Tag: cadere

  • Reţeaua HBO, afectată de atacuri informatice. Serialul “Game of Thrones” a fost vizat de hackeri

    Potrivit Entertainment Weekly, sustragerea de informaţii a inclus şi scenariul unui episod nedifuzat al serialului fantasy de mare succes “Game of Thrones”.

    Weeekend-ul trecut, un grup de reporteri a primit un e-mail anonim scris de o persoană care pretindea a fi pirat informatic şi care se lăuda cu “cea mai mare scurgere de informaţii din era cibernetică”, punând presiune asupra presei să difuzeze “scurgerea de informaţii” ataşată respectivului e-mail. Respectiva persoană a promis că va oferi un interviu reporterului care va răspândi cel mai mult vestea cu privire la respectivul atac, semnând e-mailul cu deviza “HBP se află în cădere”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua HBO, afectată de atacuri informatice. Serialul “Game of Thrones” a fost vizat de hackeri

    Potrivit Entertainment Weekly, sustragerea de informaţii a inclus şi scenariul unui episod nedifuzat al serialului fantasy de mare succes “Game of Thrones”.

    Weeekend-ul trecut, un grup de reporteri a primit un e-mail anonim scris de o persoană care pretindea a fi pirat informatic şi care se lăuda cu “cea mai mare scurgere de informaţii din era cibernetică”, punând presiune asupra presei să difuzeze “scurgerea de informaţii” ataşată respectivului e-mail. Respectiva persoană a promis că va oferi un interviu reporterului care va răspândi cel mai mult vestea cu privire la respectivul atac, semnând e-mailul cu deviza “HBP se află în cădere”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Creditinfo: companiile din România au pierdut 90.000 de salariaţi

    Majoritatea covârşitoare a companiilor din România (91,5%) o reprezintă micro-întreprinderile, adică au cel mult 9 angajaţi, 8,19% au între 10 şi 49 de angajaţi, 1,49% au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 0,29% (puţin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajaţi. Totul, în contextul în care numărul companiilor înregistrate în România care au desfăşurat activitate a crescut cu 19.000 faţă de anul precedent, ajungând la 556.000, faţă de 537.000 în 2015. A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei în anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei în anul 2016, se mai arată în studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de până la 2 milioane lei este de 91%, într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi. A scăzut în schimb ponderea companiilor care au înregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% în anul 2015 la 0,5% anul trecut. 

    Totuşi, deşi sunt mai puţine companii şi au mai puţini salariaţi, profitul înregistrat de ele se află pe un trend crescător: 96 de miliarde lei în 2016, faţă de 89 de miliarde în 2015 şi 83 de miliarde în 2014. Totodată, pierderile înregistrate de companiile româneşti au fost din ce în ce mai mici în ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei în 2014, la 44 miliarde în 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

    „Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obţinut de acestea, cât şi atunci când în ecuaţie este introdusă şi pierderea înregistrată la nivel naţional. Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creşterea profitului şi cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea acestora să se dubleze în anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explică Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

  • La ce ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • CUTREMUR în Guvern. 22 de miniştri au căzut evaluarea. Se anunţă schimbări majore în următoarele ore

    Preşedintele executiv al PSD, Nicolae Bădălău, a declarat marţi că sunt extrem de multe nerealizări şi a nominalizat ministerele Finanţelor, Agriculturii şi Transporturilor. Întrebat dacă Sorin Grindeanu a trecut evaluarea din partid, Bădălău a spus doar ”premierul îşi asumă tot Guvernul”. Lia Olguţa Vasilescu, Carmen Dan şi Petre Daea sunt cei trei miniştri care au trecut evaluarea, ceilalţi membri din Cabinetul Grindeanu nereuşind să se încadreze în cerinţele partidului, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Oamenii de ştiinţă au descoperit motivul care i-a împiedicat pe mongoli să cucerească Europa

    În anul 1206, Ginghis Han, conducătorul triburilor din nordul Mongoliei, a început să îşi pună în aplicare planul de a cuceri lumea.
     
    Cu ajutorul unor tactici foarte bine concepute şi a unor soldaţi extrem de bine pregătiţi, teritorii vaste au căzut sub forţa copleşitoare a Imperiului Mongol, care, la apogeu, se întindea de la Marea Japoniei şi până în Europa de Est.
     
    Cu toate acestea, cuceririle s-au încheiat brusc în momentul în care hoardele au ajuns în spaţiul Austriei de astăzi. 
     

    Vezi aici motivul care i-a împiedicat pe mongoli să cucerească Europa

  • Care este strategia lui Eric Stab pentru România

    „Trebuie să mărturisesc că înainte de numirea mea nu pusesem piciorul în România”, povesteşte degajat şi zâmbitor Eric Stab, care conduce din 2008 operaţiunile locale ale ENGIE. „Când mă uit în urmă, trebuie să spun că multe lucruri s-au schimbat în bine, de atunci. Dacă te uiţi la Bucureşti, chiar dacă ne plângem că lucrurile nu se mişcă destul de repede, sunt multe dezvoltări importante. Îmi aduc aminte de anul 2008, când am venit prima oară, că petreceam ore întregi în traficul din faţa aeroportului Băneasa. Cred că ne amintim cu toţii de momentele alea, când nu existau tuneluri sau pasaje; acum lucrurile stau mult mai bine. Sigur, e doar un exemplu, dar sunt multe altele. Probabil că schimbarea este cel mai bine ilustrată de creşterea economică înregistrată de România, în ciuda dificultăţilor de după criză.”

    În loc să facă armata în cadrul unei unităţi militare, sistemul de învăţământ din Franţa permite absolvenţilor să plece în străinătate în ideea de a dezvolta companii franceze, explică Eric Stab, iar acest lucru i-a permis să îşi formeze o viziune asupra modului în care şi-ar fi putut construi cariera. „E posibil şi azi, chiar dacă armata nu mai e obligatorie în Franţa. E un mod mult mai deştept de a-ţi face datoria faţă de armată decât să înveţi să tragi cu arma.” A avut aşadar ocazia de a merge la Berlin, imediat după căderea zidului, atunci când totul era în plină dezvoltare. „Am ajuns cumva din întâmplare acolo. Dacă mi s-ar fi propus, spre exemplu, să merg în Statele Unite, aş fi acceptat. Dacă te uiţi la cariera mea, ai impresia că mă tot mut înspre est”, spune uşor amuzat Stab. „Unii ar putea crede că următoarea oprire e în Rusia.”

    După ce a lucrat timp de nouă ani în Germania şi patru ani în Franţa, Eric Stab a fost rugat să treacă la divizia din Marea Britanie a companiei, acolo unde ENGIE avea o serie de investiţii. „Aveam o companie în domeniul gazelor, localizată în Midlands, şi una de electricitate în Yorkshire”, povesteşte Stab. „Am încercat să le unim, dar din păcate nu a funcţionat, iar asta a devenit repede o problemă. Erau practic două echipe de management una împotriva celeilalte, iar eu am fost trimis acolo să calmez cumva lucrurile. A fost o experienţă foarte interesantă, am lucrat acolo cam patru ani şi jumătate.” Ulterior, în 2008, Gaz de France a fuzionat cu grupul Suez, iar lui Eric Stab i s-a propus să conducă activităţile companiei în sectorul energetic pe zona Europei Centrale şi de Est. „Cred că a fost o promovare, a fost o provocare interesantă într-o perioadă interesantă să coordonez acea regiune.”

    La trei săptămâni după numirea sa, banca Lehman Brothers a intrat în colaps, iar lumea s-a schimbat practic peste noapte.

    „Toate companiile mari se întrebau ce e de făcut, pentru că în toate sectoarele au fost necesare schimbări. De fapt, când am venit în funcţie eram concentraţi pe achiziţii, pe noi investiţii, dar prima reacţie în cazul unei astfel de crize este să linişteşti lucrurile, să consolidezi businessul existent şi să protejezi activităţile existente.”

    Ca urmare a crizei, compania a început să se reorienteze către statele unde există potenţial de dezvoltare; după doi ani petrecuţi la Viena, managementul i-a cerut să se îndrepte către est. „Segmentul nostru încă resimte o presiune mare şi trebuie să ne reorganizăm în mod constant, cred că e un lucru care se întâmplă şi la alte multinaţionale, mai ales în sectorul energetic.”

    Astfel, Eric Stab a ajuns în România în 2010, deşi ocupa încă din 2008 funcţia de preşedinte nonexecutiv al ENGIE România; a devenit preşedinte executiv în 2010 şi, pentru mai multă eficienţă, în 2012 compania a decis să unească funcţiile de preşedinte şi CEO. „Nu a fost vorba de a avea mai multă putere, a fost mai curând o decizie legată de eficienţă. Atunci când eşti pus în faţa unor situaţii dificile, puterea nu mai este atât de importantă.”

    Managerul francez coordonează astăzi şi activităţile ENGIE în Polonia, unde numărul angajaţilor se ridică la 900. El este şi preşedintele CIS – Consiliul Investitorilor Străini – funcţie pe care o numeşte „un privilegiu”. CEO-ul ENGIE a devenit în 2015 preşedinte al Consiliului, una dintre cele mai importante organizaţii care reprezintă interesele mediului de afaceri în dialog cu autorităţile locale, din care fac parte peste 120 de companii-cheie din România. Cifra de afaceri totală a companiilor membre ale CIS este egală cu 26% din PIB-ul României, iar numărul cumulat de angajaţi depăşeşte 182.000.

    UN BUSINESS PENTRU MILIOANE DE CLIENŢI

    ENGIE România, fostul GDF Suez Energy România, cel mai mare distribuitor de gaze local, care „încălzeşte“ şi Bucureştiul, a înregistrat în 2016 venituri de 4,4 miliarde lei, potrivit datelor consolidate, figurând astfel cu un business în jurul pragului de un miliard de euro. Tot potrivit datelor consolidate, ENGIE România a încheiat anul trecut cu un profit net de 364 de milioane de lei faţă de cele 378 de milioane de lei înregistrate în 2015.

    Compania deserveşte circa 1,6 milioane de clienţi, operează o reţea de conducte de gaze formată din 19.000 de kilometri şi deţine o capacitate de producţie de energie de 100 MW prin intermediul a două proiecte eoliene. Alături de creşterea prezenţei din zonele core, compania analizează şi alte segmente pentru creşterea încasărilor. În cadrul unui interviu acordat ZF, Eric Stab, chairman & CEO al ENGIE România, spunea că firma este interesată de zona de green mobility (transport bazat pe combustibili verzi – n. red.), aşa că pe termen mediu nu este exclus să apară primele „benzinării“ ENGIE în care flote de vehicule, aşa cum sunt autobuzele, să se alimenteze cu gaz comprimat, soluţie absentă în acest moment în România. Dincolo de staţiile cu gaz comprimat (GNC), pe lista de posibile servicii cu care ENGIE România ar putea ieşi în piaţă ar fi mici unităţi de producţie situate chiar lângă punctul de consum.

    Arsenalul de servicii noi cu care ENGIE vine în piaţă este rezultatul schimbărilor prin care trec marile companii de utilităţi, forţate să vină la pachet şi cu altceva în afară de energie şi gaze în contextul în care puterea consumatorului a crescut semnificativ odată cu liberalizarea pieţelor şi cu scăderea preţurilor la energie.

    Gazul natural comprimat este un combustibil alternativ care poate contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii aerului, mai ales în mediul urban, dar şi la o mai bună utilizare a gazelor româneşti ca resurse locale. Transportul urban reprezintă 40% din emisiile de CO2 responsabile pentru schimbările climatice şi un factor de poluare cu impact asupra sănătăţii locuitorilor din marile oraşe, de aceea orice nouă tehnologie care ar putea să îmbunătăţească calitatea aerului în oraşe merită luată în calcul. Gazul natural comprimat este relativ nou pe piaţa din România, dar este cel mai matur combustibil alternativ, deja foarte dezvoltat în lume. De exemplu, la nivelul ENGIE, operaţiunile cu GNC au început în 1996 şi astăzi, prin intermediul GNVert (filiala ENGIE responsabilă de activităţile GNC din Franţa), grupul exploatează în Franţa 140 de staţii de alimentare pentru toate tipurile de vehicule. GNVert a investit în staţii de GNC pentru companii ca operatorii de transport public din Paris, Nisa, Strasbourg, Montpellier şi Lille, dar şi pentru Sodexo, Veolia, Carrefour, Aéroports de Paris etc. De asemenea, grupul a deschis staţii de GNC şi în alte ţări din Europa (Belgia, Olanda, Germania, Ungaria).

  • Mereu spre est

    „Trebuie să mărturisesc că înainte de numirea mea nu pusesem piciorul în România”, povesteşte degajat şi zâmbitor Eric Stab, care conduce din 2008 operaţiunile locale ale ENGIE. „Când mă uit în urmă, trebuie să spun că multe lucruri s-au schimbat în bine, de atunci. Dacă te uiţi la Bucureşti, chiar dacă ne plângem că lucrurile nu se mişcă destul de repede, sunt multe dezvoltări importante. Îmi aduc aminte de anul 2008, când am venit prima oară, că petreceam ore întregi în traficul din faţa aeroportului Băneasa. Cred că ne amintim cu toţii de momentele alea, când nu existau tuneluri sau pasaje; acum lucrurile stau mult mai bine. Sigur, e doar un exemplu, dar sunt multe altele. Probabil că schimbarea este cel mai bine ilustrată de creşterea economică înregistrată de România, în ciuda dificultăţilor de după criză.”

    În loc să facă armata în cadrul unei unităţi militare, sistemul de învăţământ din Franţa permite absolvenţilor să plece în străinătate în ideea de a dezvolta companii franceze, explică Eric Stab, iar acest lucru i-a permis să îşi formeze o viziune asupra modului în care şi-ar fi putut construi cariera. „E posibil şi azi, chiar dacă armata nu mai e obligatorie în Franţa. E un mod mult mai deştept de a-ţi face datoria faţă de armată decât să înveţi să tragi cu arma.” A avut aşadar ocazia de a merge la Berlin, imediat după căderea zidului, atunci când totul era în plină dezvoltare. „Am ajuns cumva din întâmplare acolo. Dacă mi s-ar fi propus, spre exemplu, să merg în Statele Unite, aş fi acceptat. Dacă te uiţi la cariera mea, ai impresia că mă tot mut înspre est”, spune uşor amuzat Stab. „Unii ar putea crede că următoarea oprire e în Rusia.”

    După ce a lucrat timp de nouă ani în Germania şi patru ani în Franţa, Eric Stab a fost rugat să treacă la divizia din Marea Britanie a companiei, acolo unde ENGIE avea o serie de investiţii. „Aveam o companie în domeniul gazelor, localizată în Midlands, şi una de electricitate în Yorkshire”, povesteşte Stab. „Am încercat să le unim, dar din păcate nu a funcţionat, iar asta a devenit repede o problemă. Erau practic două echipe de management una împotriva celeilalte, iar eu am fost trimis acolo să calmez cumva lucrurile. A fost o experienţă foarte interesantă, am lucrat acolo cam patru ani şi jumătate.” Ulterior, în 2008, Gaz de France a fuzionat cu grupul Suez, iar lui Eric Stab i s-a propus să conducă activităţile companiei în sectorul energetic pe zona Europei Centrale şi de Est. „Cred că a fost o promovare, a fost o provocare interesantă într-o perioadă interesantă să coordonez acea regiune.”

    La trei săptămâni după numirea sa, banca Lehman Brothers a intrat în colaps, iar lumea s-a schimbat practic peste noapte.

    „Toate companiile mari se întrebau ce e de făcut, pentru că în toate sectoarele au fost necesare schimbări. De fapt, când am venit în funcţie eram concentraţi pe achiziţii, pe noi investiţii, dar prima reacţie în cazul unei astfel de crize este să linişteşti lucrurile, să consolidezi businessul existent şi să protejezi activităţile existente.”

    Ca urmare a crizei, compania a început să se reorienteze către statele unde există potenţial de dezvoltare; după doi ani petrecuţi la Viena, managementul i-a cerut să se îndrepte către est. „Segmentul nostru încă resimte o presiune mare şi trebuie să ne reorganizăm în mod constant, cred că e un lucru care se întâmplă şi la alte multinaţionale, mai ales în sectorul energetic.”

    Astfel, Eric Stab a ajuns în România în 2010, deşi ocupa încă din 2008 funcţia de preşedinte nonexecutiv al ENGIE România; a devenit preşedinte executiv în 2010 şi, pentru mai multă eficienţă, în 2012 compania a decis să unească funcţiile de preşedinte şi CEO. „Nu a fost vorba de a avea mai multă putere, a fost mai curând o decizie legată de eficienţă. Atunci când eşti pus în faţa unor situaţii dificile, puterea nu mai este atât de importantă.”

    Managerul francez coordonează astăzi şi activităţile ENGIE în Polonia, unde numărul angajaţilor se ridică la 900. El este şi preşedintele CIS – Consiliul Investitorilor Străini – funcţie pe care o numeşte „un privilegiu”. CEO-ul ENGIE a devenit în 2015 preşedinte al Consiliului, una dintre cele mai importante organizaţii care reprezintă interesele mediului de afaceri în dialog cu autorităţile locale, din care fac parte peste 120 de companii-cheie din România. Cifra de afaceri totală a companiilor membre ale CIS este egală cu 26% din PIB-ul României, iar numărul cumulat de angajaţi depăşeşte 182.000.


    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând de luni, 1 mai.

  • EMOŢIONANT! Momentul în care copilul căzut în fântână, la peste 16 metri, A FOST SCOS! ”Din cauza hipotermiei, la un moment dat a devenit mai puţin dinamic”

    Prim-adjunctul inspectorului general al Inspectorului General pentru Situaţii de Urgenţă, locotenet-colonelul Cristian Radu, a declarat presei, la finalul operaţiunii de salvare a copilului din Balta Sărată, judeţul Teleorman, că băiatul a stat timp de mai bine de 10 ore pe jumătate în apă, dar a dat semne de viaţă tot timpul
     
    Vezi video cu momentul în care copilul căzut în fântână, la peste 16 metri adâncime, a fost scos de pompieri.
     
     
  • Insula unde oamenii trăiesc până la 100 de ani. Care e secretul longevităţii

    Se vorbeşte despre o ”Zonă Albastră”, dar cei din Insula grecească Icaria nu vor să audă de aşa ceva: muncesc mult, fac plimbpri lungi, mănâncă mult peşte
     
    Se spune că aici ar fi căzut Icar, cel care, alături de Dedal, cu nişte aripi făcute de ei, ar fi vrut să ajungă acasă la zei. Aceştia, furioşi, au topit ceara care ţinea penele la un loc. Aşa a apărut Icaria, Insula din Egee, cu 10.000 de locuitori. Care, conform studiilor, au de trei ori mai mult şansa de a trăi peste 90 de ani decât oricare altă populaţie din Europa. Cancerul, depresiile, bolile cardiovasculare, demenţa nu sunt binevenite.

    Una dintre explicaţii ar putea fi stilul de viaţă: oamenii merg mult pe jos, fac baie în mare cel puţin o dată pe zi, mănâncă numai ce cultivă ori cresc pe lângă casa omului şi fac sex (da!) până aproape de ultima zi de viaţă. Ceasul nu există,  siesta este ceva obligatoriu. Iubesc reuniunile, petrec ore infinite alături de familie şi de cei dragi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro