BusinessMagazin

Tag: cazare

  • Ce a făcut Airbnb în secret. Decizia surprinde pe toată lumea, după ce compania a comunicat iniţial că nu mai lasă oamenii să petreacă în cazările sale


    Airbnb a aplicat în mod secret pentru o listare la Bursă, potrivit presei internaţionale.

    Se ştia că Airbnb urma să se listeze în 2020, dar înainte ca businessul să fie afectat de pandemia de COVID-19.

    Potrivit inc.com, compania ar fi aplicat în secret pentru o listare publică iniţială (IPO). Reprezentanţii acesteia au refuzat să spună când se aşteaptă să se întâmple listarea, câte acţiuni plănuiesc să vândă sau care este preţul la care le vor oferi.

    Listarea vine în contextul în care în luna mai, CEO-ul Brian Chesky a declarat că veniturile vor ajunge anul acesta la mai puţin de jumătate faţă de anul anterior. Pentru a stabiliza businessul, Chesky a renunţat la 25% dontre angajaţi, a îngheţat bugetul de marketing şi a împrumutat 2 miliarde de dolari. Airbnb a acceptat o scădere a evaluării de la 31 de miliarde de dolari, la 18 miliarde de dolari.

    Totuşi, mai târziu în luna mai businessul a început să îşi revină: închirierile de cazări prin intermediul companiei au urcat cu 127% faţă de luna aprilie.

    Chiar dacă Airbnb a aplicat pentru listare, acest lucru nu înseamnă că listarea chiar se va întâmpla.

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel).  

    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

     

  • Descoperă România. Antreprenorii s-au inspirat din poveşti pentru a construi căsuţe în copac pentru turiştii care vor să fie mai aproape de natură

    Transylvania Log Cabins, poziţio­na­tă la poalele Munţilor Retezat, în co­mu­na Peşteana, judeţul Hunedoara, şi Har­monie, din staţiunea montană Pre­deal, sunt două complexuri de căsuţe ce oferă turiştilor ocazia de a fi mai aproape de natură cu o amplasare strategică în co­paci.

    O astfel de cazare poate fi potrivită pentru contextul actual, dat fiind că spaţiile de locuit sunt separate unul de altul, astfel că oamenii pot păstra distanţa socială.

    Proiectul Transylvania Log Cabins se află într-o depresiune aflată la confluenţa Munţilor Apuseni cu Munţii Retezat şi s-a născut din dorinţa antreprenorilor de a retrăi poveştile copilăriei în care protagoniştii trăiau sau dormeau în căsuţe construite în copaci. Rareş Timiş, fost instructor de surf în Uruguay, şi Gabriela Timiş, arthitectă de interior, au primit în 2015 primii turişti la poalele Munţilor Retezat.

    „Transylvania Log Cabins este un retreat, un loc în care vii să te rupi de cotidian. Noi ne-am retras de la oraş la sat, trăim fără televizor. Ideea de bază atunci când am început a fost să putem avea un venit care să ne permită să trăim şi să întreţinem gospodăria de la ţară. În ultimii ani lucrurile s-au schimbat, câştigurile au fost mai mari, dar şi cheltuielile cu mentenanţa şi reparaţiile şi îmbunătăţirea infrastructurii au crescut“, spun Rareş şi Gabriela Timiş, proprietarii Transylvania Log Cabins.

    Antreprenorii afirmă că în anii anteriori, turiştii care se cazau la ei erau în proporţie destul de mare străini, însă odată cu pandemia actuală lucrurile s-au schimbat şi astfel cei mai mulţi vizitatori care le calcă pragul sunt români. Totodată, anul trecut căsuţele au avut un grad de ocupare de 90%, pe când acum indicatorul e de aproape 100%.

    Preţul pentru o noapte de cazare într-o căsuţă în copac este de 70 de euro, dar luna august este rezervată, conform site-ului de rezervări travlocals.com

    „Am investit bani, dar cel mai mult am investit muncă şi timp pentru că noi facem majoritatea lucrurilor. Banii au fost din surse proprii şi forma actuală a locului se datorează celor care au ales să ne treaca pragul şi să stea la noi“, spun cei doi antreprenori.

    Cu o panoramă către Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului şi Pârâul Rece, lângă padure se află complexul Harmonie, din Predeal. Complexul are mai multe tipuri de cazare printre care şi trei căsuţe în copac construite din lemn. Pe lângă acestea, turiştii se pot caza şi într-o căsuţă de piatră, una muntenească, o alta ţărănească, o căsuţă piramidă, un observator şi în patru vile.

    Complexul Harmonie are în componenţa sa cinci vile ecologice din buştean, trei case în copac şi un observator, având fiecare un design aparte, cu un spaţiu aerisit atât în interior, cât şi în exterior. Vilele sunt amenajate prin îmbinarea stilurilor clasic, modern, rustic.

     

  • Locul unde poţi petrece o vacanţă atipică în România. Un antreprenor oferă o nouă modalitate de cazare, căutată de tot mai mulţi turişti

    Glampingul, forma de lux a campingului tradiţional, câştigă din ce în ce mai mult teren şi în România. Odată cu popularizarea acestui mod de relaxare, creşte şi numărul de destinaţii posibile de pe lista turiştilor români. Cea mai nouă de pe lista lor: glampingul Green Camp de la poalele munţilor Buzăului.

    Glampingul, o formă reinventată a campingului tradiţional, oferă turiştilor experienţa dormitului la cort în condiţii de lux. Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus nevoia distanţării fizice a oamenilor, iar o astfel de cazare vine în întâmpinarea celor care îşi doresc o vacanţă la munte păstrând totodată şi distanţa faţă de ceilalţi. Un glamping din judeţul Buzău, Green Camp, nu este doar un simplu camping, ci unul care pe lângă dormitul sub cerul liber, oferă şi experienţa unor activităţi outdoor în munţii Buzăului precum rafting, caiac şi multe altele.

    „Acest concept de «adventure» este de fapt specialitatea noastră şi noi înainte să avem un glamping, am avut şi încă avem o firmă de turism de aventură care organizează diferite activităţi la care avem peste 6.000 de clienţi pe an”, spune Cătălin Câmpeanu, acţionar al Green Camp.

    Situat în zona Nehoiu, Green Camp a fost deschis din dorinţa antreprenorilor care pe lângă activităţile outdoor au vrut să le ofere şi cazare turiştilor. Glampingul, fondat de trei antreprenori, a fost deschis în luna iunie a anului trecut şi are o capacitate în prezent de 44 de locuri în 18 corturi.

    „Din anul 2010 am început activitatea în domeniul turismului de aventură cu firma Green Adventure. În câţiva ani de la înfiinţare am reuşit să devenim foarte cunoscuţi. Prin Green Adventure desfăşurăm diverse activităţi outdoor şi un număr mare de oameni ne alegeau pentru aceste experienţe. Turiştii veneau doar în programele outdoor realizate de noi în diverse zone din România şi străinatate şi în paralel îşi alegeau singuri variantele de cazare. Am realizat că este nevoie să facem ceva şi să oferim conceptul de servicii integrate, drept pentru care în anul 2018 am început construcţia glampingului Green Camp”, povesteşte Cătălin Câmpeanu.

    Antreprenorul spune că  cel mai cerut program al Green Adventure este raftingul  pe râul Buzău, activitate realizată în zona Nehoiu, iar această zonă atât prin aşezarea geografică, cât şi prin resursele naturale pe care le deţine, are potenţialul să devină o zonă turistică căutată de mulţi oameni care îşi doresc o vacanţă plină de experienţe în natură.
    „În zona aceasta se pot organiza multe servicii de turism de aventură printre care rafting pe râul Buzău, caiac pe lacul Siriu, caiac white water pe râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, drumeţii montane, trasee de biciclete şi multe altele. În plus, zona este frumoasă şi are avantajul că nu este o zonă afectată de turismul de masă şi aglomeraţia similară cu cele din alte zone”, precizează Cătălin Câmpeanu.

    Glampingul oferă turiştilor atât posibilitatea unei vacanţe pline de relaxare, cât şi experienţa unor activităţi outdoor, punând la dispoziţie atât ghizi cât şi echipamentele sportive necesare.
    „Ne diferenţiem total faţă de alte complexuri de glamping, iar diferenţierea este dată şi de denumirea proiectului nostru, Green Camp Adventure Glamping. În locaţia noastră se regăsesc toate ingredientele pentru a avea o vacanţă diferită de mai multe zile, adică relaxare  vibe, răsfăţ culinar, dar şi posibilitatea să experimentezi diverse activităţi outdoor alături de o echipă de ghizi brevetaţi internaţional şi echipamente sportive de top”, adaugă antreprenorul.

    Green Camp are trei acţionari care au fiecare experienţa antreprenoriatului. Cătălin Câmpeanu a activat în domeniul publicitar şi de peste 10 ani lucrează în domeniul turismului de aventură, Adrian Gioancă este antreprenor în domeniul construcţiilor, iar Cristian Balan este specializat în management şi resurse umane.

    Glampingul are în prezent 13 corturi de două persoane şi cinci corturi unde pot dormi câte patru persoane, capacitatea maximă fiind de 44 de locuri, dar dorinţa antreprenorilor este să ajungă la 80 de locuri. Fiecare cort are o terasă proprie mobilată cu şezlonguri şi masă de terasă, potrivită pentru a păstra distanţa fizică atât de necesară în această perioadă.
    Preţul unui cort de două persoane în perioada 1 iulie – 31 august ajunge la 219 lei pe noapte în timpul săptămânii şi 249 lei în weekend, pe când unul de patru persoane ajunge la aproape 350 lei/ noapte în timpul săptămânii şi circa 400 lei în weekend, iar în afara sezonului de vară preţurile corturilor sunt mai mici în funcţie de perioadă.

    Totodată, activităţile outdoor au preţuri cuprinse între 80 de lei şi 250 lei în funcţie de tipul de activitate, dar şi de alegerea cazării turiştilor, astfel că cei care au ales cazarea oferită de Green Camp au preţuri mai reduse la aceste activităţi faţă de cei care nu sunt cazaţi la corturile din glamping.

    Deşi este în al doilea an de funcţionare, glampingul are toate corturile rezervate în weekenduri până la finalul lunii august.
    „Pentru perioada de weekenduri avem un grad de ocupare de 100% până la finalul lunii august şi pentru cursul săptămânii de peste 70%. Cererile continuă să vină în număr mare. Anul 2020 este anul în care s-a vorbit în proporţie de 98% limba română la Green Camp”, spune Cătălin Câmpeanu precizând că anul trecut proporţia turiştilor străini a fost mai mare ca anul acesta dat fiind contextul COVID-19.

    Construcţia glampingului a început în anul 2018, iar pentru finanţarea unui astfel de proiect antreprenorii nu au apelat la niciun program de finanţare.
    „Un astfel de proiect se îmbunătăţeşte şi se transformă în fiecare an, deci nu există un număr fix de etape. Totul depinde de până unde vrei să aduci acest proiect”, răspunde Cătălin Câmpeanu, întrebat fiind de planurile de dezvoltare în ceea ce priveşte glampingul.
    Turiştii vin la Green Camp nu doar pentru cazarea inedită, ci şi pentru activităţile oferite pot avea experienţa raftingului pe râul Buzău, power rafting, caiac pe lacul Siriu, dar şi drumeţii.
    „Green Adventure înseamnă multă muncă, speranţă şi multe vise personale. Cel mai important aspect eu cred că este dat de faptul că prin intermediul programelor noastre, oamenii ies în cele mai autentice locuri naturale şi ajung să se îndrăgostească cu adevarat de natură. Ghizii noştri au o pregătire obţinută în urma participării la cursuri de ghidaj organizate în afara ţării şi pentru fiecare activitate din portofoliul nostru avem oameni instruiţi şi brevetaţi internaţional”, adaugă Cătălin Câmpeanu.

  • O platformă care oferă meşteri pentru amenajarea locuinţei îşi extinde serviciile pentru companii şi spaţii de cazare

    Businessul antreprenorial Ajusto, parte a Engie Romania, îşi extinde gama de servicii cu soluţii personalizate pentru segmentul business, propunând amenajări de spaţii comerciale şi spaţii de cazare în regim hotelier sau non-hotelier. Având un portofoliu de furnizori şi meşteri cu experienţă, intrarea pe segmentul B2B a venit ca un pas firesc în creşterea business-ului, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de trei ori mai mare ca în 2018, spun reprezentanţii businessului.

    „În contextul unui deficit de meşteri pe piaţă, putem să oferim, prin intermediul echipelor noastre, servicii profesioniste pentru amenajarea şi modernizarea diveritelor tipuri de spaţii. Am atacat de curând şi segmentul B2B deoarece am identificat în piaţă atât necesitatea de a lucra cu meşteri pricepuţi, cât şi aceea de a superviza managementul întregii lucrări, de la stadiul de proiect până la darea în funcţiune de către personal calificat. Sperăm să ne bucurăm de încrederea clienţilor noştri şi pe acest segment, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul segmentului rezidenţial”, a declarat Iulian Maxim, project manager Ajusto.

    Proiectele de amenajări, în creştere şi pe segmentul clienţilor rezidenţiali

    Serviciile Ajusto au fost dezvoltate ca urmare a necesităţii de externalizare a proiectelor de amenajări, tendinţă care s-a accentuat de la an la an. „Dacă luăm ca referinţă anul 2019, în decursul a doar 12 luni, solicitările clienţilor s-au dublat, iar perspectivele de creştere sunt menţinute şi pe parcursul acestui an, în ciuda contextului general nefavorabil creat de pandemie”, spun reprezentanţii companiei. În prezent serviciile Ajusto acoperă amenajarea completă a unui spaţiu de locuit, curăţenia, precum şi instalarea de aparate electrocasnice.

    Tot în creştere se află şi segmentele micilor montaje în locuinţe (de la electronice şi electrocasnice până la montarea tablourilor) şi amenajărilor complete ale locuinţei (finisaje interioare şi exterioare, instalaţii electrice), acesta din urmă fiind baza portofoliului de servicii ale companiei. Principalul target este reprezentat de familiile tinere (25-34 de ani, urmat de segmentul 35 – 45 de ani), care apelează la Ajusto atunci când îşi achiziţionează o locuinţă nouă.
     

  • Din 1 iulie, intri în Grecia doar dacă ai cod unic de bare

    Grecia se teme de creşterea numărului de persoane infectate însă nu renunţă la noua etapă de relaxare. Dacă pleci în Grecia, din 1 iulie vei fi monitorizat printr-un  formular online. Eşti obligat să completezi acest formular, înainte să ajungi la graniţă. În formular vei da date personale, ce ţări ai vizitat în ultimele zile dar şi unde şi cum vei fi cazat în Grecia, scrie Mediafax.ro. 

    MĂDĂLIN MĂNCILĂ, DIRECTOR AGENTIE TURISM:  Începând cu 1 iulie, Grecia a impus acest chestionar online, această declaraţie care va fi completată online, cu 48 de ore înainte de a ajunge pe teritoriul lor. Această declaraţie se găseşte pe site-ul travel.gov.gr. Toate aceste chestionare vor fi, practic, centralizate de către autorităţile din Grecia iar în urma completării acestui formular, practic, se va emite un cod de bare care va reprezenta dovada faptului că ai completat acest chestionar. În funcţie de numărul de turişti care vor trece pe la graniţă, grecii vor şti şi care va fi capacitatea de testare la fiecare punct de frontieră. 

     

  • Viaţa la ţară ca o afacere. Cum a transformat o femeie care a lucrat o viaţă la bancă un sat uitat de lume într-o afacere profitabilă – GALERIE FOTO

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.
    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă. 

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.” Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    În primii ani, atât ea, cât şi soţul său, de profesie istoric, au făcut naveta. Plecau sâmbăta dimineaţa la 5 din Bucureşti şi la ora 9 erau pe şantier, la discuţii cu muncitorii. Iar duminica plecau înapoi. „N-am simţit oboseală, am simţit că nu mai eram legată exclusiv de lumea abstractă a bankingului”, rememorează astăzi Carmen Schuster.

    Ea îşi aminteşte că atunci când s-a întors prima dată în România, în 1996, a simţit o reală efervescenţă. Locuise iniţial în Freiburg, în vestul Germaniei, dar apoi s-a mutat la Berlin în ’89 pentru că acolo se întâmpla istoria. A văzut astfel în estul Germaniei cât de repede se pot dezvolta lucrurile.

    „Credeam şi cred că poate şi România să crească. Acum cred chiar mai mult ca acum un deceniu. Doar că ritmul e foarte lent. Totuşi, lucrurile se vor schimba în bine.”

    Spre exemplu, condiţiile ca turismul local să aibă o şansă să se dezvolte după modelul din Toscana sau Provence sunt multe, spune Carmen Schuster. Ar trebui dezvoltată infrastructura, la fel şi cultura ospitalităţii. „Nu e vorba de faptul că românii sunt ospitalieri, pentru că deja sunt, e vorba de ceva cu totul diferit. Clientul trebuie să fie pe primul loc. E nevoie de multă educaţie, de experienţă, atenţie la detalii şi cunoştinţe de limbi străine. Suntem încă departe.”
    Totuşi, există o posibilitate de dezvoltare, iar businessurile axate pe artizanat sunt o şansă în plus.

    Executivul devenit antreprenor îşi aminteşte propria sa poveste. Când a revenit la Cincşor nu mai avea nimic în proprietate, nici măcar casa părintească. Nu s-a judecat pentru ea, e o comunitate mică, iar pe mulţi îi mai ştia încă. Din cei 650 de locuitori însă, doar zece mai sunt saşi, ea fiind unul dintre ei. „În casele săseşti se mutase lume nouă, mulţi veniţi din Moldova sau din zona rroma din Transilvania. Existau însă oameni care ne ştiau – pe mine şi pe părinţii mei –, aşa că integrarea a fost mai simplă.”

    Dat fiind că nu mai deţinea nicio proprietate în Cincşor, a început să cumpere. Prima casă a achiziţionat-o după ce s-a înscris la licitaţia bisericii Evanghelice. E vorba de fosta şcoală, o clădire în bună parte deteriorată, cu acoperişul căzut. Biserica avea nevoie atunci de fonduri şi de aceea a vândut.

    „A fost mai degrabă o ambiţie personală. Am văzut că se vinde pe internet. Am sunat şi am aflat că mai era o singură persoană interesată, cineva care voia să transforme clădirea în atelier de reparat tractoare.”
    A cumpărat-o în 2008, plătind circa 20.000 de euro, însă restaurarea a costat foarte mult. Carmen Schuster îşi aminteşte că lumea din sat a fost uluită că face asta. „Necălătorind, mulţi din oamenii locului nu gândeau în viitor, nu îşi dădeau seama despre potenţialul zonei, al satului sau al casei.”

    Apoi însă, comunitatea a văzut ce a ieşit din proiectul cu şcoala şi i-a propus să preia şi Parohia, o clădire din 1624. A cumpărat-o. Preluarea a avut loc în 2012, însă restaurarea a durat. Ulterior a mai cumpărat ale proprietăţi, ajungând la patru case în proiectul turistic şi o altă casă închiriată pe termen lung şi care nu intră în circuitul pensiunilor. Aici însă sunt folosite grădinile şi sera care alimentează restaurantul.

    Chiriaşi sunt o familie din Germania care şi-a mutat herghelia în Transilvania şi care îşi construieşte şi o casă. „Lângă noi s-a mutat cineva din Paris. Mă sună şi clienţii caselor noastre de oaspeţi că vor să vină în zonă şi să investească, atât pentru ei, cât şi pentru oportunitatea de business din turism. Oamenii redescoperă ruralul. La început aveam turism de weekend, oamenii veneau pentru 3-4 zile. Acum stau 7-8 zile.

    Totodată, Romania e descoperită de străini, atât de cei care caută turismul de masă, cât şi de cunoscători, avandgardişti, de cei care vor o experienţă exclusivistă, e vorba de elveţieni, dar şi de germani.
    „Primele camere au fost gata în 2014, când am vrut să testăm să vedem ce funcţionează şi ce nu. Proiectul a fost foarte bine primit de la început. Totul a mers conform business planului, din lună în lună, din an în an, am crescut. Am aplicat un business plan normal, dar am avut norocul să am experienţa din mediul bancar. Acolo învăţasem că întotdeauna în business trebuie să pleci de la piaţă şi mulţi uită asta în România.”

    Totul se construieşte după client, până şi mobila. E important să îţi găseşti nişa, crede antreprenoarea. „Am avut noroc pentru că la restaurare am lucrat cu o firmă mică din Sibiu, compania căpătând experienţă din Italia tot în zona de restaurări. Iar meşterii ţi-i creşti, ai noştri au învăţat împreună cu firma de construcţii.” Pe zona de tâmplărie antreprenoarea lucrează cu o persoană din zonă, dar care a câştigat experienţă tot în Italia, iar apoi s-a mutat în România. Tot cu meşteri locali a lucrat şi mobila, o parte restaurată, dat fiind că ea şi soţul său – german– sunt şi colecţionari. „Am cumpărat chiar dacă nu aveam nevoie. Oamenii din zonă aruncă mult şi nu îşi dau seama de valoarea bunurilor.”

    În total, investiţia în proiect, fiind vorba şi de restaurări, se ridică la circa 800.000 de euro. Banii au fost investiţi pe o perioadă lungă, profitul obţinut fiind şi el reinvestit.

    „Am gândit şi un proiect pe fonduri europene, e vorba de restaurarea Parohiei. Am descoperit însă o serie de fresce medievale, aşa că a trebuit să reconfigurăm proiectul, am renunţat la o serie de camere. Dat fiind că proiectele pe fonduri europene nu permiteau reconfigurarea, am dat banii înapoi.”

    Carmen Schuster spune că dacă ar fi să se extindă în afara Cincşorului ar merge tot pe un proiect de restaurare, într-un sat cu biserici fortificate, potenţialul fiind enorm. În zonă sunt circa 150 de biserici fortificate. „Noi (ea şi soţul său – n.red.) ne implicăm noi în tot, de la construcţie, la amenajare. Anul trecut am deschis ultima casă, vechiul CAP, şi ne extindem în continuare. Avem un proiect pentru o şură multifuncţională într-una dintre grădini. Păstrăm ideea de puţine camere pe curte, aşa că dezvoltăm doar şase camere. Acum luxul înseamnă spaţiu şi timp.”

    Acest proiect nou ar fi trebuit realizat în 2020, dar pandemia a dat peste cap planurile.
    Orice criză îţi pune sub semnul întrebării alegerile pe care le-ai făcut, spune ea. Antreprenoarea adaugă că a gândit şi regândit proiectul, aşa că această perioadă a însemnat nu doar şoc, ci şi energie pozitivă. „O perspectivă despre ce a însemnat această perioadă vom avea pe final de an, dacă nu vine valul doi. Până la final de 2020 va fi perioadă complicată. La început am avut scăderi de 60-70%, dar pe vară sper să revenim. Nu vreau însă să forţez lucrurile.”
    Cerere există însă, iar dacă ar vrea, ar putea să umple toate camerele, spune ea. În această perioadă însă, a creionat un regulament intern. Astfel, cam două zile camera stă neocupată după ce au plecat turiştii. „Avem o abordare pe termen lung. Nu o să ne revenim uşor din această pandemie, aşa că trebuie să fim foarte atenţi, să ne resetăm, să nu forţăm lucrurile. E o criză care nu depinde de noi.”

    Antreprenoarea spune că a regândit businessul puţin. Astfel, se bazează cât de mult posibil pe grădina proprie, pe producătorii din sat sau din zonă. E mai greu, dar se poate, crede ea.

    „Sunt convinsă că afacerile mici vor fi favorizate – ai autenticitate, îl vezi pe proprietar, îl cunoşti, controlezi mai bine businessul. Va conta şi ideea de solidaritate şi faptul că vor fi mai puţini cei care vor pleca în străinătate.” La Cincşor, în casele de oaspeţi, se organizau şi evenimente, cum ar fi nunţile, dar momentan acest segment de business e blocat.
    Ce a mai făcut pandemia? A accelerat trendul de slow living, motiv pentru care tot mai mulţi oameni vor căuta să se mute în rural. „Trendul exista, dar pandemia l-a accelerat. Puterea de cumpărare va scădea, însă casele vor fi văzute ca un simbol de protecţie, aşa că cererea pentru ele va creşte. E o criză care va mai dura”, conchide antreprenoarea.

  • Carantina, mai grea decât puşcăria. Carantinaţii se plâng de condiţiile mizere în care au fost cazaţi

    Gabriel din Timişoara se plânge de coondiţiile mizere în care a fost carantinat. Carantinaţii se plâng de condiţiile mizere în care au fost cazaţi. 44 de oameni din care 37 de migranţi cu copii au fost cazaţi în izolare într-o sală de sport

    Gabriel a plecat în Austria în urmă cu trei luni  cu gândul de a se stabili la Viena. Pandemia la prins printre străini. Pe 30 mai s-a întors în România şi a intrat în izolare. După câteva zile nu a mai rezistat şi a iesit cu câinele la plimbare.

    A fost surprins de poliţia locală care l-a amendat şi introdus în centrul de carantină de la Liceul Auto din Timişoara.  Aici a fost cazat în sala de sport a şcolii, un spaţiu insalubru. El spune că trăieşte o dramă şi crede că mai bine l-ar fi cazat la puşcărie. Gabriel este aşteptat acasă de soţie şi un copil minor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelurile marca Hilton deţinute de Apex Alliance pregătesc noi variante de servit micul dejun şi intervale mari de timp între cazările în aceeaşi camera. ” Industria va începe să crească în vară, dar sectorul turistic va scădea cu 80% în acest an”

    Cele trei hoteluri dezvoltate şi administrate de Apex Alliance Hotel Management în Bucureşti – Hilton Garden Inn Old Town, Hilton Garden Inn Bucharest Airport şi Courtyard by Marriott Bucharest Floreasca – vor lua o serie de măsuri sporite de siguranţă pentru a putea primi clienţi după ridicarea restricţiilor, printre ele fiind noi proceduri de dezinfecţie şi opţiunea ca turiştii să îşi facă singuri curăţenie în camere.

     “Pandemia COVID-19 va schimba clar industria turismului, mai mult decât orice eveniment important din istoria recentă. Vom vedea modernizări ale hotelurilor şi schimbări în proceduri şi concepte. Lumea se schimbă şi trebuie să ne adaptăm, oferind oaspeţilor noştri toate măsurile de precauţie de care au nevoie, la un preţ corect. Ne aşteptăm ca industria să înceapă să crească în vară, dar, în ansamblu, estimăm că sectorul turistic va înregistra o scădere cu 80% în acest an faţă de 2019. Este o parte a economiei care angajează peste 230.000 de oameni în România şi are nevoie de un sprijin puternic din partea guvernului în această perioadă”,  a declarat Gerhard Erasmus, CEO Apex Alliance Hotel Management.

    Cele trei unităţi au în total 678 de camere, care vor fi dezinfectate de o companie certificată înainte de primi din nou turişti.

    Clienţii care aleg să îşi cureţe singuri camerele vor câştiga puncte în conturile lor de membri, pe care le pot transforma ulterior în reduceri la cazările următoare sau la restaurantele hotelurilor.

    În cazul în care oaspeţii optează pentru serviciile de curăţenie oferite de hotel, angajaţii care se ocupă de acest lucru vor purta echipament de protecţie.

    Una dintre cele mai importante măsuri de siguranţă este păstrarea unui interval de 3 zile (72 de ore) înainte de cazarea următorului oaspete într-o cameră.

    De asemenea, hotelurile vor introduce un nou concept de mic dejun şi de room service cu ambalaje de unică folosinţă, comandă prin telefon sau la restaurant, care va reduce contactul cu ceilalţi clienţi.

     “Ultimele două luni au fost o perioadă cum nu am mai întâlnit niciodată în sectorul turistic. Am făcut toate eforturile posibile pentru a păstra cât mai multe locuri de muncă în hotelurile noastre şi pentru a asigura bunăstarea şi siguranţa angajaţilor noştri şi a familiilor lor. Odată ce se va încheia pandemia, ne aşteptăm ca cererea pentru cazare să crească din nou, chiar dacă într-un ritm mai lent. Planul nostru este să reîncepem operaţiunile cu acelaşi entuziasm şi aceeaşi dedicare ca întotdeauna, dar şi cu măsuri excepţionale de siguranţă prin care ne încredinţăm că oaspeţii noştri se pot bucura de una dintre cele mai sigure vacanţe în hotelurile noastre”.

    Alte măsuri includ verificarea  temperaturii angajaţilor şi a simptomelor respiratorii,  gestionarea cozilor formate de turişti prin markere pe podea, pentru a asigura o distanţare de cel puţin un metru şi reaşezarea meselor în restaurant (odată cu redeschiderea) pentru a asigura o distanţă de cel puţin un metru între mese, dar şi între scaunele aşezate la aceeaşi masă.

    Pe lângă cele trei hoteluri care sunt complet funcţionale, Apex Alliance Hotel Management dezvoltă în prezent alte două unităţi în Bucureşti – Autograph by Marriott şi Moxy by Marriott, ambele situate în zona Centrului Vechi, oferind peste 300 de camere în total.

  • Grupul Accor, prezent şi în România, propune o certificare a hotelurilor din punct de vedere al siguranţei sanitare, în perspectiva redeschiderii spaţiilor de cazare

    Grupul hotelier Accor şi Bureau Veritas, companie specializată în servicii de testare, inspecţie şi certificare, au creat un ghid pentru industria ospitalităţii care prezintă standardele de siguranţă şi protocoalele de igienă adecvate pentru a permite redeschiderea unităţilor de cazare, precum şi zona de birouri şi catering.

    Înainte de a-şi rezerva următorul sejur, clienţii europeni vor putea verifica pe un site web dedicat al Bureau Veritas, dacă un anumit hotel sau restaurant a fost certificat sau nu de către Bureau Veritas.

    “Primirea, ocrotirea şi îngrijirea altora reprezintă însuşi ADN-ul Accor şi sunt în centrul a ceea ce facem. Astăzi, mai mult decât oricând, angajaţii, clienţii şi partenerii noştri trebuie să fie încrezători în abilitatea noastră de a le oferi cea mai bună primire posibilă. Ca lider european în materie de ospitalitate, este datoria noastră să anticipăm nevoile şi să răspundem cerinţelor de sănătate şi securitate, respectând cele mai înalte standarde”, a declarat Franck Gervais, CEO Accor Europe.

    Proiectul a fost realizat în parteneriat cu medici şi epidemiologi şi a fost dezvoltat în colaborare cu proprietarii şi asociaţiile comerciale Accor.

    ”Astăzi, cu această etichetă, avem capacitatea de a răspunde noilor aşteptări ale societăţii noastre în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa. Această etichetă va contribui la redeschiderea cu încredere a industriei ospitalităţii şi a restaurantelor. Suntem mândri să lucrăm cu Accor, la început în Franţa şi, ulterior, în toate ţările europene. Întreaga industrie va beneficia de această abordare, deoarece fiecare companie ar putea solicita să fie certificată de Bureau Veritas.”, a spus Jacques Pommeraud, CEO Bureau Veritas Africa şi Franţa.

    Eticheta va acoperi atât cazarea, cât şi cateringul şi va stabili standardele sanitare aplicabile tuturor hotelurilor Grupului, precum şi ale altor lanţuri şi hoteluri independente.

    Proiectul va fi prezentat în zilele ce urmează în cadrul Alliance France Tourisme, precum şi către ministerele relevante (ministerele franceze ale turismului, sănătăţii şi muncii), astfel încât aceştia să se implice activ – şi să valideze – standardele recomandate.

    Grupul Accor are un portofoliu de 39 de mărci hoteliere, printre care Ibis, Mercure, Novotel, Sofitel, Pullman.