BusinessMagazin

Tag: cereri

  • Bucureşti, capitala cu 10 mall-uri: alte două vor fi deschise anul acesta

    Două noi malluri ar urma să fie deschise în acest an în Bucureşti. Capitala are în prezent opt malluri care au fost construite începând cu 1999.

    Marii dezvoltatori imobiliari specializaţi în proiecte de retail au sesizat potenţialul ridicat pe care îl are Bucureştiul şi au căpătat curaj în ceea ce priveşte construcţia de centre comerciale.

    În prezent, Bucureştiul are opt malluri, alte două fiind în diverse stadii de construcţie. Mai mult, dacă cele funcţionale au ocupată aproape întrega capacitate, cele în construcţie au deja cereri pentru închiriere de spaţii. Specialiştii în consultanţă imobiliară spun că numărul mallurilor ar putea să crească, pe fondul cererii de spaţii comerciale.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Dacă vreţi să faceţi o investiţie sigură anul acesta, cumpăraţi un porc de aur!

    Tabelul de mai jos prezintă evoluţia celor mai importante burse şi materii prime în primele două luni ale anului. Concluzia pe care o putem trage este că cea mai sigură investiţie ar fi o combinaţie între aur şi carnea de porc; aurul s-a apreciat în parte datorită volumului mare de bani care a ieşit din China, în vreme ce carnea de porc are o valoare în creştere pe seama unei cereri mai mari din partea consumatorilor.
     

  • De astăzi puteţi admira cărţile scrise, în ultimii ani, din spatele gratiilor – GALERIE FOTO

    Într-o atmosferă liniştită şi datorită “numeroaselor cereri venite din partea presei”, după cum a precizat Claudia Şerbănuţă, director al Bibliotecii Naţionale, instituţia în cauză a lansat expoziţia “Cărţi cu răspundere limitată”. Mai exact, este vorba de cărţile semnate (din spatele gratiilor) de cei care au apelat la această variantă pentru a reduce din pedeapsa primită de către judecători.
     
    În colecţia expusă la Biblioteca Naţională veţi regăsi autori precum Gigi Becali, George Copos sau Dan Voiculescu. Deşi instituţiile de presă au fost, în marea majoritate, prezente la eveniment, lansarea nu a trezit prea mult interes din partea cetăţenilor de rând.
     
    Un tânăr de 27 de ani, absolvent al Facultăţii de Construcţii, a întrebat de ce cărţile pot fi doar admirate, dar nu şi răsfoite. Răspunsul dnei. Şerbănuţă a fost că posibilităţile tehnice ale instituţiei nu pot garanta securitatea respectivelor volume decât dacă acestea se află în spatele geamurilor de protecţie.
     
    Tânărul, care avea asupra lui un număr important de cărţi aparţinând noului val de autori, ne-a explicat că a demarat o mişcare numită “Cărţi penale”, iar scopul este acela de a publica fragmente din volumele care sunt, altfel, destul de greu de găsit. “Vreau ca oamenii să vadă cât valorează, în România, 30 de zile de libertate.”
     
    Alţi vizitatori nu prea au fost, doar o doamnă ceva mai în vârstă care s-a plimbat câteva secunde, scrâşnind printre dinţi “Puşcăriaşi! Aş scuipa pe fiecare carte!”

  • Anunţul de angajare care a şocat întreaga ţară: “Vreţi să plătiţi oamenii cu 2 bani! Penibil!”

    Angajaţii din România au reacţionat vehement în mediul online la auzul veştii că un radio din România angajează „editor” care ar urma să fie ”plătit cu 0,2 bani” pentru fiecare articol. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că se oferă bani puţini pentru munca prestată, anunţul de angajare, care a devenit viral pe internet, conţine numeroase greşeli gramaticale, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „Vrei să câştigi nişte bani siguri adăugând articole (ştiri) pe site-ul nostru?”, este întrebarea care ar trebui să atragă cererile de angajare la anunţul postat pe internet. Însă modul în care se face plata i-a nemulţumit la culme pe mulţi dintre cei care au văzut oferta halucinantă.

    “Mai nou asa se face economie? Niciun jurnalist n-ar accepta sa lucreze vreodata pe 2 bani! Si trist este ca in cazul asta chiar vreti sa platiti oamenii cu 2 bani! PENIBIL!”, a comentat o clujeancă.

    “Nici macar corect gramatical nu ati putut sa scrieti! Inainte de a avea cerinte, incercati sa invatati sa scrieti!”, a scris o bucureşteancă.

    “Evident că nu ştiţi diferenţa dintre un redactor şi un editor. Şi nici diferenţa dintre fi şi fii. (Să fi serios)”, a completat un alt utilizator.

    Reporterul Vocea Transilvaniei a sunat la numărul afişat în anunţul de angajare cu pricina, însă până la ora redactării acestui material, nimeni nu a răspuns pentru a oferi detalii legate de job-ul care a provocat vâlvă pe internet. Reprezentanţii Radio Stil au putut fi contactaţi însă la alt număr de telefon postat pe site. Reporterul Vocea Transilvaniei s-a dat drept o persoană care doreşte locul de muncă oferit, iar la întrebarea „vi se pare normal cât oferiţi pentru munca prestată”, răspunsul primit a fost următorul:

    “Anunţul este real, nu glumim cu aşa ceva. Păi da, nu e o chestie cu care să te îmbogăţeşti din prima, e ceva din pasiune pentru noi, pentru cine mai doreşte să scrie, poate cineva care vrea să-şi plătească internetul din banii câştigaţi”, a spus un reprezentant Radio Stil România, cu sediul la Bucureşti.

    Anunţul a fost postat şi pe contul de Facebook al organizaţiei.

  • Cele mai excentrice revendicări ale protestatarilor: de la abolirea sistemului monetar la schimbarea numelui ţării

    • O nouă Constituţie (crearea unui site în care se pot vota, pe puncte, ca în acest sondaj, paragrafele Constituţiei – şi comenta în dreptul lor)
    • Reducerea la 100-150 primării ghisee gen ING în locul fostelor primării
    • Revenirea la monarhie constituţională
    • Schimbarea numelui ţării din România în Dacia
    • Interzicerea vânzării pământului românesc către străini
    • Vot uninominal direct decalat (fiecare judeţ votează o dată la 4 ani, fiecare judeţ votează în altă zi iar datele de vot ale fiecărui judeţ sunt distribuite uniform de-a lungul celor 4 ani)
    • Declararea ţării ca fiind neutră într-un eventual război
    • Candidaţii pentru o funcţie în stat trebuie să îndeplinească obligatoriu 3 cerinţe:

    – să nu fi făcut niciodată parte dintr-un partid politic sau să aibă rude de gradul întâi care au aparţinut vreunui partid politic;
    – să aibă minim studii universitare;
    – să nu aibă fapte penale înscrise în cazier.

    • Autonomia economică a regiunilor României
    • Alegerea şefilor DNA şi al Parchetului General prin scrutin universal
    • Abolirea sistemului monetar şi adoptarea unei economii bazate pe resurse
    • Eliminarea băncilor private ale străinilor care jefuiesc cetăţenii
    • Introducerea unui act care să interzică circulaţia autovehicolelor, cel puţin două zile pe săptămânăt. Obligatoriu două zile se va merge ori pe jos, ori cu bicicleta
    • Unirea cu Moldova
    • Un nou imn naţional

  • Ştefan, ca unitate de măsură

    Nu există ilustraţie, grafic, infografic sau orice altă reprezentare mai puternică a timpului scurs de la prăbuşirea Lehman Brothers şi declanşarea crizei până în prezent decât fotografia lui Ştefan, copilul care merge în acest an la şcoală şi care s-a născut în fatidicul an 2008. Simplu spus, este un copil al crizei, care a trăit până acum numai într-o economie nesigură.

    Sigur, Ştefan nu simte asta şi nu a simţit asta, pentru că are părinţi tineri, care muncesc din greu şi care l-au ferit de neajunsuri; a venit la şedinţa foto vesel, cu tableta într-o mână şi cu ariciul Sonic, erou de jocuri electronice, în cealaltă. Dar lumea sa, în care va învăţa şi se va maturiza, va fi marcată de criză de la moduri subtile, asemănătoare bătăii de aripi a fluturelui care se transformă în altă parte a lumii în uragan, până la direct şi nemijlocit – gândiţi-vă la starea învăţământului, la rezultatele de la bacalaureat, la modul în care aleg politicienii să traseze viitorul acestei naţii.

    Iar Ştefan este cea mai bună unitate de măsură pentru asta; sau, dacă vreţi, luaţi propriii dumneavoastră copii sau nepoţi, sau orice puşti de pe stradă, şi măsuraţi, prin el, consecinţele acţiunilor la care aţi participat, pentru care aţi votat sau pe care le-aţi aprobat. Nu sunt importante aici numerele, faptul că avem creştere economică şi PIB şi exporturi, aici vorbim de viaţa oamenilor, de case, căldură, mâncare, distracţie, closete şi canalizare la ţară, drumuri asfaltate şi vacanţe.

    Ştiu că mulţi dintre cititorii Business Magazin au salarii peste medie şi pot privi oarecum sceptic întrebările mele mai mult sau mai puţin retorice; i-aş ruga să privească dincolo de hotarele cartierului rezidenţial în care locuiesc sau de zidurile mallului în care îşi fac cumpărăturile, la orăşelele foste monoindustriale, acum zeroindustriale, care se sting încet, la câmpurile nelucrate şi la diriguitorii acestora.

    De mai bine de două decenii România pierde câte un cetăţean la fiecare patru minute; mulţi dintre ei muncitori calificaţi, medici, ingineri, artişti, oameni în putere; au fost pur şi simplu alungaţi din ţară, pentru că nimeni nu s-a gândit la dezvoltare pe termen lung şi la crearea de locuri de muncă.

    Să încercăm să ne imaginăm cum va arăta România lui Ştefan în 2032, când prima mare cohortă de decreţei va ieşi la pensie, cum va fi piaţa muncii şi cum va evolua bugetul asigurărilor sociale de stat. Să încercăm să ne imaginăm ce vom şti să producem, şi unde, în ce companii sau întreprinderi, într-o lume din ce în ce mai tehnologizată. Pentru fiecare tânăr olimpic, cu rezultate bune la învăţătură, şi pentru fiecare programator talentat pentru care companiile se bat astăzi sunt zeci de tineri fără şanse, fără şcoală, fără bacalaureat, fără viitor – ce vor face ei peste numai câţiva ani? The World Literacy Foundation estimează că neştiinţa de carte costă o naţiune cam 2% din PIB în fiecare an, ia în calcul cineva formula aceasta?

    Săptămâna trecută am citit o ştire pur şi simplu uluitoare: comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decât capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în România fiind mai mic chiar decât cel din 1920. Hai să repetăm asta: numărul brevetelor acordate în 2014 în România este mai mic chiar decât cel din 1920.

    Spune asta un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la OSIM s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie.

    În 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate. Specialiştii spun că avem de-a face cu o migrare a activităţii creative în afara României, cu faptul că rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care aleg să îşi protejeze invenţiile la ele acasă. „Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare. (…) Cultura de business la români este în continuare deficitară.

    N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că businessul cu pedigriu românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei“, afirmă experţii de la KeysFin.
    Priviţi-l în ochi pe Ştefan şi explicaţi-i, peste 20 de ani, asta.

    Ilustrez cu „Marionete“ al lui John Singer Sargent.

  • La a doua extragere lunară a Loteriei fiscale au ieşit câştigătoare bonurile de 364 lei din 23 iulie

    Bonurile în valoare de 364 lei emise pe 23 iulie au ieşit câştigătoare la a doua extragere lunară a Loteriei bonurile fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de 1 milion de lei, putând fi depuse de luni la sediile ANAF.

    Duminică a avut loc a doua extragere lunară a Loteriei bonurilor fiscale, aferentă bonurilor din perioada 1-31 iulie, în studioul TV al Loteriei Române.

    În cazul în care vor fi depuse cereri pentru mai mult de 100 de bonuri câştigătoare, va fi efectuată la o dată ulterior anunţată o nouă extragere, pentru desemnarea a maxim 100 de câştigători, cu un premiu de cel mult 10.000 de lei fiecare.

    Rezultatele extragerii de duminică vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al Loteriei Române (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.
    Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

    Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

    Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    Pană în prezent au avut loc trei extrageri la Loteria fiscală, dintre care două ocazionale (pe 13 aprilie şi 28 iunie) şi una lunară (pe 19 iulie), la aceasta din urmă fiind câştigătoare bonurile fiscale de 509 lei emise pe 1 iunie.

    Finanţele au plătit la 13 iulie premiile pentru prima extragere ocazională a Loteriei fiscale, respectiv câte 56 de lei pentru 17.837 bonuri, după ce au respins 313 cereri care nu îndeplineau condiţiile, iar alte 65 de bonuri au fost invalidate, Fiscul suspectând fraude.

    Începând cu extragerea următoare, legislaţia a fost modificată astfel încât premiile să fie mai consistente, pentru a stimula solicitarea bonului fiscal, fiind acceptaţi maxim 100 de câştigători.

  • Duminică 19 iulie va fi organizată extragerea bonurilor fiscale câştigătoare din iunie

    Ca şi în cazul ultimei extrageri ocazionale desfăşurate în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, selecţia câştigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică 19 iulie Loteria Română va organiza extragerea din urne a bilelor care vor desemna ziua şi valoarea bonurilor câştigătoare în prima etapă de selecţie. După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.

    Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N. „Loteria Român㔠(CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile. La această extragere participă toate bonurile fiscale emise în perioada 1 – 30 iunie 2015, fără a fi necesară înregistrarea prealabilă a acestora într-o bază de date.

    Extragerea va fi realizată cu urnele şi bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Totodată, extragerea va fi organizată în prezenţa unei comisii de tragere formată din câte un reprezentant al MFP, ANAF şi CNLR, iar bilele şi urnele vor fi verificate în prezenţa comisiei înainte de extragere.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului. Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul MFP – www.mfinante.ro. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare. Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

    Numărul extras în cadrul acestei trageri va fi primul câştigător şi, totodată, va reprezenta baza de referinţă la care se aplică crescător un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câştigător. Dacă în urma aplicării acestei proceduri de selecţie se depăşeşte numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă, următorul număr câştigător din listă este dat de diferenţa dintre suma determinată prin aplicarea pasului la baza de referinţă şi numărul unic maxim atribuit, continuând cu aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de legislaţia în vigoare. În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câştigătoare, sunt eliminate din listă.

    După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale antifraudă fiscală.

    Pentru selectarea bonurilor câştigătoarea din rândul celor emise în luna iulie a.c. extragerea va fi organizată în data de 16 august 2015.

  • Avea 80 de magazine de lenjerie intimă în România şi exporta în 50 de ţări. Acum este în insolvenţă, cu datorii de 4 ori mai mari decât cifra de afaceri. Povestea Jolidon

    Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.

    CUM A AJUNS JOLIDON DE LA POVESTE DE SUCCES LA INSOLVENŢĂ

  • 4.245 de persoane au depus cereri de revendicare a premiului oferit de Loteria bonurilor fiscale

    La prima extragere organizată pentru Loteria bonurilor fiscale de către Ministerul Finanţelor şi ANAF, care a avut loc luni, în a doua zi de Paşte, au fost declarate câştigătoare bonurile emise la 7 februarie, cu valori între 6,00 lei şi 6,99 lei. Persoanele care deţin unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 7 februarie, cu această valoare, se pot prezenta în următoarele 30 de zile la unităţile ANAF, cu bonurile în original şi o copie a actului de identitate, premiile urmând să fie acordate în maximum trei luni.

    La extragerile lunare participă bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii.

    Extragerea se realizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

    La extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice. Extragerea se realizează după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic pentru care se organizează Loteria bonurilor fiscale.