BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Alin Roşca, CEO al RepsMate: Există procese bancare care pot fi digitalizate complet, dar strict pe interacţiunile complexe, unde suportul uman este esenţial, acesta trebuie să rămână o componentă crucială

    Numeroase procese bancare pot fi digitalizate complet astăzi, îmbunătăţind astfel eficienţa şi reducând semnificativ timpul de procesare. Totuşi, în cazul interacţiunilor complexe, unde suportul uman este esenţial, acesta trebuie să rămână o componentă crucială, este de părere Alin Roşca, fondator şi CEO al RepsMate – platformă AI pentru contact center.

    “Este un serviciu premium să oferi suport tehnic cu oameni. Şi lucrul acesta eu îl prefer şi mi-ar plăcea să rămână, chiar dacă îmi plac canalele digitale. Cred că oamenii, când au o problemă, vor să vorbescă cu alţi oameni, nu cu roboţi. Sunt procese care pot fi digitalizate complet, dar strict pe interacţiunile complexe, în care ai nevoie de suport uman, acestea ar trebui să rămână în zona clasică”, a spus Alin Roşca în cadrul conferintei ZF Bankers Summit 2024, Ziua 2.

    Alte declaraţii:

    ♦ RepsMate este un startup de tehnologie plecat din România în urmă cu patru ani. Suntem prezenţi în patru ţări în momentul de faţă, şi ce facem noi este să ascultăm clienţii. Să ascultăm vocea clientului, aceea dată care lipseşte din tot ecosistemul de date pe care o companie le are, şi pe care noi o aducem la suprafaţă. Putem să identificăm nevoile clienţilor, obiecţile clienţilor, motivele pentru care ei pleacă sau potenţialul ca aceştia să plece. Oferim aceste date companiilor, pentru ca ele să se poată adapta şi să poată lua decizii în timp real.

    ♦ Studii recente arată că 1 din 3 clienţi renunţă la o companie în urma unei singure interacţiuni mai neplăcute, şi 86% dintre clienţi ar plăti mai mult pentru o experienţă grozavă.

    ♦ Poate că ar trebui să exite un proiect pilot în care, de exemplu, 50 de agenţi sună o zi întreagă la clienţi şi îi întreabă ce şi-ar dori să se îmbunătăţească în relaţia cu banca, iar la finalul zilei structurăm toată informaţia şi o trimitem instituţiei financiare pentru a avea o privire mai clară asupra clienţilor ei.

    ♦ Tehnologia AI – Toate companiile cu care noi vorbim se uită în zona de rentabilitatea investiţiei, şi toate investiţiile pe care le fac sunt făcute într-un mod inteligent, iar ca vânzător este obligaţia ta să ajuţi clientul să înţeleagă cum trebuie să folosească şi cum poate să folosească tehnologia respectivă. Mai mult decât atât, trebuie să-i demonstrezi zona de acurateţe a modelelor de AI.

    ♦ Monitorizăm care sunt obiecţiile clienţilor în momentul în care le promovezi o ofertă sau un serviciu. Agenţii nu au timp să noteze toate aceste obiecţii. De aceea este nevoie de o tehnologie care să poată extrage în mod automat aceste date. Astfel, companiile se pot întoarce la momentul potrivit, cu oferta potrivită, la un anumit tip de client, şi pot creşte şansele ca produsul respectiv să fie cumpărat.

     

  • Când succesul se măsoară în impulsul clienţilor

    Într-o eră în care social media domină peisajul publicitar, publicitatea indoor nu doar că rezistă, ci rămâne o componentă esenţială a reţetei de marketing. Cel puţin asta spun rezultatele companiei Brand Management, care a apărut odată cu primul mall din Bucureşti şi care a crescut odată cu piaţa.

    Specificul publicităţii indoor constă în faptul că este unicul canal media prin care se asigură promovarea produselor şi serviciilor exact în locul şi la momentul luării deciziei de cumpărare. Există studii care au demonstrat că 70% dintre deciziile de cumpărare sunt luate în magazine, iar la acest lucru contribuie decisiv indoor advertisingul”, descrie Laurenţiu Jiga, fondator şi CEO al companiei Brand Management, raţiunea pentru care acest tip de promovare este încă esenţială. Ţinând cont că afişajul clasic are un impact important asupra deciziei de cumpărare, 75% dintre clienţii lor îl preferă celui digital. Iar această alegere a fost esenţială în evoluţia companiei înfiinţate de Laurenţiu Jiga peste timp.

    Compania a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de aproximativ 10 milioane de lei, iar pentru 2024 estimează o creştere de aproximativ 15% şi activează pe o piaţă de advertising care a trecut în 2023 de 650 milioane de euro, 2% din acest total fiind reprezentat de segmentul de indoor advertising care este concentrat preponderent în Bucureşti şi în următoarele cinci cele mai mari oraşe din ţară (Constanţa, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi). „Pentru acest an estimăm o crestere de 17% a indoor advertisingului”, anticipează Jiga. Brand Management a apărut în piaţă cam în acelaşi timp cu primul mall din Bucureşti, respectiv din ţară. „Practic, am crescut împreună cu acest sector al dezvoltării de centre comerciale.

    În 2004 nu se ştia nimic despre indoor advertising în România, iar acum zece ani, această piaţă nu depăşea valoarea de 6 milioane de euro”, aminteşte Jiga. Valoarea pieţei de indoor advertising din România se apropie acum de 11 milioane de euro, în timp ce cota de piaţă a Brand Management este de aproximativ 12%. „Pentru expunerea clasică pe suprafeţe mari, Brand Management a avut mai mulţi clienţi care «au rămas fideli» deoarece au avut creşteri de vânzări de până la 250% în perioada expunerii campaniilor implementate în centrele comerciale. Deşi piaţa de advertising creşte într-un ritm lent, se estimează că tot mai mulţi advertiseri vor păstra, iar alţii vor adăuga indoor advertising în mixul lor de media”, adaugă el. De-a lungul celor 20 de ani de istorie pe piaţă, Brand Management a ajuns să lucreze cu aproximativ 350 de clienţi: „Am reuşit să atingem aceste performanţe prin seriozitate, înţelegerea nevoilor clienţilor, calitate a serviciilor livrate şi foarte multă perseverenţă. Nu întâmplător avem un grad de retenţie a clienţilor de peste 80%”. De-a lungul acestor ani, au derulat peste 3.000 de campanii de indoor advertising, care au însemnat mai mult de 50.000 de metri pătraţi de reclame şi 10.000 de ad spaces. Şi, potrivit lui Jiga, cei mai mulţi dintre clienţii lor actuali sunt cu ei încă de la început. „Clienţii nostri sunt în mare parte recurenţi, dar avem din ce în ce mai mulţi clienţi noi care încearcă pentru prima oară acest tip de promovare”, spune el. Cei mai mulţi dintre clienţi vin din industrii precum beauty, telecomunicaţii, modă, bănci, auto, FMCG şi bijuterii.

    Laurenţiu Jiga argumentează preferinţa lor pentru acest tip de promovare, chiar şi în era digitală, ca urmare a faptului că 70% din deciziile de cumpărare sunt luate în magazin, lucru care demonstrează forţa mesajelor publicitare indoor. „Prezenţa constantă a mesajelor publicitare în locuri unde publicul ţintă petrece mult timp ajută la creşterea conştientizării brandului. Consumatorii sunt expuşi în mod repetat la mesajele publicitare, ceea ce ajută la întipărirea brandului în memoria lor şi la recunoaşterea acestuia în momentul deciziei de cumpărare”, spune el.

    De asemenea, publicitatea indoor, amplasată în proximitatea locurilor de cumpărături, stimulează cumpărăturile impulsive. Mesajele atrăgătoare şi ofertele speciale afişate pe panourile publicitare indoor pot determina consumatorii să facă achiziţii pe loc, chiar dacă nu aveau intenţia iniţială de a cumpăra acele produse. Publicitatea indoor poate fi utilizată şi pentru a direcţiona traficul către magazinele din apropiere. Mesajele publicitare pot include indicaţii precise despre locaţia magazinelor, promoţii speciale sau evenimente în desfăşurare, încurajând consumatorii să viziteze aceste locaţii. Nu în ultimul rând, poate contribui la crearea unei experienţe de brand prin afişarea unor mesaje creative şi interactive. Aceasta poate include elemente vizuale atractive, ecrane tactile, sau chiar instalaţii artistice care atrag atenţia şi implică consumatorii în moduri inovatoare, lăsând o impresie puternică şi durabilă. „Prin plasarea strategică a panourilor publicitare indoor în locaţii frecventate de anumite segmente demografice, brandurile pot atinge publicul ţintă dorit. De exemplu, afişajele amplasate în centrele comerciale, sălile de sport, sau campusurile universitare vor atrage atenţia diferitelor grupuri demografice, asigurând o comunicare eficientă a mesajului către consumatorii potriviţi”, explică specialistul. În ceea ce priveşte preferinţele şi comportamentele consumatorilor, el observă că, în ultimii ani, ei nu merg la mall doar pentru cumpărături, ci şi pentru divertisment sau socializare.

    Mediul unde îşi fac aceste cumpărături, uşurinţa cu care o fac, disponibilitatea diferitelor produse, parcarea, calitatea bună a produselor, campaniile de reduceri şi promovarea vânzărilor sunt printre cei mai importanţi factori. Însă aceste obiceiuri de cumpărături s-au schimbat dramatic în ultimele decenii. „Creşterea comerţului cu amănuntul online şi un accent sporit pe calitate au fost doi factori majori în această schimbare. În ultimii ani, marcaţi de criza sanitară şi de inflaţia şi preţurile în creştere, a existat o schimbare în obiceiurile de cumpărături, deoarece consumatorii au devenit mai constienţi şi mai selectivi în ceea ce priveşte cheltuielile. O parte dintre consumatori se duc la mall pentru a testa şi a proba produse, urmând ca acest comportament să influenţeze decizia de cumpărare indiferent dacă achiziţia are loc fizic sau online. Conform studiilor noastre, aproximativ 15% dintre cei care au acest comportament optează pentru achiziţia online.” Când vine vorba despre provocări, Laurenţiu Jiga spun că acestea ţin de păstrarea standardelor ridicate în serviciile pe care le oferă clienţilor: „Expunerea indoor presupune o atenţie foarte mare la detalii, iar atunci când acestea nu sunt respectate, pot afecta în mod negativ impactul campaniei şi chiar şi imaginea clienţilor noştri în fata consumatorilor”. Sustenabilitatea nu lipseşte nici din această industrie, iar Brand Management a investit în 2022 peste 500.000 de lei în modernizarea şi sustenabilitatea infrastructurii publicitare, impulsionaţi de avansul semnificativ al portofoliului de campanii în 2021, de 87%. S-au orientat şi către zona de reciclare introducând pe piaţă un suport de advertising integral construit din materiale reciclate sau reciclabile: „Practic, am modificat partea de iluminare, ceea ce ne-a ajutat să reducem consumul de electricitate cu 35%”.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Laurenţiu Jiga, fondator şi CEO, Brand Management

     

    1. Care este frecvenţa medie de vizitare a mallurilor de către români? Există diferenţe notabile în funcţie de zilele săptămânii sau sezoane?

    Media vizitelor zilnice la cele 53 de malluri monitorizate de Brand Management este de 20.753. Evident, în weekenduri şi în timpul sărbătorilor/zilelor libere traficul creşte. Spre exemplu, sărbătorile de iarnă din 2023 au consemnat o creştere cu 17% a traficului la mall faţă de o perioadă normală. Dacă, în mod uzual, 7 din 10 români merg la mall cel puţin o dată pe săptămână (în mediul urban), pe final de an numărul acestora ajunge la 8, iar timpul petrecut în mall creşte cu 30%. La fel, şi bugetul pentru cumpărături al românilor creşte de la o medie de 300 de lei per vizită la peste 400 lei.

     

    2. Ce tipare de trafic aţi observat în mallurile din diferitele sectoare ale Bucureştiului? Care sectoare au cel mai mare trafic şi de ce credeţi că este aşa?

    Sectorul 1 are cele mai multe vizite zilnice, respectiv 161.000. Al doilea sector cu cea mai mare prezenţă în malluri este sectorul 6, cu 82.000 de vizite zilnice. Pe locul al treilea se situează sectorul 3, cu 63.000 de vizite pe zi. Sectorul 2 atrage 41.000 de vizite pe zi. Pe locul al cincilea este sectorul 4, cu 36.000 de vizite pe zi. În general, românii petrec peste două ore într-o vizită la mall, mai exact 130 minute. Cei care stau cel mai mult sunt cei din Generaţia Z (14-25 ani), cu peste 150 de minute petrecute într-o singură sesiune de shopping. La polul opus se află Generaţia X (43-58 de ani), cu doar 116 minute. Oamenii merg cel mai des în centrele comerciale pentru cumpărături (55%), socializarea la o cafea (29%), masa în zona de food court (29%), o vizită la hipermarket (18%), mersul la cinematograf (4%) şi plata utilităţilor şi sport (2%).

     

    3. Care sunt diferenţele principale între afişajul clasic şi display-urile electronice în publicitatea indoor?

    Deşi digital signage necesită o investiţie iniţială pentru hardware şi software, oferă economii pe termen lung în ceea ce priveşte întreţinerea şi actualizările de conţinut. Suportul tipărit, deşi are un cost iniţial mai mic, presupune cheltuieli pentru producţie. Pentru orice brand, principala diferenţă între cele două tipuri de afişaj este dată de impactul către consumatorul final. Semnalizarea digitală constă în ecrane LED sau LCD, care pot prezenta videoclipuri, imagini, animaţii timp de până la 15 secunde cu o frecvenţă de 5-6 minute standard. În schimb, un brand expus prin afişajul clasic beneficiază de o expunere permanent şi neîntreruptă. Astfel, impactul asupra consumatorului este mult mai mare.

  • Dinspre business spre consultanţă: Vasile Ţiple, fost consilier general la UiPath şi fondatorul Goodlegal, se alătură KPMG Legal-Toncescu şi Asociaţii pentru a consilia clienţii companiei în implementarea tehnologiei

    KPMG Legal-Toncescu şi Asociaţii anunţă ca Vasile Ţiple se alătură societatii pentru a consilia clienţii locali şi din CEE ai companiei să înţeleagă tehnologia şi provocările ei, să o folosească în condiţii optime, dar şi să îi ajute pe tot parcursul transformărilor necesare pentru a putea folosi tehnologia.

    Având o carieră extinsă în domeniul juridic, Vasile Ţiple a colaborat de-a lungul timpului cu companii de tehnologie de top, activând ca General Counsel, “arhitect” al echipei juridice şi al Programului de Automatizare Legală al UiPath, unde a folosit roboţi software UiPath în procese critice juridice şi de conformitate.

    Ulterior, a fondat Goodlegal, un startup dedicat furnizării de infrastructură juridică deja pregătită, care urmărea democratizarea accesului la instrumente esenţiale de tehnologie juridică.

    “Revoluţia actuală a inteligenţei artificiale reprezintă o mare oportunitate de a reimagina furnizarea de servicii juridice, de la sarcini individuale la automatizarea AI la nivel de întreprindere. Scopul nostru principal va fi de a stabili cadrul potrivit pentru implementarea sigură şi de impact a AI, permiţându-ne nouă,  dar şi clientilor să obţinem valoare maximă din întregul peisaj tehnologic.”, spune Vasile Ţiple.

    KPMG Legal România – Toncescu şi Asociaţii este societatea de avocatură afiliată KPMG în România, parte a reţelei globale KPMG Law.

     


     

     

  • Care este restaurantul cu cele mai mari vânzări din România? În ce local lasă clienţii peste 70 mil. lei anual?

    Restaurantul cel mai cunoscut şi, totodată, cel mai mare ca vânzări din Bucureşti este, conform datelor ZF, Caru’ cu Bere, local care a obţinut anul trecut afaceri de 72,8 mil. lei. 

    De altfel, Caru’ cu Bere este lider chiar şi la nivel naţional. Vânzările restaurantului au crescut cu 34% în 2023 versus 2022, iar marja de profit a ajuns la 29%.

    Localul istoric, amplasat în centrul vechi al Bucureştiului, a fost deschis iniţial în spaţiul actual acum circa 120 de ani. Acesta este în continuare deţinut de nepoţii fondatorului, doar că este administrat de grupul City Grill, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu.

    Firma Caru’ cu Bere a fost înfiinţată pentru prima dată în 1879 şi în primii 20 de ani restaurantul şi-a schimbat de mai multe ori amplasarea, de la Hanul Zlătari la Pasajul Villacrosse. În 1899, pe 16 iunie, restaurantul a fost deschis în spaţiul pe care îl ocupă astăzi, însă într-o formă mai restrânsă. Circa 25 de ani mai târziu au fost cumpărate prăvăliile din jur, din Lipscani, iar restaurantul a ajuns la forma lui actuală. Încă de la începuturi a fost un loc de întâlnire al artiştilor şi scriitorilor, precum Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Coşbuc sau Octavian Goga.

    Localul a fost administrat de fondator şi de familia sa până în 1947. La momentul acela, sub presiunea clasei politice, unul dintre moştenitori a cedat operarea cooperativei ospătarilor, însă după doar doi ani, localul a fost rechiziţionat, alături de Capşa şi Athénée Palace. Toate acestea au rămas în proprietatea statului până în 1990.

    În momentul căderii Cortinei de Fier, când a fost permisă înfiinţarea societăţilor comerciale private, restaurantul a fost preluat de societatea Trocadero. Tot atunci, moştenitorii au declanşat procesul de revendicare desfăşurat în perioada 1996-1999, iar după încheierea acestuia, restaurantul revine familiei fondatorului. Localul a fost preluat efectiv în anul 2005.

    Istoria locului este de altfel cea care a atras şi continuă să atragă turişti români şi străini.

    Acest restaurant a fost în fiecare din ultimii 10-15 ani în permanenţă în top trei ca vânzări în România, alături de restaurantul Ikea din Băneasa şi de McDonald’s Dristor, conform informaţiilor din piaţă. Spre exemplu, înainte de pandemie, fiecare dintre acestea avea afaceri de 5-8 mil. euro (25-30 mil. lei), potrivit datelor de la acea vreme.

    Astăzi, Ikea nu mai comunică vânzările pe divizia HoReCa, singura afirmaţie în acest sens fiind numărul de hotdogi vânduţi local (2,5 milioane). La rândul său, McDonald’s nu oferă date separat despre fiecare unitate în parte.

  • Şantierul naval Severnav vrea să facă motoare pe hidrogen şi a mers la târgul Maritime Industry Gorinchem, cel mai de mare din industria navală europeană, să găsească clienţi

    ♦ „Motoarele pe hidrogen reprezintă o inovaţie de ultimă generaţie, pe care dorim să o integrăm atât pentru clienţii internaţionali, cât şi pentru cei din România. Nu a fost implementată de niciun şantier naval din România.”

    Şantierul Naval SEVERNAV din Drobeta-Turnu Severin (simbol bursier SEVE) vrea să atragă clienţi şi a mers la Maritime Industry, cel mai mare targ european de specialitate, care are loc în perioada 28-30 mai 2024, în localitatea Gorinchem din Olanda. De altfel, prin această participare speră să-şi consolideze poziţia pe piaţa europeană şi să stabilească parteneriate strategice.

    „Suntem foarte interesaţi de implementarea motoarelor pe hidrogen şi ne dedicăm intens cercetării şi implementării acestei tehnologii inovatoare. Motoarele pe hidrogen reprezintă o inovaţie de ultimă generaţie, pe care dorim să o integrăm atât pentru clienţii internaţionali, cât şi pentru cei din România. Cercetăm această soluţie, care până acum nu a fost implementată de niciun şantier naval din România. Scopul nostru este de a contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon, promovând astfel un viitor mai curat şi mai sustenabil în domeniul transportului şi industriei”, a spus Consatntin Georgescu, preşedintele SEVERNAV.

    De asmenea, Aleksandar Stanojevic, vicepreşedinte al SEVERNAV, a afirmat că prezenţa la Maritime Industry reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia inovaţiile companiei şi pentru a discuta perspectivele viitoare ale construcţiilor navale. La Maritime Industry se reunesc cele mai importante nume şi inovaţii din domeniul construcţiilor navale şi al tehnologiilor maritime.

    „La acest târg, producătorii de echipamente au demonstrat un interes puternic pentru tehnologiile moderne cu impact redus asupra mediului. Acestea includ soluţii pentru reducerea şi recuperarea emisiilor, tratarea apelor uzate, reducerea prafului şi zgomotului, cât şi creşterea productivităţii. Echipamentele inovative pentru fabricarea şi dotarea navelor, cum ar fi motoarele termice de nouă generaţie şi sistemele de alimentare pentru combustibili avansaţi (diesel/AdBlue, biocombustibili, metanol, hidrogen), sunt în conformitate cu reglementările stricte de mediu şi securitate europene”, a spus Adrian Patriche, deputy CEO în cadrul şantierului SEVERNAV.

    El a adăugat că a observat tehnologii de ultimă oră pentru pregătirea şi curăţarea suprafeţelor navelor, sudura cu laser şi robotică, precum şi tehnici avansate de tăiere şi manipulare a pieselor. În plus, există un interes major pentru tehnologiile de recuperare şi reutilizare a energiei în procesele de producţie, subliniind angajamentul industriei pentru sustenabilitate şi eficienţă. „Aceste inovaţii reprezintă paşi importanţi spre un viitor mai verde şi mai eficient în construcţia şi dotarea navelor.”

    Şantierul Naval SEVERNAV a revenit pe piaţă în anul 2022 cu construcţii de nave complet echipate. Compania are o capitalizare de 37,3 milioane de lei, iar din acţionariat fac parte S. BEO Trade COM (41,8% din capital), Constantin Georgescu (29,9%), CFR Marfă (16,3%) şi persoane fizice şi juridice, potrivit datelor de la BVB.

  • O avarie majoră la reţele de fibră optică din Germania, care fac legătura la internet exchange-ul din Frankfurt, a dat peste cap furnizarea de servicii de TV şi internet şi în România

    O avarie majoră la reţele de fibră optică din Germania, care fac legătura cu internet exchange-ul din Frankfurt – un nod cheie pentru reţelele globale de telecom – a dat peste cap furnizarea de servicii de comunicaţii şi în România pentru operatorii care aveau legături către acel nod pe o anumită rută (unde a fost înregistrată avaria), au declarat pentru ZF surse din piaţa de telecom. Nu este vorba de o infrastructura Deutsche Telekom ci de operatori de infrastructură internaţionali care oferă servicii pentru operatori, conform datelor ZF.

    După apariţia incidentului operatorii au demarat procedurile de rutare a traficului pe alte rute, operaţiune care nu poate fi realizată instantaneu în asemenea cazuri şi pentru un asemenea volum de clienţi / date, au explicat pentru ZF din industrie.
    Cele două companii afectate au fost  Telekom România Mobile şi Orange România, care au şi publicat mesaje în legătură cu incidentul pe conturile de pe reţeaua socială Facebook.

    “Dragi clienţi,
    Întâmpinăm dificultăţi tehnice în asigurarea bunei funcţionări a serviciului de internet mobil.
    Ne cerem scuze pentru inconvenient şi vă mulţumim pentru înţelegere şi răbdare.
    Echipele tehnice lucrează pentru remedierea cât mai rapidă a acestei situaţii. Vom continua să vă ţinem la curent prin intermediul acestui canal”, au scris reprezentanţii Telekom România Mobile.


    Reprezentanţii Orange au punctat faptul că avaria a avut loc în afara teritoriului României. “Ca urmare a unui incident de reţea, independent de Orange, petrecut în afara teritoriului României, o parte dintre clienţii noştri rezidenţiali şi de business nu au acces la internet fix. Echipele tehnice fac eforturi pentru a găsi cât mai rapid o soluţie de remediere, astfel încât serviciile să revină în funcţiune într-un timp cât mai scurt. Ne cerem scuze pentru neplăcerile create.”
    —–
    UPDATE 21:55: Echipele tehnice lucrează pentru remedierea incidentului care afectează în continuare accesul unora dintre clienţii Orange, inclusiv al clienţilor NextGen Communications, la serviciile de internet fix sau la cele care depind de acestea. De asemenea, există întreruperi în funcţionarea unor aplicaţii şi a serviciului call center – 300. Este important de menţionat că serviciile mobile nu sunt şi nu au fost afectate de această situaţie.
    Regretăm neplăcerile pe care clienţii noştri le întâmpină şi le mulţumim pentru răbdare. Având în vedere că incidentul este localizat în afara teritoriului României, timpul de readucere a serviciilor la parametri normali este mai lung”.

  • Revolut: Aproape 9 din 10 cazurile de scam raportate de clienţii din România în 2023 au fost generate de înşelătoriile răspândite prin platformele de social media

    Fenomenul scam-urilor iniţiate şi răspândite prin platformele de social media au luat avânt în Spaţiul Economic European (SEE), inclusiv în România. Astfel, 84% dintre scam-uri înregistrate anul trecut în rândul utilizatorilor Revolut de pe plan local au avut ca punct de pornire platformele de social media, iar platformele deţinute de Meta (Facebook, Instagram, Whatsapp, Messenger) au generat 56% dintre cazuri, reprezentând 62% din sumele totale pierdute de aceştia, notează o analiză a Revolut.

    Raportat la nivelul Spaţiului Economic European (SEE), un procent de 77% din totalul cazurilor de scam-uri raportate de utilizatorii Revolut au avut ca origine aceste platforme, din care platformele social media ale companiei Meta au reprezentat sursa principală pentru 61% dintre scam-uri şi au generat 41% din sumele pierdute.

    Tipurile de scam-uri cel mai des întâlnite au fost cele de investiţii şi cele de achiziţii, reprezentând 70% şi, respectiv, 12% dintre cazurile raportate.

    In 2023, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere legislativă care include şi un nou regulament – Payments Services Regulation (PSR) – prin care se urmăreşte introducerea de măsuri pentru a preveni scam-urile bazate pe impersonarea angajaţilor din sectorul bancar.

    Ministerul de resort din fiecare stat membru trebuie să finalizeze poziţia la nivel naţional faţă de aceste propuneri şi să decidă cum va implementa aceste reguli, în coordonare cu  Parlamentul European şi Comisia Europeană.

    În acest context, banca digitală consideră că autorităţile ar trebui să nu se concentreze doar asupra fraudelor de impersonare a personalului bancar, în condiţiile în care, la nivelul anului 2023, datele interne Revolut au arătat că scam-urile cu impersonare au reprezentat doar 4% din totalul fraudelor autorizate de clienţi.

    „Băncile nu pot fi considerate singura linie de apărare în faţa fraudelor cu autorizare. Datele noastre arată că trebuie să se facă mai multe eforturi de către mai mulţi jucători din piaţă, cum ar fi şi platformele de social media, mai ales cele deţinute de Meta, care sunt adevărate focare de scam-uri. Dacă ne propunem să abordăm într-o manieră integrată şi pe tot lanţul de propagare aceste fraude şi scam-uri, trebuie să analizăm fiecare etapă în parte”, spune Woody Malouf, Directorul Departamentului FinCrime Revolut.

     

     

     

     


     

     

  • Afaceri de la Zero. Stup Edition. Roxana Mihai a renunţat la jobul din corporaţie şi a deschis Rowa Flowers, un atelier în care creează buchete şi aranjamente florale pentru evenimente

    ♦ Preţurile pentru un aranjament floral sau un buchet pornesc de la 150 de lei, iar în cazul unei nunţi, ele pot pleca de la 1.500 de euro ♦ Cele mai îndrăgite flori de către clienţii atelierului sunt trandafirii şi bujorii.

    Roxana Mihai şi-a descoperit pasiunea pentru floristică după ce a călătorit în Olanda, o ţară cu o cultură puternic dezvoltată în acest domeniu, iar după şase ani de lucrat în corporaţie a hotărât să dea curs acestei pasiuni şi a dat naştere atelierului Rowa Flowers.

    Ideea acestui proiect s-a născut cu câţiva ani în urmă, însă Roxana a pornit atelierul anul trecut, în urmă unei investiţii de doar 10.000 de lei. „Ideea Rowa Flowers s-a născut acum ceva timp în urmă când, datorită pandemiei, am avut timpul necesar să îmi dezvolt latura creativă. Am avut ocazia atunci să merg în câteva călătorii în Olanda, care are o cultură dezvoltată în zona floristicii. M-am îndrăgostit de flori şi de tot ce ţine de aria floristicii, aşa că m-am întors în ţară, am urmat un curs de designer floral, iar apoi am început proiectul. Am înfiinţat atelierul anul trecut“, a povestit antreprenoarea.

    Atelierul Rowa Flowers se află în Bucureşti, însă el funcţionează doar ca punct de pregătire a comenzilor, nu şi ca locaţie pentru vânzare. Clienţii cumpără produsele Rowa Flowers online, iar acestea ajung la ei prin intermediul livrărilor făcute de antreprenoare şi soţul ei, care o ajută în afacere.

    Roxana Mihai spune că se gândeşte la deschiderea unei florării, însă nu a luat încă această decizie pentru că vrea să dezvolte proiectul în zona de evenimente, astfel că nu ar fi necesar un punct fizic de vânzare.

    „Vrem să ne dezvoltăm în zona de evenimente, aşa că tind să rămân pe partea de atelier“, a punctat ea.

    Pe lângă ajutorul venit din partea soţului ei, antreprenoarea a găsit un sprijin important şi în Stup, hubul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a fi alături de antreprenorii români care au nevoie să îşi pună în ordine ideile de business şi să îşi dezvolte proiectele antreprenoriale.

    „Am venit cu inima deschisă în Stup. Aici am înfiinţat firma, am deschis contul firmei, am luat servicii de contabilitate şi urmează să colaborez cu echipa din Stup pentru dezvoltarea site-ului“, a mai spus fondatoarea Rowa Flowers.

    Activitatea businessului, menţionează ea, depinde de perioada din an – iarna, evenimentele sunt într-o măsură mică, iar procentul cel mai mare îl ocupă sezonul de vară pe acest segment, când au loc majoritatea nunţilor şi botezurilor. Aranjamentele florale şi buchetele, însă, sunt căutate în mai tot timpul anului.

    Preţurile pentru un aranjament floral sau un buchet pornesc, după cum spun antreprenoarea, de la 150 de lei. Pentru o nuntă, preţurile diferă foarte mult de la eveniment la eveniment şi nu există o ofertă standard, însă ele pot pleca de la 1.500 de euro.

    Florile din care Roxana Mihai realizează aranjamentele florale şi buchetele sunt cumpărate din depozitele de lângă Bucureşti şi de la câţiva producători locali aflaţi în apropierea oraşului. Cele mai îndrăgite flori de către clienţii atelierului sunt trandafirii şi bujorii.

    „Lucrăm pe bază de comenzi, astfel că în atelier avem flori doar atunci când avem de pregătit comenzi. Nu lucrăm cu stocuri decât în perioade aglomerate. Preţul florilor a crescut cu 10-20% faţă de 2023, astfel că am fost nevoiţi să ridicăm şi noi preţurile.“

    Anul acesta, fondatoarea îşi propune să meargă la cât mai multe cursuri în zona de design floral, să se educe pe partea de eficientizare a resurselor şi să folosească, pe cât posibil, materiale cât mai sustenabile în aranjamentele pe care le creează.

    Roxana Mihai spune că dacă ar fi să o ia de la capăt în antreprenoriat ar face-o fără să stea pe gânduri, iar paşii ar fi exact aceiaşi.

    „Aş lua-o de la capăt şi aş face fix acelaşi lucru. Nu regret că nu am început mai devreme pentru că cei şase ani din corporaţie m-au ajutat să mă pregătesc pentru viaţa de antreprenor. Mi-am dezvoltat o gândire structurată şi analitică.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • O carmangerie din Bucureşti a cucerit cu cârnaţii de bere cea mai populară platformă în rândul tinerilor: „TikTok ne aduce cei mai mulţi clienţi. Nu cred că mai sunt firme care se gândesc că nu trebuie să fie în online”

    Meşteşugari de Gusturi, o carmangerie aflată în zona Prelungirea Ghencea din Bucureşti, a reuşit să-şi crească vânzările şi să atragă cei mai mulţi clienţi prin prezenţa în mediul online, dar, în principal pe TikTok, cea mai populară platformă în rândul tinerelor. 

    „TikTok ne aduce cei mai mulţi clienţi. Poţi lega magazinul online de promovare şi atunci clienţii voi fi direcţionaţi către el. (…) Tu poţi să ai o ofertă foarte mare, dar dacă nu ai cerere rişti să te pască falimentul. Nu cred că mai sunt firme care gândesc că nu trebuie să fie în online. Deja a devenit o condiţie obligatorie, consider eu, să fii prezent în online. Dacă nu eşti acolo foarte puţini te vor cunoaşte pe aria unde activezi”, a spus Cristina Smădu, fondator şi director de vânzări al Siomarprod, compania din spatele brandului Meşteşugari de Gusturi.
     
    Ea a pornit afacerea în urmă cu zece ani alături de soţul ei, profesor de sport, având experienţa unui business de familie, deoarece părinţii săi au făcut unul în anii ’90 în sectorul comerţului alimentar. În ceea ce priveşte prezenţa în online, antreprenoarea afirmă că nu a fost deschisă de la început, ci pandemia le-a creat oportunitatea de a explora acest mediu, care s-a dovedit prosper prin creşterea vânzărilor. 
     
    „În 2020 am deschis un magazin online care se numeşte meşteşugaridegusturi.ro şi pentru că erau restricţiile la vremea respectivă cu ieşitul din casă, oamenii comandau online şi a fost mult mai uşor să venim mai aproape de clienţii noştri, dovadă că şi astăzi magazinul funcţionează foarte bine şi avem comenzi din toată ţara. Totodată, acum funcţionăm în online nu numai cu magazinul, ci şi cu canalele pe care le folosim: Facebook, Instagram şi Tiktok pentru a ne promova şi a face cunoscute produsele”, a explicat Cristina Smădu.
     
    Ea a adăugat că este una să vină clientul în magazinul fizic şi să observe produsele, căci spaţiul e limitat, dar nici nu pot ajunge decât clienţi din Bucureşti, iar alta este să vadă clienţi de la nivel naţional, din orice colţ al ţării, produsele online. Zilnic, în magazinul din Capitală, intră, în medie, 200 de persoane. „Prin canalele de social media eşti cu mult mai câştigat.” De asemenea, compania lucrează cu foarte multe restaurante din Bucureşti, cât şi din Constanţa. „Livrăm în fiecare zi la nivel de Bucureşti mezeluri şi carne proaspătă către restaurantele cu care colaborăm. Lucrăm cu 50 de restaurante”, a precizat ea. 

    Totodată, se adresează şi locurilor de joacă, unde se organizează din ce în ce mai multe zile de naştere. „Odată cu debutul de 1 mai de la mare, avem cereri şi din Costineşti şi Mamaia, în mare parte pentru mici şi ceafă de porc.” Cristina Smădu a spus că mai participă la târguri cu tematică, adică, spre exemplu, Indagra.

  • Cum puteţi să luaţi 40.000 de euro direct pe Revolut să vă plătiţi instant creditele de la alte bănci. Cât veţi da înapoi pe lună. CALCUL

    Revolut lansează un produs de refinanţare a împrumuturilor luate la alte bănci, România fiind prima piată pe care intră cu acest tip de credit de nevoi personale.  

    Rata dobânzii este fixă pe toată perioada de creditare. În funcţie de profilul clientului şi suma solicitată, dobânda poate varia între 6,99% şi 15,99%. Perioada de rambursare este de cel mult 60 de luni.

    În august 2022, banca a lansat pe piata locală creditul de consum şi a ajuns la un volum de împrumuturi aprobate de 1,3 miliarde lei.

    Produsele de creditare sunt oferite de Revolut Bank, entitate licenţiată în Lituania, care derulează operaţiuni bancare în Spaţiul Economic European (SEE).

    „Clienţii pot opta pentru refinanţarea uneia sau mai multor facilităţi de creditare acordate în lei de către alte bănci din România sau de către Revolut. Pot fi refinanţate atât alte credite de nevoi personale, cât şi carduri de credit sau facilităţi de descoperit de cont (overdraft). În plus, clienţii au varianta de a solicita o sumă suplimentară de bani. Ca şi în cazul creditului de nevoi personale, valoarea maximă pe care o poate avea un credit de refinanţare acordat de Revolut este de 200.000 lei”, a declarat Cristian Voinea, Senior Product Manager Credite la Revolut.

    Solicitarea de refinanţare se face direct din aplicaţie, iar informaţiile privind facilităţile de creditare eligibile pentru refinanţare sunt extrase automat din surse oficiale şi prezentate clientului în vederea  selectării creditelor pe care doreşte să le refinanţeze, oferindu-i acestuia posibilitatea de a vedea, în timp real, potenţialul impact al refinanţării în totalul de plată lunar.  

    ”Următorul pas în strategia noastră este acela de a deveni contul bancar principal al clienţilor români, iar lansarea creditului de nevoi personale cu refinanţare ne duce mai aproape de această ţintă. Suntem bucuroşi să fim prima piaţă unde lansăm acest produs şi astfel să aducem o experienţă de banking diferită, ce se bucură de aprecierea milioanelor de clienţi pe plan local”, a declarat Gabriela Simion, Director General al sucursalei Revolut Bank din România.

    Un exemplu de calcul : pentru un credit de refinanţare Revolut, un client care împrumută 35.000 lei pe un termen de 60 de luni, cu o dobândă anuală fixă de 8,29%, va avea un total de plată de 42.872,48 lei, iar suma de plată lunară va fi de 714,54 lei. Dobânda anuală efectivă (DAE) este 8,62%. Clientul va fi supus unei verificări de credit;

    Se pot refinanţa doar credite acordate în lei.

    Revolut are peste 3,5 milioane de clienţi persoane fizice, România fiind una dintre pieţele unde  oferă produse de creditare prin intermediul entităţii bancare înregistrate în Europa: Franţa, Germania, Irlanda, Lituania, Polonia, Spania.