Să presupunem că aţi semnat documentul şi intraţi în clădire. Primul hol este plin de uşi securizate cu cardul, în spatele lor aflându-se mai multe uşi păzite de coduri sau paznici. După mai multe uşi sau bariere de sticlă se află staţiile de lucru, închise în nişte cuşti de metal. Totul este supravegheat video, toate activităţile, măsurate şi monitorizate; paznicii, aflaţi într-o cameră împânzită de ecrane, urmăresc orice element care intră sau iese.
Toate măsurile de securitate nu sunt însă impuse pentru a proteja reţeta Botox de ochii curioşilor, ci pentru că produsul-minune al celor de Allergan este produs cu una dintre cele mai toxice substanţe de pe Pământ.
Botox este derivat dintr-o toxină purificată din Clostridium botulinum, o bacterie ce se multiplică în medii precum cel din interiorul unei conserve cu carne stricată. Toxina este atât de puternică încât o cantitate mică poate sufoca o persoană, paralizându-i muşchii pe care îi foloseşte atunci când respiră. Toxina botulinică este considerată unul dintre cei mai puternici agenţi de bioterorism, iar asta înseamnă că toate companiile care lucrează cu substanţa trebuie să se supună regulilor impuse de Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC).
Un gram de toxină botulinică este suficient pentru producerea întregii cantităţi de Botox comercializate într-un an la nivel global. Pe de altă parte, un studiu publicat în 2001 subliniază că un gram de toxină botulinică, în formă cristalizată, poate ucide până la un milion de oameni. |n aceste condiţii, este explicabil modul în care atât Allergan, cât şi guvernul Statelor Unite păzesc spaţiile de depozitare a substanţei.
Acest nivel de securitate aduce însă şi un efect comercial: Allergan are o cotă de piaţă de 90% pe segmentul neurotoxinelor utilizate în scopuri medicale şi de 75% pe segmentul substanţelor folosite pentru uz cosmetic. ”Cât de des vezi o astfel de cotă de piaţă – şi nu vorbesc doar de medicamente, ci în orice sector?“, se întreba David Pyott, CEO al companiei între 1998 şi 2015. ”E ceva nemaiîntâlnit.“
|n Statele Unite se înregistrează, anual, sute de cazuri de otrăvire cu toxină botulinică; cazurile de deces sunt însă mult mai rare.
UN MEDICAMENT-MINUNE
În jurul anului 1820, un doctor german pe nume Justinus Kerner a publicat prima descriere amănunţită a simptomelor pe care el le-a numit ”Wurstgift“, adică otrăvire cu cârnaţi: dificultăţi în a înghiţi şi în a respira. Ani mai târziu, un grup de muzicieni care cântau la o nuntă au suferit de paralizia muşchilor după ce au consumat şuncă; trei dintre ei şi-au pierdut viaţa. În urma acelei tragedii, Emile Van Ermengem, profesor de microbiologie în Belgia, a identificat Clostridium Botulinum. Deşi este creditat cu numele acordat toxinei, Ermengem s-a inspirat de la Kerner, derivând denumirea din cuvântul latin pentru cârnat: botulus.
Botoxul este creaţia a doi oameni de ştiinţă, Alan Scott şi Ed Schantz, care s-au arătat interesaţi de toxină din cu totul alte motive. |n anii ’60 şi ’70, Scott, de profesie oftalmolog, căuta un tratament pentru pacienţii cu strabism. Schantz se concentra mai mult pe zona militară decât pe cea medicală, după ce purificase toxina la Fort Detrick, în cadrul programului american de dezvoltare a armelor biologice.
La acea vreme, controlul transporturilor de toxină botulinică era aproape inexistent; Schantz i-a trimis lui Scott toxina în formă cristalizată, folosind un tub de metal ca recipient. Cel din urmă a reuşit să transforme toxina într-un produs farmaceutic, ridicând în jurul descoperirii sale compania Oculinum.
Medicamentul ce purta acelaşi nume ca şi compania a fost aprobat pentru tratamentul strabismului în 1989. Allergan a cumpărat licenţa de la Scott doi ani mai târziu, schimbându-i după scurt timp numele în Botox. |ncă de la început, noii proprietari au abordat extrem de atent substanţa, înţelegând efectele nocive pe care aceasta le-ar putea provoca. ”A fost o problemă încă de la început“, le-a povestit celor de la Bloomberg Gavin Herbert Jr., fost CEO şi fiu al fondatorului companiei. ”Am început să producem cantităţi mici şi să le transportăm cu un avion privat, având întotdeauna oameni de pază prezenţi.“
Mitchell Brin, responsabil cu cercetarea la Allergan, a jucat un rol determinant în dezvoltarea medicamentului încă de la început. Casa lui arată ca un muzeu dedicat Botoxului, iar plăcuţa de înmatriculare din California are inscripţionat cuvântul BOTOX.
CUM FUNCŢIONEAZĂ ÎNSĂ BOTOXUL?
Muşchii unei persoane sunt controlaţi de nervii motori, iar aceştia eliberează o serie de substanţe care transmit muşchiului că trebuie să se contracte; Botox blochează eliberarea acelor substanţe.
Medicamentul este astăzi aprobat în opt discipline medicale diferite, inclusiv tratamentul migrenelor cronice, al prostatelor hiperactive sau al spasmelor musculare severe, fiind în curs de aprobare şi pentru tratarea depresiei. Herbert spune că atunci când a cumpărat reţeta pentru Botox, se aştepta la vânzări anuale de 10 milioane de dolari; acum, aşteptările pentru anul 2020 se ridică la 4 miliarde de dolari.
Allergan nu şi-a propus însă să devină un mare jucător pe segmentul neurotoxinelor; compania şi-a început activitatea în anii ’80 producând picături nazale pe care le vindea într-o farmacie de familie din Los Angeles. Un prieten a sugerat dezvoltarea unei formule care să trateze conjunctivita, iar Gavin Herbert Sr. a reuşit să scoată pe piaţă primele picături oculare antihistaminice din Statele Unite; a fost primul mare succes comercial al Allergan.
Când fiul său a preluat compania, în 1957, a mutat sediul în clădirea unui fost teatru. Camera de proiecţie era folosită ca un spaţiu steril în care se umpleau recipientele, iar balconul şi scena erau folosite pentru depozitare. La începutul anilor ’70, Allergan devenise o companie importantă pe piaţă, producând picături oculare şi substanţe destinate utilizatorilor de lentile de contact, dar care voia să se extindă.
|n aceeaşi perioadă, coasta de nord-vest a Irlandei intrase într-o gravă criză economică, iar şomajul se apropia de 30%. Un politician a convins Consiliul Industrial din Westport să construiască o fabrică pentru a atrage companii americane, însă spaţiul a rămas neocupat până la venirea lui Herbert. Facilităţile fiscale au fost cele care l-au atras, CEO-ul Allergan fiind deja în căutarea unui loc unde să deschidă o nouă unitate de producţie.
Aşa cum se întâmplă de multe ori în cazul medicamentelor, descoperirea Botoxului a fost una întâmplătoare. Un cuplu de doctori din Vancouver au înţeles proprietăţile antiîmbătrânire ale substanţei în timp ce tratau o pacientă de spasme oculare. Femeia a protestat atunci când, în timpul unei programări, nu i s-a mai făcut injecţia cu Botox în partea de sus a feţei, lângă sprânceană; le-a spus că injecţiile îi dădeau o expresie facială ”frumoasă, netulburată“. Cei doi doctori au decis atunci să experimenteze efectele Botox asupra ridurilor, prima pacientă fiind chiar secretara lor. |n doar câteva zile, aceasta avea o frunte mai netedă şi o expresie întinerită.
Cu toate acestea, găsirea unor clienţi care să fie de acord cu o injecţie care conţinea otravă era dificilă, aşa că cei doi au decis să experimenteze pe soţia doctorului. |n scurt timp, cabinetul era plin de oameni interesaţi de produs.
În prezent, aproape 55% din producţie are ca destinaţie procedurile medicale, în vreme ce restul medicamentelor sunt folosite în domeniul cosmeticii.
Unele dintre cele mai mari companii de farma din lume au încercat, fără succes, să dezvolte propriile lor medicamente bazate pe neurotoxine. |n 2009, Johnson & Johnson a plătit 1,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona Mentor Corp., companie ce producea, printre altele, şi medicamentul experimental PurTox. După cinci ani, Johnson & Johnson a încetat activitatea de cercetare a produsului.
Ceea ce protejează imperiul Botox este complexitatea produsului: reţeta nu este patentată, ci este secretă – aşa cum se întâmplă şi în cazul Coca-Cola. Atât timp cât Allergan o poate proteja, competitorii trebuie să pornească de la zero. ”Procesul fundamental este unul de fermentare anaerobică“, explică Mitchell Brin. ”Timpul necesar, procesul de purificare, agenţii care sunt folosiţi – toate reprezintă elemente esenţiale şi toate sunt extrem de bine protejate.“
Allergan a fost cumpărată în 2015 de Actavis pentru suma de 66 de miliarde de dolari. Cumpărătorii au preluat chiar şi numele Allergan, iar asta este o dovadă a forţei pe care o are brandul Botox.
Compania nu are nicio grijă vizavi de securitatea substanţelor, chiar în condiţiile în care societatea, la nivel global, traversează momente dificile. ”Ne aduce aminte că un astfel de nivel de securitate este absolut necesar“, remarcă Paul Coffey, director al fabricii din Westport. De la unitatea din Irlanda, care are peste 800 de angajaţi, toxina pleacă în drumul său către clienţi. Primul pas este combinarea unei soluţii saline cu o cantitate infimă din toxina purificată; substanţa rezultată este transportată, prin intermediul unor ţevi, până la o cameră sterilă în care totul este controlat: temperatura, umiditatea sau presiunea. În cele din urmă, soluţia este inserată în recipiente mici de sticlă şi transformată într-o pudră – ceea ce doctorii primesc la cabinet.
Una dintre cele mai periculoase substanţe de pe Pământ este acum neutralizată şi gata să fie injectată în pacienţi.
