dar nu ţin loc de date concrete.

    Ponta a mai afirmat că un Cod fiscal care aduce relaxare fiscală şi prevederi moderne nu poate fi adoptat în orice context, respectiv în criză economică sau în perioade de scădere a încasărilor bugetare. El a amintit că România a înregistrat creştere economică 3, 4 ani consecutiv, ceea ce creează un context economic favorabil pentru introducerea unui Cod fiscal mai blând.

    “Dacă nu-l făceam anul ăsta, nu-l mai făceam probabil în următorii 4, 5, 7 ani”, a mai spus Ponta, el arătându-se totodată satisfăcut de forma finală a documentului.

    Proiectul noului Cod fiscal, reexaminat în urma cererii preşedintelui, a trecut de Parlament, urmând să fie transmis preşedintelui spre promulgare, Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, aprobând joi legea cu 279 voturi “pentru”, 8 “împotrivă” şi 5 abţineri.

    Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

  • CODUL FISCAL a trecut de Parlament. Deputaţii l-au aprobat cu 279 voturi pentru, 8 contra şi 5 abţineri

    Camera Deputaţilor a adoptat anterior, în cursul dimineţii, pe articole, reexaminarea Codului fiscal, neînregistrându-se nicio modificare faţă de raportul Comisiei de buget.

    Premierul Victor Ponta a ajuns în plen după exprimarea votului la Codul fiscal.

    În plen au luat cuvântul liderii PNL şi PSD, Alina Gorghiu, respectiv Liviu Dragnea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorvici, din partea Guvernului, precum şi Florentin Gust, din partea PSRO, care a anunţat că deputaţii acestui partid au votat împotriva proiectului. De asemenea, la şedinţa plenului a fost prezentă şi Elena Udrea.

     

    Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

    UPDATE – Camera Deputaţilor a adoptat pe articole noul Cod fiscal. Votul final va fi după-amiază

    Camera Deputaţilor a adoptat pe articole, miercuri, reexaminarea Codului fiscal, neînregistrându-se nicio modificare faţă de raportul Comisiei de buget, votul final urmând să fie dat la ora 12.00, în prezenţa premierului Victor Ponta.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat principalele prevederi ale Codului Fiscal, printre care reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

    Teodorovici a precizat că au fost făcute şi câteva amendamente pentru corelarea Codului fiscal, corelarea cu jurisprudenţa Curţii Europene, îndreptarea unor erori tehnice sau gramaticale, corelare cu unele acte normative intrate în vigoare după adoptarea Codului fiscal şi că s-a avut în vedere şi necesitatea punerii în aplicare a unor decizii ale Curţii Constituţionale.

    Liderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu, a anunţat, la dezbaterile generale, că liberalii vor vota prevederile noului Cod Fiscal, arătând că speră să se realizeze stabilitate fiscală prin acordul politic, predictibilitate prin termenele impuse, iar echitatea va fi realizată în guvernarea liberală.

    “PNL are un program de reducere fiscală. Ceea ce ne propune guvernarea PSD este aparent o reducere de fiscalitate. Se propune să se readucă TVA la 20%. Cu alte cuvinte, nu este reducere de fiscalitate, este readucerea la cota iniţială. Singura reducere este cota pe dividende, pentru că eliminarea accizei la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt taxe introduse de Guvuvernul Ponta. PNL a avut o cu totul altă abordare, noi am considerat ca cel mai important lucru în fiscalitate este reducerea CAS. Este un obiectiv când PNL va veni la guvernare”, a adăugat Nicolăescu.

    “Nu poţi să faci o reducere fiscală masivă fără să afectezi echilibrele macroeconomice. Prin acordul politic se realizează acest lucru. Eşalonarea de impozite şi taxe va garanta că România va găsi posibilitatea de dezvoltare în viitor. PNL va vota Codul fiscal în forma prezentată acum”, a adăugat Nicolăescu.

    Deputatul PSD Viorel Ştefan, preşedintele Comisei de buget, a spus că prin adoptarea acestui cod guvernarea PSD se apropie de realizarea tuturor obiectivelor cuprinse în programul de guvernare al USL.

    “Prin adoptarea acestui Cod fiscal, guvernarea noastră se apropie de realizarea tuturor obiectivelor care au fost prezentate în programul USL. USL a fost o construcţie politică unde şi doctrina liberală şi-a găsit locul. Dacă mergem pe faptul că relaxarea fiscală este apanajul liberalilor, este o greşeală”, a spus Ştefan.

    El a arătat că, înainte de vacanţa parlamentară, PNL a propus reducerea cotei TVA la 19%, iar apoi “a avut o revelaţie” şi s-a răzgândit.

    “Am prevăzut în Codul fiscal că orice măsură de relaxare fiscală se poate lua în interiorul unui exerciciu bugetar, am pus barieră în tentaţia guvernelor să înăsprească fiscalitatea peste noapte. Să rămânem în această paradigmă, fiscalitatea să nu rămână subiectul de dispute politice. Face rău oamenilor de afaceri, haideţi să stabilim prin consens”, a mai spus Viorel Ştefan.

    Deputatul UDMR Erdey a spus că, în esenţă, prevederile noului Cod fiscal respectă obiectivele UDMR.

    “Cu toate acestea, UDMR consideră că varianta votată în iunie a fost foarte bună, dar pentru prudenţialitate şi pentru a elimina orice temere de aplicare a legii, UDMR este de acord cu această formă a codului. Avem nevoie de acest cod pentru a rezolva legea salarizării privind mediul bugetar”, a adăugat deputatul UDMR.