Tag: cinematografie

  • RAPORT: TVR avea la sfârşitul anului 2013 datorii fiscale de 510,8 milioane de lei

     Societatea Română de Televiziune (SRTv) a avut în 2013 un profit net de 3.175.325 de lei, însă datoriile istorice ale Televiziunii Române se ridicau la 787.866.013 lei la sfârşitul anului trecut.

    Potrivit raportului de activitate al TVR pe anul trecut, TVR are cele mai multe datorii la stat. Astfel, datoria fiscală înregistrată pe 31 decembrie 2013, în sumă totală de 510.895.269 de lei (aproximativ 114,5 milioane de euro la cursul de schimb de astazi), a fost eşalonată la plată pe şapte ani de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Superproducţii de milioane de euro în zeci de episoade: noua eră a industriei de film

    Vremea când cinematograful era singurul loc unde puteai vedea producţii impresionante a trecut.Peisajul industriei cinematografice se schimbă de la an la an, iar diferenţele uriaşe între investiţiile înfilme şi cele în seriale dispar.

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    Sunt mai mulţi factori care au contribuit la renaşterea serialului TV. Trecerea de la poveştile simple, deseori nerealiste şi fără sfârşit ale dinastiilor bogate din America sau serialele poliţiste cu un scenariu care se repeta episod de episod la producţii impresionante, cu scenarii complexe şi bugete ce depăşesc, per episod, costurile unor filme de lungmetraj au atras publicul către micul ecran.

    Cele mai urmărite două seriale în lume anul trecut au avut un lucru în comun: ambele sunt poveşti fictive şi ambele au bugete impresionante. „Game of Thrones„ spune povestea celor şapte regate care luptă pentru supremaţie în lumea creată de George R. R. Martin, iar „The Walking Dead„ este adaptarea unor benzi desenate despre o lume apocaliptică în care un grup de oameni luptă pentru supravieţuire. În urmă cu zece ani, cele mai urmărite seriale de televiziune erau „Friends„ şi „Frasier„, două sitcomuri despre viaţa de zi cu zi. Întrebarea care se pune este însă dacă televiziunea a schimbat subiectele pe care le abordează pentru a atrage o audienţă mai mare sau doar s-a adaptat la cerinţele telespectatorilor.

    DE LA PREMIILE OSCAR LA PREMIILE EMMY
    Relansarea serialului TV a presupus obţinerea unor bugete mult mai mari şi, prin urmare, atragerea unor nume cunoscute. Efectul acestor superproducţii de televiziune devine evident când citim numele unor actori sau regizori care trec, chiar şi  pentru o scurtă perioadă, de la marele la micul ecran. Nume precum Matthew McConaughey (câştigător al premiului Oscar anul acesta), Kevin Spacey (câştigător a două premii Oscar) sau Martin Scorsese sunt suficiente pentru a anunţa noua eră a industriei. „Ce s-a întâmplat în ultimii nouă sau zece ani, mai ales la posturile pay-per-view, este ceea ce speram să se întâmple la mijlocul anilor ‘60, atunci când începuse nebunia filmelor pentru televiziune. Speram că va exista genul ăsta de libertate, însă nu a fost cazul atunci„, a declarat Martin Scorsese.

    În mod tradiţional, actorii de televiziune şi cei de film erau priviţi separat. Cei cu un nume important ajungeau să joace în seriale pentru micul ecran spre sfârşitul carierei, atunci când rolurile în filme erau mai greu de obţinut. Actorii de televiziune erau cei care jucau ani de-a rândul într-unul sau mai multe seriale, ajungând rareori să facă trecerea către cinema. Televiziunea este acum considerată ca o rampă de lansare, un prim pas către rolurile importante. Ca exemple, putem să amintim nume precum Ashton Kutcher („That 70’s Show„), Jennifer Aniston („Friends„) sau George Clooney („E.R.„).

    Sumele investite în seriale sunt astăzi comparabile cu cele destinate marelui ecran. „Game of Thrones„ şi „Rome„ sunt două exemple în acest sens: cu bugete de 6, respectiv 9 milioane de dolari pe episod, producţiile HBO pot concura cu multe filme de lungmetraj lansate pe piaţă. Iar dacă în cazul „Rome„ producţia a fost abandonată după două sezoane, „Game of Thrones„ pare destinat să continue pentru mulţi ani, reacţia publicului fiind una pozitivă raportat la dezvoltarea personajelor şi a poveştii. „Cred că «Game of Thrones» este genial şi nu vreau să se termine. Fiecare episod este uriaş. Este o producţie uriaşă şi toţi actorii joacă minunat. Nu are cum să nu te prindă„, declara actorul Eric Balfour.

    Dorinţa spectatorilor de a vedea o anumită continuitate în poveştile personajelor se reflectă şi în filmele ultimilor zece-cinscisprezece ani. În anii ‘90, când ne gândeam la francize, ne veneau în minte doar „James Bond„, „Star Wars„ sau „Indiana Jones„. Astăzi, cele mai multe superproducţii sunt într-o anumită măsură legate. Francize precum „Harry Potter„, „Lord of the Rings„, „Fast and Furious„ sau cele din universul Marvel domină piaţa de profil.
     

  • Cel mai aşteptat trailer al anului a sosit: milioane de oameni l-au urmărit în prima zi – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    “Hercule”, regizat de Brett Ratner, spune povestea personajului semizeului grec care a trebuit să lupte cu şerpi, uriaşi şi creaturi mitice. Filmul este al treilea de acest gen cu lansarea în 2014, după “Legenda lui Hercule” şi “Poseidon”.

    Producţia a început în urmă cu aproape zece ani, iar Dwayne “The Rock” Johnson s-a antrenat mai bine de opt luni pentru a arăta perfect în rolul personajului mitic. Actorul a petrecut ore întregi la machiaj, timp în care i se aplica barba şi părul lung. Din distribuţie mai fac parte Joseph Fiennes şi Rufus Sewell.

     

  • Filmele “12 years a slave” şi “Gravity” au împărţit premiile BAFTA

    “12 years a slave”, film care spune povestea lui Solomon Northup, a mai câştigat la categoria Cel mai bun actor în rol principal (Chiwetel Ejiofor). “Gravity” a mai fost recompensat cu premii la categoriile Cel mai bun regizor (Alfonso Cuaron), Cea mai bună cinematografie, Cea mai bună coloană sonoră, Cel mai bun sunet şi Cele mai bune efecte vizuale.

    Printre câştigători s-au mai numărat Jennifer Lawrence (cea mai bună actriţă în rol secundar pentru “American Hustle”), Cate Blanchett (cea mai bună actriţă în rol principal pentru “Blue Jasmine”) şi Barkhad Abdi (cel mai bun actor în rol secundar pentru “Captain Phillips”).

    Premiile BAFTA reprezintă echivalentul britanic al premiilor Oscar şi sunt considerate, alături de Globurile de Aur, cele mai relevante premii acordate înainte premiilor Academiei Americane.

  • Cum a ajuns Elaine din Seinfeld să aibă 3 miliarde de dolari

     Chiar dacă cel mai de succes rol al său a fost cel al lui Elaine din serialul Seinfeld, actriţa americană este cunoscută de public şi pentru prezenţa nelipsită, la începuturile anilor 1980, din spectacolul de comedie “Saturday Night Live”.

    După cele nouă sezoane de succes atât din partea criticii, cât şi comercial, Julia a spus adio, alături de întreaga echipă, sitcomului Seinfeld, dar nu şi carierei sale.

    Şi pentru că orice rol interpretat de Julia Louis Dreyfus este un succes garantat, nu a mirat pe nimeni distribuirea ei în “pielea” personajului Christine Campbell în “The New Adventures of Old Christine” care a rulat timp de cinci sezoane la televiziunea CBS

    Cititi mai multe pe www. apropo.ro

  • Decizia de interzicere în România a filmului “Nymphomaniac Vol. II”, în presa străină: “Un caz unic de cenzură în Europa”

     Lungmetrajul “Nymphomaniac Vol. II”, de Lars von Trier, a fost interzis în cinematografele româneşti, unde urma să ruleze din 7 februarie, după ce a primit, marţi, din partea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) clasificarea “I.M.-18-XXX” – filme interzise minorilor şi proiecţiei cu public.

    Decizia de a interzice acest film în cinematografele româneşti este “o premieră în Europa”, potrivit distribuitorului lungmetrajului, Independenţa Film, citat de AFP.

    “Filmul a fost interzis difuzării de Comisia de clasificare. Decizia poate fi contestată”, a confirmat pentru AFP un purtător de cuvânt al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) din România, Marinela Oancea.

    Motivele care au condus la această decizie nu au fost precizate, mai scrie agenţia de presă franceză, care adaugă că, în schimb, filmul poate fi comercializat pe DVD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OSCAR 2014: Lista nominalizărilor. Care sunt filmele ce ar putea câştiga trofeul

     Evenimentul a avut loc la Samuel Goldwyn Theater din Beverly Hills, Los Angeles, şi a fost difuzat în direct de site-ul Academiei de film americane, organizatoarea galei Oscar.

    “American Hustle” şi “Gravity” conduc în topul producţiilor cinematografice care au primit cele mai multe nominalizări – câte 10 – la premiile Oscar şi vor concura inclusiv la categoriile “cel mai bun film” şi “cel mai bun regizor”, în timp ce pelicula “12 Years a Slave” a primit nouă nominalizări.

    La sfârşitul lunii noiembrie, premiile Oscar onorifice au fost acordate actorilor Angelina Jolie, Angela Lansbury şi Steve Martin şi creatorului de costume Piero Tosi, pentru contribuţia adusă artei cinematografice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 2013 ÎN CINEMA – un an al abundenţei creative, cu un posibil record financiar la orizont

     O obligaţie recurentă a criticilor de film este aceea de a analiza starea actuală a cinematografiei. Analizele lor reprezintă o necesitate pentru bunul mers al industriei de la Hollywood, prinsă permanent între “stânca” cinică a nevoii de a lansa blockbusteruri şi cursa infernală după Oscaruri. Mulţi dintre criticii de film sunt de părere că 2013 ar putea fi un an extraordinar prin prisma creativităţii de care au dat dovadă filmele lansate în ultimele 12 luni.

    Comparat de criticii de la Vanity Fair cu anul 1939 – când, printre cele zece lungmetraje nominalizate la premiile Oscar la categoria “cel mai bun film” s-au aflat pelicule precum “Pe aripile vântului” (câştigătorul din acel an), “Vrăjitorul din Oz”, “Ninotchka”, “Domnul Smith merge la Washington” şi “La răscruce de vânturi” -, cu anul 1994 – care a adus pe marile ecrane filme precum “Pulp Fiction”, “Regele Leu”, “Închisoarea îngerilor”, “Legendele toamnei”, Născuţi asasini” şi “Forrest Gump” – sau de criticii de la The Telegraph cu anul 2007 – când peliculele care au rămas în conştiinţa publicului larg s-au intitulat “Va curge sânge”, “Nu există ţară pentru bătrâni”, “Asasinarea lui Jesse James de către laşul Robert Ford” şi “I se spunea Zodiac” -, 2013 pare să aibă alura unui an vintage pentru cinema, încărcat de magie, care aminteşte de epoca de glorie a acestei industrii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai aşteptate filme din 2014 – FOTO SI VIDEO

    „Nu va exista prea multă acţiune în  zona feţei. Încă se lucrează la costum şi la felul în care va arăta acesta, însă vizorul va fi unul transparent. Îi veţi putea vedea ochii”, a declarat într-un interviu Joel Kinnaman actorul, ales să-l joace pe Alex Murphy, cu câteva luni înainte de lansarea trailerului.

    Noul Robocop va fi unul mai conservator: cu un costum în întregime negru şi o cască ce îi acoperă aproape în întregime. Trecând de la argintiu la un negru mat, personajul pare a fi o combinaţie între Batman şi Ironman.

    Acţiunea filmului se petrece  în anul 2029, când multinaţionala OmniCorp este centrul roboticii, cu drone care câştigă războaiele americane pe tot globul. Alex Murphy este poliţistul care încearcă să stăvilească valul de infracţiuni şi corupţie din Detroit. După ce este rănit mortal la datorie, OmniCorp îi salvează viaţa lui folosindu-se de tehnologie.

    Regizat de Jose Padilha şi programat spre lansare în România la data de 7 februarie 2014, filmul îi are în distribuţie pe Michael Keaton (în rolul personajului negativ), Samuel L. Jackson, Gary Oldman, Jennifer Ehle, Abbie Cornish, Jackie Earle Haley şi Michael K. Williams.

    RoboCop este o producţie de referinţă din istoria SF-ului, care, după succesul filmului din 1987 din regia lui Paul Verhoeven, a fost transformat într-o trilogie. Filmul lui Verhoeven este considerat cel mai reuşit din serie, de aceea scepticile legate de noua producţie s-au manifestat în rândul cinefililor după lansarea noului trailer. Costurile de producţie ale primului RoboCop au fost  estimate la 13 milioane de dolari.