BusinessMagazin

Tag: caz

  • Românii care refuză încorporarea în caz de război, 7 ani de închisoare. Categoria de vârstă vizată

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legislaţia românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

    Există însă etape premergătoare, decise de Preşedintele României.

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal
    Potrivit Codului Penal este infracţiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorităţi.

    Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

    Totuşi, dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să existe „RĂZBOI” ori „STARE DE ASEDIU”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Unde duce haosul din instituţii: autorităţile au relaxat condiţiile de carantină, dar nu au schimbat şi definiţia de caz la contactul direct

    Lipsa de coordonare între instituţiile statului iese din nou la iveală când două reguli privind carantina şi definiţia de caz contact direct nu se sincronizează ca durată.

    Comitetul de Situaţii de Urgenţă CNSU) a propus nişte reguli, adoptate ulterior, care prevăd carantina timp de 5 zile a persoanelor care au contact direct cu un caz pozitiv, însă definiţia de caz a Institutului de Sănătate Publică (INSP) spune că legatura epidemiologică între o persoană pozitivă şi contacţii ei se întinde pe o perioadă de 10 zile anterioare pozitivării.

    În acest context, dacă o persoană s-a întâlnit acum 10 zile cu un caz depistat pozitiv astăzi, este considerată contact direct şi trebuie să stea în carantină timp de 5 zile, deşi a trecut un timp dublu de la momentul întâlnirii.

    „Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului”, se arată pe site-ul INSP într-un document actualizat la 1 februarie 2022.

    Tot la 1 februarie au intrat în vigoare însă noile reguli de carantină, care impun 5 zile în cazul contacţilor direcţi cu persoane infectate. Măsura a fost motivată din punct de vedere medical chiar de medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    „La varianta Omicron, persoanele care fac infecţia în urma unei expuneri o fac în primele 5 zile, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate. După un contact cu risc infecţios, o persoană se va infecta la 5 zile”, potrivit lui Valeriu Gheorghiţă.

    Reprezentanţii INSP, contactaţi telefonic, nu au dorit să lămurească situaţia în care o persoană este contact direct şi se impune carantina, deşi a trecut perioada în care se putea infecta, după regulile CNSU. Nici Valeriu Gheorghiţă nu a putut fi contactat.

    „O să se schimbe şi metodologia în consecinţă, că incubaţia este mai scurtă, după cinci zile. Institutul (INSP – n.red.) trebuie să îşi pună la punct metodologia, conform cu noile reglementări”, a spus Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    INSP este o instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi are mai multe centre, printre care şi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, la conducerea căruia s-a aflat anterior Adriana Pistol.

     

    Cine este considerat contact direct, potrivit INSP?

    Contactul direct este definit ca:
    • Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
    • Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
    • Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
    • Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
    • Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
    • Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.


    Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului.

     

  • Bilanţ provizoriu coronavirus: încă o zi cu peste 30.000 de cazuri

    Conform datelor existente vineri la nivelul CNCCI, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 31.776 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care unul anterior intervalului de referinţă.

    Buletinul informativ va fi detaliat la ora 13.00.

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2021 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • Autorităţile au modificat în linişte regulile de izolare în caz de COVID

    Perioada de izolare pentru persoanele confirmate cu infecţia cu COVID-19 este scurtată din nou la 5 zile pentru persoanele vaccinate şi 7 zile pentru nevaccinaţi, potrivit unui răspuns al medicului Adriana Pistol, şefa Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile.

    Şefa INSP nu a precizat dacă măsura este publicată în Monitorul Oficial, însă în cazul şcolilor, într-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, se precizează că un copil reia prezenţa fizică după 7 zile pentru cei nevaccinaţi şi după 5 zile pentru cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală.

    Şi Raed Arafat a spus în conferinţa de presă de luni, 31 ianuarie, prin care a anunţat măsurile de relaxare că o persoană vaccinată stă în izolare cinci zile, după această perioadă poate să circule.

    Este a doua modificare privind perioada de izolare în caz de boală, după ce până acum, această perioadă în cazul unui pacient pozitiv era de 7 zile pentru vaccinaţi şi 10 pentru cei care nu s-au imunizat.

    Încă de la începutul anului, autorităţile au făcut mai multe modificări şi au pus în practică mai multe măsuri de relaxare, atât pentru călătoriile din alte ţări spre România, cât şi pentru persoanele care intră în carantină sau sunt depistate cu COVID.

  • Bilanţ provizoriu COVID-19: Peste 35.000 de cazuri noi şi 107 de decese

    Conform datelor existente la nivelul CNCCI, în ultimele 23 de ore au fost înregistrate 35.802 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 120 decese, dintre care 13 decese anterioare.

    Buletinul informativ va fi detaliat la ora 13.00.

  • Lucian Bode, după ce o fetiţă a fost ucisă pe trecerea de pietoni de un agent: Imaginea cu bocancul m-a şocat. Vom reanaliza procesul de recrutare a poliţiştilor din sursă externă

    Ministrul de Interne, Lucian Bode, a făcut primele declaraţii, luni, în cazul poliţistului care a accidentat două fetiţe pe trecerea de pietoni, una dintre ele decedând. Bode a spus că regret enorm, mai ales că are o fetiţă de vârstă apropiată cu Raisa.

    „Regret enorm. (…) Dincolo de funcţia ministerială sunt tatăl unei fetiţe de vârstă apropiată cu Raisa. Iar sentimentul pe care îl simt este unul cutremurător”, a spus, luni, ministrul Lucian Bode.
    Acesta spune că niciuna dintre măsurile care vor fi dispuse nu o va aduce pe fetiţă înapoi.
    „Vorbim de o faptă ireparabilă, însă pentru familia îndoliată şi pentru opinia publică, am obligaţia să dispun măsuri în limita competenţelor legale”, a mai spus Bode.
    Accidentul în care două fetiţe au fost rănite pe trecerea de pietoni a avut loc în Sectorul 1. Maşina de poliţie a accidentat, joi după-amiază, două fete – Raisa şi Maria. Raisa a murit, iar Maria a ajuns la spital.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
     

  • ULTIMA ORĂ. Răsturnare de situaţie în cazul lui Novak Djokovic

    Novak Djokovic a câştigat, luni, prima luptă în instanţă, astfel că poate rămâne, deocamdată, în Melbourne, pentru a participa la turneul australian de Grand Slam.

    Instanţa a hotărât că autorităţile australiene de frontieră au greşit atunci când au anulat viza sportivului.

    Audierile – desfăşurate online – au durat ore întregi. Pe parcursul lor, sportivul a părăsit hotelul unde a fost cazat în ultimele zile şi s-a alăturat avocaţilor săi.

    Judecătorul Anthony Kelly a anulat decizia autorităţilor de anulare a vizei lui Djokovic şi a ordonat ca sportivului să i se permită să rămână în Australia şi să i se returneze paşaportul.

    În Australia, poliţiştii au fost nevoiţi să intervină în forţă pentru a-i împrăştia pe fanii lui Djokovic, care aproape că blocau limuzina în care se afla sportivul pe străzile din Melbourne, scrie stirileprotv.ro

     

  • Cine a fost femeia pe care Elena Ceauşescu a urât-o cel mai mult. ”Îi spunea soţului meu: ‘Lasă, dragă, o să moară’”

    Un astfel de caz a fost cel al Violetei Andrei, una dintre cele mai frumoase actriţe din ţara noastră, pe care soţia dictatorului a scos-o de pe platourile de filmare în 1982.

    “În 1965, am jucat în primul lungmetraj, apoi rolurile au venit unul după altul, până în 1972. Atunci a avut loc o întâlnire scurtă cu familia Ceauşescu, eram împreună cu soţul meu (n.r. – este vorba despre Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central pe probleme de politică externă la vremea respectivă). Imediat după ce m-a văzut, soţia dictatorului a început să mă urască. Şi m-a urât toată viaţa, pur şi simplu. Pentru mine, Elena Ceauşescu a fost un coşmar care m-a urmărit aproape 20 de ani”, a declarat, pentru Libertatea, Violeta Andrei, în urmă cu şapte ani (2011).

    Din acel moment i s-a interzis să mai joace în filme. Abia în 1974 a fost distribuită din nou într-un lungmetraj de regizorul Iulian Mihu, care era deja un artist cunoscut peste hotare şi cu greu se putea atinge cineva de el.

    Avea interzis pe platourile de filmare

    Au urmat zeci de roluri până în 1982, când nu a mai chemat-o nimeni pe platouri, din ordinul soţiei dictatorului. Până la finalul vieţii, Elena i-a purtat pică actriţei. “În 1988, m-am îmbolnăvit destul de grav şi am fost supusă unei operaţii. Ceauşeasca îi tot repeta soţului meu: «Lasă, dragă, o să moară». Ei, bine, n-am murit, a murit ea, în decembrie 1989”, a mai dezvăluit Violeta Andrei.

    «Au vrut să-i facă rău şi copilului meu»

    “Îmi amintesc că, prin 1991, aveam voie să-i duc lui Ştefan trei kilograme de alimente la închisoare. Îi duceam şi cărţi, în special discursuri politice, iar cei de acolo mă tot întrebau dacă sunt volume cu Ceauşescu, deşi scria pe coperte că erau interbelice.

    Oamenii lui Iliescu au vrut să îi facă rău şi copilului meu (Călin Andrei – n.r.), l-au dat afară de la muncă, dar el a avut noroc, a intrat imediat la un privat”, a povestit actriţa, scrie libertatea.ro

  • 6.018 cazuri noi de COVID-19 şi 44 de decese în 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 6.018 cazuri de COVID-19 şi 44 de decese. Numărul cazurilor noi este cu peste 1.100 mai mare decât cel raportat anterior.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 6.018 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 1.125 mai multe decât în ziua anterioară. Un număr de 768 de cazuri noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Până joi, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.827.867 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 12.789 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.753.835 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    Până joi, 58.940 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore, au fost raportate de către INSP 44 de decese (19 bărbaţi şi 25 de femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş şi municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 44 de decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 11 la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 13 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    41 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru trei pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Din totalul de 44 de pacienţi decedaţi, 36 erau nevaccinaţi şi opt vaccinaţi. Cei opt pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 60-69 ani şi peste 80 ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 2.365, cu 106 mai mult decât în ziua anterioară.

    De asemenea, la ATI sunt internate 400 persoane, cu 9 mai puţin decât în ziua anterioară. Dintre cei 400 de pacienţi internaţi la ATI, 31 au certificat care atestă vaccinarea.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 95 sunt minori, 87 fiind internaţi în secţii, cu 5 mai mult decât în ziua anterioară şi 8 la ATI, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară.

    Până joi, la nivel naţional, au fost prelucrate 11.135.429 de teste RT-PCR şi 6.214.394 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 20.161 de teste RT-PCR (9.562 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.599 la cerere) şi 42.681 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 13.652 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 2.775 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 47.044 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 70 de persoane.