BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Millennials, motorul dezvoltării pieţei electronicelor pre-owned

    Piaţa electronicelor pre-owned a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă. Nevoia de a ţine pasul cu evoluţia tehnologiei şi de a plăti un preţ rezonabil sunt principalele motive care au propulsat electronicele pre-owned în topul preferinţelor consumatorilor europeni. În condiţiile în care se estimează că piaţa europeană va creşte de la 24,43 miliarde dolari în 2025, la 47,16 miliarde dolari până în 2032 (CAGR de 11,5%, potrivit Persistence Market Research), Millennials sunt motorul acestei dezvoltări. Acelaşi segment demografic conduce schimbarea şi în România, punând accent pe un consum responsabil şi avantajos financiar.

    Consum smart: Cumpărătorii cu vârste între 25 şi 44 de ani domină cererea

    Cererea pentru electronice pre-owned a crescut constant în România, „datorită schimbării de mentalitate a consumatorului român”, spune Cosmin Popovici, CEO MAGNOR – holding care deţine cea mai diversificată platformă de tranzacţionare a electronicelor pre-owned, produselor de lux, bijuteriilor şi lingourilor din aur.

    „Românii sunt mai informaţi, pragmatici şi atenţi la valoarea reală a produselor. Astăzi, un telefon sau laptop pre-owned, testat şi garantat, este o opţiune firească pentru tot mai mulţi cumpărători.” Potrivit studiilor interne MAGNOR, segmentul 25–44 ani formează nucleul dur al clienţilor, cu Millennials în prim-plan. Generaţia Z este în creştere rapidă, confirmând potenţialul noii generaţii.

    „Pentru studenţi, în special, oferim reduceri dedicate şi oferte speciale, pentru a susţine accesul la produse de calitate la preţuri corecte, fără compromisuri”, adaugă CEO-ul. Cei între 25–44 de ani provin în mare parte din mediul urban, sunt familiarizaţi cu tehnologia şi preferă achiziţiile sigure – online sau în magazinele fizice, unde pot testa produsele.

    45% dintre Millennials preferă electronice pre-owned de la retaileri de încredere

    Conform unui studiu Euromonitor, 45% dintre Millennials preferă un dispozitiv pre-owned de la un comerciant de încredere în locul unuia nou. Astfel, România urmează trendul european.

    Cercetarea Persistence Market Research arată că, deşi piaţa e mai avansată în vestul Europei, sud-estul continentului are o creştere spectaculoasă. Principalele motive de achiziţie sunt: preţul (55%) şi grija faţă de mediu (35%).

    „Românii sunt din ce în ce mai atenţi la cum îşi gestionează bugetul. Un produs pre-owned oferă aceleaşi funcţionalităţi ca unul nou, dar la un cost semnificativ mai mic”, spune Cosmin Popovici. În plus, încrederea consumatorilor a crescut datorită garanţiilor oferite. „Faptul că electronicele sunt testate de o echipă profesionistă şi vin cu garanţie le transformă într-o opţiune sigură.”

    Un consum responsabil şi sustenabil

    Millennials aleg nu doar pragmatic, ci şi sustenabil. Un telefon pre-owned este o alegere conştientă, care reduce risipa electronică şi prelungeşte durata de viaţă a produselor.

    „Segmentul pre-owned este un pilon esenţial în strategia noastră de economie circulară. Fiecare produs revândut înseamnă resurse salvate şi o amprentă de carbon mai mică. Asta înseamnă consum responsabil şi accesibil”, declară reprezentantul MAGNOR.

    Buy Back: Economii de până la 500 lei şi o rată de utilizare în creştere

    Aproape 40% dintre clienţi valorifică telefoanele vechi prin programe de tip Buy Back. Acestea aduc până la 75% din valoarea de piaţă a dispozitivului, plus reduceri suplimentare de până la 500 lei. „Este o contribuţie reală la un consum sustenabil, integrat în activitatea noastră zilnică”, explică Popovici.

    O direcţie de creştere naturală

    CEO-ul MAGNOR estimează o creştere firească a segmentului pre-owned, influenţată de noile comportamente de consum, dorinţa de sustenabilitate şi accesul la tehnologie de calitate la preţuri corecte. „Investim constant – de la optimizarea lanţului logistic, până la extinderea capacităţii de testare şi îmbunătăţirea experienţei online şi în magazine. Într-o lume în care sustenabilitatea contează, electronicele pre-owned nu sunt doar o alternativă – sunt noua normalitate.”

     

  • Explozie totală pentru o companie obscură, care a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri din istorie: acţiunile au urcat cu 82.000%, transformându-l pe proprietar într-unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume

    Regencell Bioscience Holdings Ltd., o companie obscură de medicină tradiţională chineză, listată la bursa din New York, a devenit subiectul uneia dintre cele mai spectaculoase şi controversate raliuri bursiere din acest an, după ce acţiunile sale au crescut cu peste 82.000% de la minimele atinse în februarie, scrie Bloomberg.

    Valoarea acţiunilor a atins un vârf ameţitor la începutul lunii iunie, propulsându-l pe CEO-ul Yat-Gai Au, care deţine aproape întreaga companie, într-un clasament select: pentru scurt timp, el a ajuns să se numere printre cele mai bogate 100 de persoane din lume — cel puţin pe hârtie.

    În vârful raliului, atins pe 17 iunie, participaţia de 86% deţinută de Yat-Gai Au valora nu mai puţin de 33,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index — mai mult decât averile fondatorului Nike, Phil Knight, sau ale magnatului tech Masayoshi Son. În prezent, averea sa estimată a scăzut la 6,8 miliarde.

    Compania spune că nimic nu s-a schimbat în modelul de business sau în performanţele financiare. Într-o raportare intermediară transmisă luni, Regencell a dat vina pe „short sellerii” pentru volatilitatea fără precedent.

    Realitatea financiară a companiei contrastează puternic cu euforia de pe bursă. Regencell are venituri modeste şi pierderi recurente, dezvoltând tratamente alternative pe bază de plante pentru ADHD şi autism, afecţiuni pentru care medicina tradiţională chineză nu are, în mod general acceptat, soluţii demonstrate ştiinţific.

    După vârful atins, acţiunile companiei s-au prăbuşit cu peste 80%, într-un declin care a stârnit semne de întrebare în rândul analiştilor şi al autorităţilor de reglementare.

    Securities and Exchange Commission (SEC), instituţia americană care reglementează pieţele financiare, a refuzat să comenteze situaţia, iar Regencell nu a răspuns la solicitările presei.

    Între timp, piaţa rămâne derutată: o companie necunoscută, cu pierderi continue şi venituri minime, ajunge pentru scurt timp la o capitalizare comparabilă cu cea a unor giganţi din S&P 500 — un episod care ridică semne de întrebare serioase despre eficienţa şi transparenţa bursei americane.

  • Miracol chinezesc: Cum a ajuns o companie pharma obscură să fie în centrul unui raliu spectaculos pe burse după ce acţiunile au crescut cu 82.000%. Explozia preţurilor l-a propulsat pe CEO în top 100 cei mai bogaţi oameni din lume, dar doar pe hârtie pentru că businessul are probleme financiare serioase şi nu poate plăti salariul

    Regencell Bioscience Holdings Ltd., o companie obscură de medicină tradiţională chineză, listată la bursa din New York, a devenit subiectul uneia dintre cele mai spectaculoase şi controversate raliuri bursiere din acest an, după ce acţiunile sale au crescut cu peste 82.000% de la minimele atinse în februarie, scrie Bloomberg.

    Valoarea acţiunilor a atins un vârf ameţitor la începutul lunii iunie, propulsându-l pe CEO-ul Yat-Gai Au, care deţine aproape întreaga companie, într-un clasament select: pentru scurt timp, el a ajuns să se numere printre cele mai bogate 100 de persoane din lume — cel puţin pe hârtie.

    În vârful raliului, atins pe 17 iunie, participaţia de 86% deţinută de Yat-Gai Au valora nu mai puţin de 33,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index — mai mult decât averile fondatorului Nike, Phil Knight, sau ale magnatului tech Masayoshi Son. În prezent, averea sa estimată a scăzut la 6,8 miliarde.

    Compania spune că nimic nu s-a schimbat în modelul de business sau în performanţele financiare. Într-o raportare intermediară transmisă luni, Regencell a dat vina pe „short sellerii” pentru volatilitatea fără precedent.

    Realitatea financiară a companiei contrastează puternic cu euforia de pe bursă. Regencell are venituri modeste şi pierderi recurente, dezvoltând tratamente alternative pe bază de plante pentru ADHD şi autism, afecţiuni pentru care medicina tradiţională chineză nu are, în mod general acceptat, soluţii demonstrate ştiinţific.

    După vârful atins, acţiunile companiei s-au prăbuşit cu peste 80%, într-un declin care a stârnit semne de întrebare în rândul analiştilor şi al autorităţilor de reglementare.

    Securities and Exchange Commission (SEC), instituţia americană care reglementează pieţele financiare, a refuzat să comenteze situaţia, iar Regencell nu a răspuns la solicitările presei.

    Între timp, piaţa rămâne derutată: o companie necunoscută, cu pierderi continue şi venituri minime, ajunge pentru scurt timp la o capitalizare comparabilă cu cea a unor giganţi din S&P 500 — un episod care ridică semne de întrebare serioase despre eficienţa şi transparenţa bursei americane.

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: “România trebuie să se industrializeze şi să se internaţionalizeze, asta este direcţia în care trebuie să se dezvolte”

    România trebuie să se industrializeze şi să se internaţionalizeze, asta este direcţia în care trebuie să se   dezvolte, dar pentru acest obiectiv are nevoie de un “roadmap” să îşi ajute antreprenorii să se internaţionalizeze în următorii cinci ani.

    “Dacă nu există un sprijin structurat de la nivelul autorităţilor nu vom putea depăşi deficitul comercial. Guvernul României trebuie să înceapă  să dea un suport serios antreprenorilor români şi marilor investitori care crează ecosisteme.Terapia are 700 de furnizori-antreprenori  români şi 6000 de clienţi”, a spus Dragoş Damian, CEO  al Terapia Cluj, în cadrul conferinţei.

    Terapia este parte din  grupul indian Sun Pharma, care a ajuns de la afaceri de 4 mil.dolari în urmă cu 40 de ani în India la 7 mld. de dolari cifră de afaceri prin internaţionalizare.

    “Toţi  şefii executivi de state din Europa au fost la întâlniri cu premierul din India. Eu văd două ţări surori, India şi Polonia. Sunt modele de business, populaţii diferie, dar sunt ţări cu care putem face legături bune”. El a mai precizat că este  foarte important că avem antreprenori români care au investit în fabrici dar este esenţial să atragem şi investitori străini.

    La Terapia, unde peste 20% din business vine din export, o susţinere importantă vine din partea grupului.  El  a mai  spus că cererea de pe alte pieţe este foarte mare şi că fabrica ar putea produce doar pentru export, iar criza de produse (medicamente) de pe piaţa locală este generată de politica preţurilor mici.

    “M-a ajutat  să mă dezvolt şi faptul că am avut mână liberă, suntem o subsidiară oarecum liberă. chiar dacă dăm socoteală corporaţiei”

     

  • Acţiunile Renault scad cu 7% la Paris după plecarea supriză a CEO-ului Luca de Meo. Cele ale Kering, acolo unde se va duce italianul, cresc cu 10%

    Acţiunile producătorului francez de automobile Renault (RNO) scad cu 7,2% la ora redactării acestei ştiri la aproape 40 de euro, reacţia negativă a investitorilor venind după anunţul surpriză de plecare a CEO-ului Luca de Meo. Pe de altă parte acţiunile Kering – unde presa franceză scrie că va pleca italianul – cresc cu 10% la 189 de euro. Renault are o capitalizare de 12 mld. euro iar Kering de 24 mld. euro, arată datele agregate de ZF. Kering esste proprietarul mărcilor Gucci, Yves Saint Laurent şi Balenciaga.

    Reuters scrie că Renault a anunţat duminică noapte că De Meo va părăsi compania la jumătatea lunii iulie „pentru a accepta noi provocări în afara sectorului auto”.

    De Meo a redresat constructorul auto francez în cinci ani la conducere, revizuind alianţa strategică de două decenii cu Nissan şi dublând motoarele hibride, în timp ce se orientează către vehiculele electrice.

    Italianul urmează să îl înlocuiască pe directorul general al Kering, Francois-Henri Pinault, a cărui familie controlează conglomeratul de lux puternic îndatorat şi care îl conduce de 20 de ani, a relatat iniţial ziarul Le Figaro.

    Cotidianul Le Monde a afirmat, fără a cita surse, că Kering ar urma să anunţe luni numirea lui de Meo după închiderea pieţei. Kering a refuzat să comenteze rapoartele.

    Dacă va fi confirmată, mutarea lui de Meo la Kering, ale cărei planuri de redresare a brandului Gucci nu au reuşit să convingă investitorii de la bursă, ar marca o schimbare dramatică. Pinault ar rămâne preşedintele Kering.

    „Managementul mărcii şi marketingul sunt punctul său forte”, a declarat Luca Solca, analist la Bernstein, despre de Meo, „care se potriveşte cu ceea ce face industria luxului – pentru care pare pasionat”.

    „Nu este greu de imaginat cât de intrigantă i s-a părut oportunitatea Kering.”

    De Meo s-a alăturat Renault de la Volkswagen în 2020, un an în care producătorul auto francez a raportat pierderi record după o lovitură indusă de pandemie asupra vânzărilor.

    El a lansat ample reduceri de costuri care au redus drastic numărul de angajaţi şi capacitatea de producţie la nivel mondial şi a transformat firma într-o companie mai mică, dar mai agilă.

    El a lansat ample reduceri de costuri care au redus drastic numărul de angajaţi şi capacitatea de producţie la nivel mondial şi a transformat întreprinderea într-o companie mai mică, dar mai agilă. De asemenea, a supervizat o remodelare a relaţiei adesea dificile dintre Renault şi Nissan. Statul francez deţine o participaţie de 15% la Renault.

    „De Meo este perceput că a contribuit în mare măsură la redresarea Renault prin noutatea produselor, inovaţia tehnologică, schimbarea tranziţiei EV, ridicarea mărcii şi revenirea la creştere şi profit”, au scris analiştii Citi. Kering ar putea avea nevoie de propria sa redresare.

    Sub conducerea lui Pinault, grupul a devenit un jucător de lux pur şi s-a bucurat de ani de creştere spectaculoasă determinată în mare parte de Gucci. Dar de la pandemie, Kering s-a străduit să revigoreze brandul.

    De asemenea, şi-a asumat datorii de peste 10 miliarde de euro, ceea ce îl expune acum la riscul unei noi retrogradări a ratingurilor de credit, a raportat Reuters luna trecută.

    “Credem că este prematur să adoptăm o atitudine mai pozitivă, având în vedere lipsa de vizibilitate a redresării Gucci. Există încă o cantitate considerabilă de muncă înainte”, a declarat analistul Citi Thomas Chauvet.

    Kering a anulat un eveniment cu analiştii planificat pentru luni, fără să spună de ce, a declarat o persoană familiarizată cu această problemă.

    Plecarea neaşteptată a lui De Meo marchează a doua ieşire la nivel înalt dintr-un producător auto european în şase luni, după ce Carlos Tavares a demisionat de la Stellantis.

    Sectorul auto european este afectat de tarifele comerciale ale preşedintelui american Donald Trump şi de concurenţa acerbă din partea rivalilor chinezi.
    ​

  • Ovidiu Ghiman preia rolul de CEO al Metaminds, un business cu afaceri de 181 mil. lei în 2024. „Ne propunem să accelerăm implementarea strategiei de creştere”

    Metaminds, unul dintre cei mai mari furnizori locali care oferă soluţii de digitalizare, cu afaceri de 181 mil. lei în 2024, l-a numit pe Ovidiu Ghiman în funcţia de CEO, a anunţat compania.

    „Metaminds, companie românească ce dezvoltă soluţii de tehnologie pentru digitalizarea serviciilor publice şi private, anunţă numirea lui Ovidiu Ghiman în funcţia de Chief Executive Officer (CEO). Această decizie marchează o etapă strategică în evoluţia companiei şi susţine misiunea Metaminds de a transforma digital România prin tehnologii interconectate, sigure şi cu impact real în viaţa cetăţenilor. Ovidiu Ghiman s-a alăturat acţionariatului Metaminds în 2023, în calitate de Preşedinte al Consiliului de Supraveghere, aducând cu el o experienţă de peste 20 de ani în managementul unor companii mari din zona tehnologiei şi a telecomunicaţiilor. Expertiza sa în atragerea investiţiilor, dezvoltarea organizaţională şi leadership-ului strategic va fi esenţială în noua etapă de creştere a companiei”, conform companiei.

    Ovidiu Ghiman şi-a început cariera la compania de cablu RCS&RDS, de unde a plecat în anul 2009 – printr-o mutare surpriză – din poziţia de director comercial, la rivalul Romtelecom, care era condus la acea vreme de grecul Yorgos Ioannidis. La Romtelecom el a fost iniţial director de strategie, iar ulterior director comercial pe segmentul retail. Ulterior, el a fost director comercial pe segmentul business în cadrul Cosmote şi Romtelecom, cu un an înainte de trecerea la brandul Telekom. După ce a plecat, în 2021, de la Telekom, el a fondat o platformă de finanţare pentru start-up-uri, Ronin, iar în 2023 a anunţat că a intrat în acţionariatul Metaminds, în paralel cu preluarea poziţiei de Preşedinte al Consiliului de Supraveghere.

    Odată cu schimbarea, compania va accelera creşterea, a declarat Ovidiu Ghiman. „Ne propunem să accelerăm implementarea strategiei de creştere, concentrându-ne pe livrarea de soluţii care contează: digitale, sigure, interconectate. Ştim că adevărata transformare digitală presupune mai mult decât tehnologie: necesită colaborare, transparenţă, parteneriate sustenabile şi o înţelegere profundă a ecosistemului digital naţional. Metaminds are toate aceste capabilităţi şi se bazează pe o echipă multidisciplinară cu expertiză aplicată în sectorul public”, a declarat Ovidiu Ghiman.

    „Odată cu preluarea conducerii de către Ovidiu Ghiman se vizează accelerarea implementării strategiei de dezvoltare a companiei, cu accent pe: Dezvoltarea de soluţii avansate în domenii precum: identitate digitală, securitate cibernetică şi interoperabilitatea sistemelor; Consolidarea rolului de integrator strategic în proiecte naţionale de digitalizare;
    Investiţii în dezvoltarea capitalului uman şi atragerea de expertiză din industrie;  Extinderea portofoliului de soluţii tehnologice pentru instituţii publice şi companii private; consolidarea parteneriatelor public-private în transformarea digitală a infrastructurilor critice, contribuind atât la modernizarea infrastructurilor critice, cât şi la consolidarea rezilienţei digitale la nivel naţional”, conform companiei.
    Andrei Cruceru, co-fondator şi fost CEO Metaminds, va rămâne activ în cadrul companiei,
    concentrându-se pe direcţiile strategice pe termen lung.

    Metaminds a înregistrat în 2024 afaceri de 180,6 mil. lei, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, cu un profit net de 7,9 mil. lei, mai mare cu 6%. Numărul mediu de angajaţi a fost de 46 de oameni, în creştere faţă de 43 de persoane în anul precedent.

     

  • Experiment Vodafone: magazinul companiei din centrul Braşovului împarte spaţiul cu o cafenea Boiler

    Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală IT&C, a lansat un nou experiment – a integrat o cafenea din lanţul Boiler într-unul din magazinele sale din centrul Braşovului, a anunţat Nedim Baytorun, noul CEO al companiei de comunicaţii.

    „Ce-ai zice să descoperi cea mai nouă tehnologie în timp ce savurezi o cafea delicioasă?

    Ca specialist în marketing, nu aş putea fi mai entuziasmat de acest proiect extraordinar. Începând de astăzi, suntem mândri să împărţim spaţiul magazinului nostru Vodafone din centrul Braşovului cu cafeneaua Boiler.

    Parteneriatul nostru este construit pe valori comune precum inovaţia, experienţa clientului şi dezvoltarea comunităţii. Integrând gama noastră EasyTech cu cafeaua de specialitate Boiler, creăm un nou tip de destinaţie: una care aduce oamenii mai aproape de tehnologia de care au nevoie, într-un mediu de care se bucură”, a scris Baytorun pe reţeaua LinkedIN.
     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Nicuşor Dan, pe lângă Ilie Bolojan, uite încă trei nume de Premier: Barna Tanczos, Hunor Kelemen, Marcel Ciolacu

    Seară tristă pentru analiştii apocalipsei economice  care, fără să ne spună nici până acum pe a cui stat de plată sunt, prorocesc de vreun an că România va ajunge în coma junk-ului. Şi ca Guvernele Marcel Ciolacu 1 şi 2 sunt de vină pentru eşecurile României din ultimii 35 de ani.

    Marţi seara, 27 mai, Ministerul Finanţelor, citat de ZF, ne spune că:

    << Deficitul bugetar scade la 4 luni la 2,95% din PIB, faţă de 3,25% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Potrivit raportului, veniturile totale au însumat 199,92 mld lei în primele patru luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 19,62 mld lei, înregistrând o creştere de 25,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 67,69 mld lei, în creştere cu 10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie.

    Încasările nete din TVA au înregistrat 39,04 mld lei, în creştere cu 1,2% (an/an).

    În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 255,89 mld lei au crescut în termeni nominali cu 6,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB >>.

    Nu am destupat şampania, este un început firav, dar este un început bun. Consolidarea bugetară aduce rezultate, evident, departe de a fi ideale, pentru că încasările la buget rămân, un pic mai puţin decât erau în urmă cu doi ani, ”o strecurătoare”, din cauza celor care îşi ”optimizează” bugetul de cheltuieli, a celor care fac evaziune fiscală şi a celor care menţin vie munca la negru.

    Cele două ordonanţe-trenuleţ, puse în execuţie de Guvernele Marcel Ciolacu 1 şi 2, desfiinţate de analiştii apocalipsei economice, sunt cele care încep să aducă rezultate. Era de aşteptat să aducă rezultate, de aceea analiştii apocalipsei economice au şi intensificat atacurile în ultimele luni.

    Pentru cei care ştiu să citească rapoarte financiare, absolvenţi sau nu de ASE, este un început bun. Pentru analiştii apocalipsei economice care îi şoptesc la ureche Preşedintelui ales că totul este nasol-nasol-nasol, este vremea să se potolească şi să meargă într-o vacanţă de 1 iunie.

    Pentru cei care şi-au plătit dintotdeauna toate taxele, impozitele şi contribuţiile, este justiţie poetică.

    Pentru tot restul românilor este bine ca Donald Trump a vorbit la telefon cu Nicuşor Dan, îi aşteptăm pe americani de cel puţin trei generaţii.

    Înţelegem că Elon Musk, cu o avere mai mare decât PIB-ul României, nu mai este pe lângă POTUS. Aşadar, fiind mai liber, trebuie să-l invitam din nou şi din nou în România la o investiţie industrială prin Tesla, Neuralink sau SpaceX.

    Îl avem pe Ilie Bolojan ca una dintre propunerile de Premier. Marcel Ciolacu, cel căruia Elon Musk i-a mulţumit recent pentru ajutorul cu NGSO, nu are nici un motiv să revină ca Premier după cum a fost insultat, înjurat şi ameninţat de analiştii apocalipsei economice.

    Dar ce tare ar fi să avem un Premier precum Hunor Kelemen sau Barna Tanczos.  

     

     

     

  • Marsh la 30 de ani de prezenţă locală. Cristian Fugaciu, CEO, Marsh: Credem că piaţa va creşte pe asigurările facultative. Eu sunt optimist că în anii care urmează o să fie o creştere mai accelerată, iar acest lucru se va întâmpla odată cu gradul de dezvoltare.

    Piaţa asigurărilor a început să crească maim ai mult pe alte linii de business, respectiv zona asigurărilor facultative, iar în anii următori creşterea ar putea fi mai accelerată, iar acest lucru se va întâmpla odată cu gradul de dezvoltare, a spus Cristian Fugaciu, CEO, Marsh România, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    “Asigurările facultative pe alte linii tind să crească. Sperăm  că şi zona aceasta macroeconomică, politică să influenţeze pozitiv, astfel încât populaţia şi companiile să investească mai mult şi după aceea să aloce un buget mai mare asigurărilor şi protecţiei. Eu sunt optimist că în anii care urmează o să fie o creştere mai accelerată. Acest lucru se va întâmpla odată cu gradul de dezvoltare”, a spus Cristian Fugaciu.

    CEO-ul Marsh România a mai explicat că piaţa asigurărilor a crescut în ultimii 30 de ani de 30-40 de ori, iar în prezent intermedierile de prime sunt peste valoarea întregii pieţe a asigurărilor din urmă cu 30 de ani.

    “Mă uitam pe detale disponibile acum 30 pe piata. Conform estiămrilor, piaţa asigurărilor este de 30-40 ori mai mare decât acum 30 de ani. În momentul de faţă noi intermediem prime peste valoarea întreagă a pieţei primelor brute subscrise de acum 30 de ani. Piaţa s-a diversificat şi s-a profesionalizat foarte mult. Piaţa acum 30 de ani era dominată de asigurători din România, foarte puţini la număr. Gradul de diversificare a produselor pe care le ofereau pieţei erau reduse pentru clienţi. Între timp, piaţa este acum ca număr de participantţi mult mai mare, mai diversificată, dominată de asigurători internaţională cu toate avantajele care decurg din acest lucru.”

     

  • Alin Burcea vinde 70% din Paralela 45 către Rainbow Tours Polonia, una dintre cele mai mari agenţii de turism din Polonia. El va rămâne la conducerea agenţiei de turism

    Alin Burcea, CEO şi fondator al agenţiei de turism Paralela 45, anunţă vânzarea a 70% din acţiunile compa­niei către Rainbow Tours Polonia, una dintre cele mai mari agenţii de turism din Polonia. Familia Burcea va deţine în continuare 30% din acţiunile agenţiei de turism, iar Alin Burcea va avea în continuare rolul de CEO, în timp ce Ioana Burcea, fiica sa, va fi head of business innovation al agen­ţiei de turism, coordonând departa­men­tele de e-commerce, IT şi marketing.

    ♦ Paralela 45 este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa agenţiilor de turism, de altfel, o piaţă dominată de antreprenorii locali, dar care a atras tot mai mult atenţia jucătorilor străini.

    Alin Burcea, CEO şi fondator al agenţiei de turism Paralela 45, anunţă vânzarea a 70% din acţiunile compa­niei către Rainbow Tours Polonia, una dintre cele mai mari agenţii de turism din Polonia. Familia Burcea va deţine în continuare 30% din acţiunile agenţiei de turism, iar Alin Burcea va avea în continuare rolul de CEO, în timp ce Ioana Burcea, fiica sa, va fi head of business innovation al agen­ţiei de turism, coordonând departa­men­tele de e-commerce, IT şi marketing.

    Rainbow Tours a fost fondată în 1990 şi are sediul în Łódz, Rainbow Tours S.A. În 2007, turoperatorul s-a listat pe Bursa de Valori din Varşovia. Anul trecut, Rainbow Tours a ra­portat venituri consolidate de aproxi­mativ 925 de milioane de euro, în creştere cu 23,5% faţă 2023. Rainbow Tours are peste 800 de angajaţi şi operează peste 100 de filiale în toată Polonia.

    Prin fuzionarea celor două com­pa­nii, Paralela 45 va adăuga mai multe circuite turistice în Polonia, o destina­ţie nu foarte cunoscută pe piaţa locală, dar vor exista şi pachete destinate po­lo­nezilor pentru petrecerea vacanţei în România. Mai mult, turoperatorul local îşi va creşte diversitatea pache­telor de vacanţă, prin adăugarea unor sejururi exotice pe zbor charter în destinaţii în premieră pentru România şi circuite turistice.

    „Adăugăm în portofoliul nostru destinaţiile exotice pe care Rainbow Tours este specializată şi vom face mai multe tipuri de circuite în Polonia, o ţară cu o istorie extraordinar de inte­re­santă, puţin cunoscută din punct de vedere turistic în România. În acelaşi timp, facem incoming din Polonia! Aducem turişti polonezi în România, nu numai pentru sejururi pe litoralul românesc, ci şi pentru circuite şi rela­xare în staţiunile balneo. Ne ajută fap­tul că România şi Polonia sunt legate prin mai multe curse directe operate de LOT Polish Airlines şi Wizz Air, care ajung de la Bucureşti şi Cluj-Napoca la Varşovia ori de la Bucureşti la Cracovia“, spune Alin Burcea, CEO şi fondatorul Paralela 45.

    Detalii pe www.zfcorporate.ro

    Acordul preliminar privind fuziunea a fost încheiat pe 15 mai, documentele finale urmând a fi semnate la sfârşitul lunii iunie 2025, după îndeplinirea condiţiilor standard prealabile, inclusiv obţinerea acordului Consiliului Concurenţei.

    „Investim într-o companie care îşi demonstrează zilnic, în relaţia cu turiştii şi cu partenerii, experienţa acumulată în mai mult de trei decenii de activitate în turism, un partener de încredere în strategia noastră de extindere internaţională. Fuziunea va permite ambelor companii să îşi diversifice serviciile şi să ofere clienţilor experienţe complete de călătorie“, spune Maciej Szczechura, CEO Rainbow Tours.

    Prin atragerea Rainbow Tours în acţionariat, Paralela 45 urmăreşte creşterea prezenţei offline, dar şi online, în următorii ani.