BusinessMagazin

Tag: Business Magazin

  • Ce puteţi citi în noul număr din Business MAGAZIN – VIDEO

    Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN:

    • Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ. Când va fi lansat cel mai nou proiect al fondatorului medicinei private în România, o investiţie de 60 de milioane de euro?
    • Dacă nu te adaptezi, poţi să dispari, este una dintre filosofiile băncii de investiţii daneze Saxo Bank. Care sunt celelalte principii de business ale companiei care a navigat prin mai multe crize a a povestit pentru Business MAGAZIN chiar Kim Fournais, fondatorul şi CEO-ul companiei.
    • O nişă pe segmentul imobiliarelor neexploatată până acum ar putea fi soluţia atât pentru proprietarii care au rămas fără turişti prin Airbnb, pentru cei care închiriază pe termen lung, dar şi pentru nomazii prezentului, care nu pot sau nu vor să se stabilească într-un singur loc. Soluţia, Naiss, prima platformă de închiriere cu luna de pe piaţa locală.
    • Un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului atrage din ce în ce mai mulţi turişti. Care este povestea Zaga-Zaga, veţi putea citi în cea mai recentă ediţie de Business MAGAZIN.

    Despre toate aceste subiecte, dar şi despre multe altele, veţi putea citi în cea mai recentă ediţie a Business MAGAZIN.

     


     

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile în fiecare an diferite faţă de anii anteriori a 100 de tineri din mediul de business local, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

    2007

    A apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2007, la scurt timp după ce a vândut elveţienilor de la Adecco pachetul majoritar de acţiuni al IP Devel, firma pe care o
    formase alături de Daniel Bogdan. 

    2020

    Astăzi, el este senior group vicepresident în cadrul Enea Global Services, după apariţia sa în catalog cariera sa internaţională luând un avânt puternic. Potrivit datelor de pe LinkedIn, conduce de la Bucureşti peste 400 de angajaţi din mai multe pieţe aflate în Europa şi America de Nord.

    Vârstă: 30 de ani
    Acţionariat: Adecco Elveţia (76%), Bogdan Putinică (24%)
    Cifră de afaceri 2006: 4 mil. euro 2006
    Rata profitului 2006: 30%
    Număr angajaţi: 130

  • Aşa NU: Ce greşeli să nu faci când ceri o finanţare

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    „Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.”

    „E un mare dezavantaj când CEO-ul companiei, care imprimă start-up-ului direcţia, e nepregătit în ceea ce priveşte analiza de piaţă. Un antreprenor care nu ştie să descrie competiţia sau percepţiile din piaţă, care nu poate trasa un forecast (prognoză – n. red.), nu e conştient de provocările cu care se confruntă, porneşte din start cu stângul şi trage în jos şi şansele companiei la finanţare.

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară, rămâne în termeni financiari nevandabilă”, este de părere Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii cu capital de risc Roca X. Printre cele mai importante criterii analizate de fondul pe care îl conduce în momentul în care se ia decizia de a finanţa un start-up se numără: scalabilitatea businessului pe pieţe internaţionale, claritatea strategiei de go to market (modul în care o companie aduce un produs pe piaţă; în general, acest proces include un plan de afaceri care conţine publicul ţintă, planul de marketing şi strategia de vânzare – n. red.) şi, mai ales în aceste momente, fezabilitatea pe termen mediu şi lung sau rezilienţa la criză. „Ne uităm la afacerile disruptive la început de drum: tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP (produs minim viabil) sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate.”

    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures

    „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată start-up-ul lor unui fond de investiţii. Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.”
    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures, fond de investiţii de tip venture capital, spune că, aşa cum se întâmplă în orice industrie aflată la început de drum, şi pe piaţa fondurilor de investiţii actorii principali au nevoie de o perioadă de adaptare şi de educare. „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată startup-ul lor unui fond de investiţii.

    Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nici noi, de altfel, nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.” În orice caz, adaugă el, sunt câteva lucruri care merită îmbunătăţite de către antreprenori atunci când vin la o întâlnire. „Înainte de orice, să vină pregătiţi: să ştie cu cine se întâlnesc, în ce investeşte fondul, de ce sumă de bani au nevoie, eventual să ştie şi cât din compania lor sunt dispuşi să dea la schimb investitorului pentru capitalul pe care îl primesc. Să fie pregătiţi să răspundă la întrebări precum «Ce faceţi cu banii?», «Cât timp vă ajung?», «Cum o să arate compania voastră după ce aţi cheltuit banii?».” În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii EGV, criteriile analizate la un start-up care li se adresează pentru o finanţare sunt: echipa, problema pe care o adresează compania, value proposition (valoarea pe care o companie promite să o livreze clienţilor în cazul în care aleg să cumpere produsul lor – n.red.), produsul, go to market, tracţiune, competiţie, model de business şi strategie de fundraising. „După cum observaţi, produsul este doar unul din cele şapte lucruri; asta pentru că antreprenorul nu trebuie să construiască un produs, trebuie să construiască un business”, subliniază Munteanu. Potrivit lui, dintre toţi factorii care i-ar determina să refuze acordarea unei finanţări, cel mai important este lipsa de dedicare a fondatorilor. „În cazul acesta, nici măcar nu începem o discuţie de investiţie. Dedicare înseamnă dorinţa de a lucra 100% pentru start-up, lăsând orice altceva deoparte. De asemenea, fondatorii trebuie să fie oameni raţionali şi rezonabili, să poţi discuta cu ei şi să accepte feedback. În al doilea rând, nu investim în idei mici. Ca VC, căutăm să investim în idei care transformă industrii; să găseşti un loc de parcare cu o aplicaţie de mobil nu transformă mare lucru.”


    Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners

    „Un sfat aplicabil tuturor jucătorilor din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”

    „Nimeni nu este perfect, dar cel mai des întâlnit caz este cel în care echipa de antreprenori nu poate expune suficient de clar viziunea şi paşii pe care îi are de făcut pentru businessul său în următoarele două trimestre, adică «mâine». Mai recent, de când a început această criză la nivel macro, aş adăuga lipsa de înţelegere a cadrului în care operăm toţi acum. Dar şi aici este o curbă de învăţare. Iar noul cadru este «You need to be in business in order to grow your business!» (Trebuie să fii în business pentru a-ţi creşte businessul. – n. red.)”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al fondului de venture capital GapMinder Venture Partners. Potrivit lui, dincolo de potenţialul produsului pe care vor să îl dezvolte şi de sclabilitatea acestuia, de stadiul în care se află în acest proces, este foarte important, poate cel mai important, ca start-up-urile să aibă o echipă solidă. „Mulţi sunt tentaţi să neglijeze acest aspect pentru că nu are de-a face cu esenţa businessului şi cred că entuziasmul poate compensa orice alte potenţiale lipsuri. Nicio echipă nu seamănă cu alta, dar un sfat aplicabil pentru toţi jucătorii din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”
    Mihăescu spune că factorii care ar determina decizia reprezentanţilor GapMinder de a refuza acordarea unei finanţări sunt, de pildă, lipsa unei echipe solide şi faptul că reprezentanţii start-up-ului nu sunt suficient de flexibili sau experimentaţi să integreze tehnologia pe care o au în spatele businessului într-un model de afacere care poate creşte la nivel internaţional, aspect urmat de semne de tipul: dimensiune potenţială a businessului relativ mică, sub 100 de milioane de euro, o tehnologie care este foarte uşor de replicat sau un spaţiu extrem de aglomerat de competitori.


    Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda)
    „Ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice.” 

    În opinia lui Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda), fond de private equity înfiinţat în 2019, „ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice precum: extinderea naţională/regională/globală, preluarea unor competitori, extinderea capacităţii de producţie, abordarea digitală a clientelei, întărirea managementului pentru a delega şi a se degreva de o parte din responsabilităţile operaţionale, decizii care ar permite fondatorului să se concentreze pe execuţia iniţiativelor strategice şi ar da companiei un plus de maturitate printr-o mai mare autonomie operaţională delegată managementului”. El spune că printre criteriile care i-ar determina pe reprezentanţii Black Sea Fund să ofere o finanţare unei companii se numără: „Deschiderea, motivaţia şi capacitatea întreprinzătorului de a fructifica beneficiile parteneriatului cu fondul nostru având ca măsură stabilirea unui raport de încredere pe termen lung în calitate de coacţionari; meritele cazului de creştere a afacerii din industria respectivă în următorii 5 ani şi un istoric de creştere profitabilă a veniturilor”. În cazul în care cel puţin unul din criteriile de mai sus nu e îndeplinit, investiţia va fi refuzată.


    SIMONA GEMENEANU, PARTENER MORPHOSIS CAPITAL

    „Alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii.”

    Reprezentantă tot a unui fond de private equity, Simona Gemeneanu, partener Morphosis Capital, este de părere că, atunci când o companie cere finanţare, nu vorbim neapărat de o serie de greşeli pe care reprezentanţii acesteia le fac, ci mai degrabă de o lipsă de informaţie relevantă la nivelul antreprenorilor referitor la ce este un fond de investiţii, ce şi cum finanţează, care sunt etapele unui proces de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni şi achiziţii, n. red.) şi ce pregătire este necesară în prealabil – lucruri care în mod normal sunt explicate antreprenorilor de către un consultant pe partea de vânzare. „De aceea, alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii”, notează ea. Potrivit Simonei Gemeneanu, cele mai importante criterii de evaluare a unei oportunităţi sunt, din punctul de vedere al reprezentanţilor Morphosis, chimia şi energia fondatorului, performanţa financiară, scalabilitatea produsului/ conceptului, impactul în societate şi dinamica pieţei (mărimea pieţei, oferta competitorilor, bariere de intrare şi avantaje competitive). Care ar fi însă factorii care i-ar determina să refuze o cerere de finanţare? „În primul rând, când nu suntem aliniaţi ca interese şi viziune asupra pieţei şi oportunităţii de scalare. Dar bineînţeles că mai sunt şi alte criterii, cum ar fi dependenţa de un client sau furnizor ori senzitivitatea foarte mare la schimbări legislative.”

    Rudolf Vizental, CEO Roca Investment

    „Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.”

    Potrivit lui Rudolf Vizental, CEO al platformei de investiţii şi management ROCA Investment, cel mai dificil pentru antreprenori este să înţeleagă diferenţa dintre o soluţie de finanţare clasică şi o asociere cu o companie de private equity, cum este cea pe care executivul o conduce. „Într-o economie dominată de businessuri antreprenoriale şi familiale, asocierea este o barieră psihologică rigidă, care trebuie înţeleasă corect din start. Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.” Un alt aspect la fel de important, adaugă Vizental, este diferenţa între bani împrumutaţi şi bani capital. „Deşi fac parte din aceeaşi categorie, a resurselor financiare, se comportă foarte diferit”, notează el. La ROCA Investments, când vine vorba de acordarea unei finanţări IMM-urilor care au ajuns într-o etapă de maturitate şi au un produs care a fost validat de către piaţă, dar care se află într-un impas, sunt analizate trei criterii fundamentale: „Cel mai important este să împărtăşim aceleaşi valori cu antreprenorul cu care urmează să ne asociem. De asemenea, este esenţial să înţelegem perspectivele dezvoltării produsului, scalarea businessului. După care înţelegem care poate fi contribuţia noastră, valoarea pe care o putem aduce la dezvoltarea proiectului. Lipsa unuia din aceste criterii ne determină să nu continuăm negocierile.”


    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels

    „Când vine vorba despre nivelul finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european.”

    În paralel cu activitatea fondurilor de investiţii din piaţă, la fel de importantă este şi cea a asociaţiilor de investitori privaţi, cea mai reprezentativă fiind TechAngels, în care sunt înscrişi în jur de 70 de angel investori. Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels, spune că sunt multe lucruri pe care antreprenorii ar trebui să le facă şi să le spună ca să obţină o finanţare din partea investitorilor, dar pentru asta spune că sunt create acceleratoarele sau programele de mentorat. „Una dintre cele mai mari greşeli este să vii nepregătit”, spune el. Alte greşeli frecvent întâlnite sunt: minimizarea competiţiei sau insuficienta cercetare în legătură cu aceasta, precum şi proiecţii financiare prea optimiste, ambele reprezentând semnale de alarmă care determină investitorii să se retragă.
    Potrivit lui, piaţa fondurilor de investiţii din România este în creştere de la an la an. „La nivel al finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european, însă la nivel de fonduri de investiţii, în ultimii ani am văzut apariţia unui număr semnificativ de jucători.” 

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.

    CIFRĂ DE AFACERI: 2005 – 1 mil. dolari
    ESTIMARE 2006: 2 mil. dolari
    NUMĂR DE VIZITATORI: 1,5 milioane
    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 65
    NUMĂR DE SITE-URI: 19

    Călin Fusu

    În 2006 – 31 de ani Conducea în urmă cu 14 ani platforma de recrutare BestJobs.

    2020 – 46 de ani, în prezent, deţine în continuare BestJobs şi, sub umbrela Neogen Capital, este implicat în mai multe businessuri din tehnologie. Printre ultimele investiţii realizate de Neogen Capital se numără platforma de carsharing CityLink şi platforma de automatizare a proceselor (Robotic Process Automation – RPA) dezvoltată de start-up-ul local MissionCritical.

    „Tinerii manageri din corporaţii sau care conduc businessuri proprii sunt foarte efervescenţi şi dinamici, au mereu multe idei şi vor sĂ le pună pe toate în aplicare cât mai repede, imediat. De multe ori, această efervescenţă poate fi o problemă, pentru că mulţi uită de unde au pornit şi care este drumul lor, iar lipsa de concentrare, de răbdare şi de înţelegere că resursele sunt limitate le afectează şansele să reuşească.”

  • Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN – VIDEO

    Ce puteţi citi în noul număr din Business MAGAZIN: Cum se schimbă piaţa joburilor pentru corporatişti?

    • Piaţa muncii din România a fost lovită puternic de pandemia de COVID-19. În nici trei luni de când autorităţile au decretat starea de urgenţă, circa 430.000 de angajaţi aveau contractele de muncă încetate, adică fie au fost concediaţi, fie contractele lor nu au mai fost prelungite, conform datelor de la Ministerul Muncii. Mai mult, rata şomajului a crescut în luna aprilie la 4,8%, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului de muncă, în contextul consecinţelor pandemiei, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Nici angajaţii care nu au intrat în şomaj tehnic şi au avut opţiunea de a lucra de acasă nu au fost însă ocoliţi de efectele pandemiei. Cum se reflectă acestea asupra lor veţi putea citi în cea mai recentă ediţie a Business MAGAZIN.
    • Jucătorii din piaţa asigurărilor spun că aceasta a înregistrat o scădere importantă a subscrierilor în perioada stării de urgenţă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu toate acestea primul trimestru din anul 2020 a fost unul relativ bun din perspectiva vânzărilor. Criza a determinat şi o creştere a resurselor alocate în direcţia digitalizării. Ce urmează?
    • Ai o idee de business şi vrei să porneşti un start-up sau ai dezvoltat deja o companie matură pe care vrei să o finanţezi pentru a o duce la nivelul următor? Şapte reprezentanţi din mediul de investiţii local au descris pentru Business MAGAZIN principalele greşeli pe care le fac antreprenorii români când vor să îşi dezvolte afacerea.
    • De câte ori vă opriţi din muncă pentru o gustare, pentru a vă plăti facturile sau poate, într-o zi mai relaxată, să urmăriţi ultimul episod din serialul preferat, pot fi informaţii la îndemâna oricărui angajator. În Marea Britanie se vorbeşte deja despre tehnologii de recunoaştere facială care să identifice orice moment în care angajatul nu se află în faţa laptopului, dar nici şefii din România nu sunt în totalitate „relaxaţi” când vine vorba de munca la domiciliu a colegilor lor.
    • Pentru Viorel Pipernea, perspectiva unei vieţi „la indigo”, cu o traiectorie prestabilită şi influenţată de părinţi şi societate, nu a fost o opţiunea. De aceea, a hotărât să îşi înceapă o carieră influenţată doar de propriile greşeli şi decizii, ca antreprenor. Astăzi, businessul său, început cu o sumă modestă, de 300 de lei, se îndreaptă spre venituri de 1,5 milioane de euro.
    • Listarea recentă a producătorului auto Nikola pe bursa americană a stârnit rumoare în presa internaţională, mai ales datorită rivalităţii acestuia cu gigantul Tesla. Deşi, reunite, formează numele complet al aceluiaşi inventator, Nikola are de parcurs un drum lung pentru a-şi ajunge din urmă competitorul, însă fondatorul său, Trevor Milton, are planuri ambiţioase. Povestea lui, în Business MAGAZIN. (Business MAGAZIN)

     

     


     

  • Business MAGAZIN lansează 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia cu numărul 15. Theodor Alexandrescu a făcut parte din prima promoţie de tineri manageri

    „Business MAGAZIN a avut un rol important în crearea comunităţii de business, a dezvoltat oportunităţi de comunicare între diverşi lideri şi, implicit, oportunităţi de asociere în proiecte comune (de exemplu: dezvoltarea pieţei de pensii). Personal, am reuşit să dezvolt relaţii de parteneriat cu alte industrii şi liderii acestora, relaţii care au generat creşterea businessului local şi nu numai.”

    2006 – 37 de ani, Director general, AIG Life Asigurări România (actuala Metropolitan Life)

    2020 – 51 de ani, Şef de vânzări în Orientul Mijlociu pentru Zurich Insurance Company.

    Acţionariat: American Life
    Insurance Company (potrivit datelor publicate pe pagina sa de LinkedIn) (ALICO)
    Număr de angajaţi: peste 100 şi aprox. 1.200 de agenţi de vânzări
    Cotă de piaţă: 11%
    Cifră de afaceri: 40 mil. dolari (2005)
    Profit: 5 mil. dolari

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

  • De ce mergeau românii atât de mult în vacanţe în străinătate? Psiholog: „Presiunea socială ne-a împins să accesăm mai mult vacanţe peste hotare”

    „În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieşi în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puţin timp să cauţi oferte, de foarte multe ori poţi găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara ţării comparativ cu preţurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanţe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulţi oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara ţării – atunci, presiunea socială pentru a-ţi face vacanţele în afara ţării reprezintă un motiv pentru a-ţi etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanţelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanţă în străinătate îşi mai iau câteva zile, o săptămână vacanţă ca să se odihnească fiindcă acea vacanţă a fost mai mult decât puteau duce.”

    Din perspectiva pandemiei şi a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină şi o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanţele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de ţara noastră. Menţionează chiar o glumă care circulă pe reţelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanţă în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăţi nu aveam bani”. Acum, fiecare călător îşi poate organiza astfel vacanţa fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că îşi permite să plece din ţară în vacanţă.

    Apoi, în situaţia unei relaxări mai mari anunţate de autorităţi, reticenţa oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puţin mai precauţi chiar dacă am fi tentaţi să facem nişte lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din ţară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranţă o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare aşa cum s-ar întâmpla în condiţiile nonpandemice şi „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

    Cu ce vom înlocui aceste vacanţe? „Le vom înlocui cu vacanţe şi weekenduri pe care le vom putea petrece în ţară, probabil vom ieşi ceva mai mult şi ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolaţi de ceilalţi. Cu siguranţă ne vom bucura să ieşim la o terasă chiar şi la colţul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacţii ca şi cum am pleca într-un city break undeva într-un colţ de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu ştiau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc şi cum vor fi trataţi. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că ştie că acolo există un pericol, dar ştie exact la ce să se aştepte, este de preferat decât să nu ştie ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puţină anxietate la această pandemie.”

    Precizează că un număr restrâns din rândul pacienţilor au adus în discuţie dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieşim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrăţişez, să stăm la poveşti, să mă întorc la job, destul de puţin nevoia de a călători în străinătate – da, exista şi asta undeva într-un colţ de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalţi”.

    Va câştiga viaţa de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiţi şi pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiţi. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan şi chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă şi atunci

    cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”

  • Lider în vremuri de criză

    „Nu există îndoială că pandemia de COVID-19 ne-a schimbat în mod fundamental vieţile, comportamentul social şi peisajul economic. Noi, la fel ca toate companiile, a trebuit să ne reajustăm priorităţile, să ne concentrăm pe sănătate şi să învăţăm cum să comunicăm şi să lucrăm diferit”, a răspuns Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, la întrebarea referitoare la modul în care s-a schimbat agenda companiei pe care o reprezintă, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    Ea se referă în primul rând la gestionarea modului de operare pentru asigurarea necesarului de energie pentru oameni. „În mod fundamental, oamenii au nevoie de energie, este un aspect esenţial al vieţii, al afacerilor, al spitalelor şi al caselor”, spune ea. În acest context, Christina Verchere spune că priorităţile OMV Petrom s-au concentrat pe sănătatea şi bunăstarea angajaţilor şi clienţilor, apoi pe asigurarea energiei de care societatea are nevoie ca să funcţioneze. „Mobilitatea trebuie să se desfăşoare chiar dacă se întâmplă într-o formă schimbată, energia trebuie să ajungă în case, spitale şi la afaceri, iar apoi trebuie să asigurăm o bună situaţie financiară a companiei. Trebuie să ne asigurăm că oamenii noştri sunt protejaţi, clienţii sunt protejaţi şi să ne asigurăm că produsul nostru ajunge la destinaţie”, a punctat Christina Verchere.

    Din rândul celor 12.500 de angajaţi ai OMV Petrom, 6.000 dintre ei lucrează de acasă, activităţile lor permiţându-le această tranziţie. „Mulţi a trebuit să se adapteze, folosind conexiunile video pe care le avem, a trebuit să ne asigurăm că au mobilier ergonomic, că sistemele IT pot suporta conexiunile pentru a asigura munca de acasă”, a spus Verchere. În afară de ei, în cadrul companiei lucrează însă şi aproximativ 6.500 de persoane „în prima linie”, iar măsurile pentru ei au fost modelate în funcţie de specificul activităţii lor, spune Christina Verchere, referindu-se la oamenii din rafinărie, din Upstream, din centrală şi, de asemenea, din staţiile de carburanţi. „Pentru ei am implementat măsuri de izolare diferite, am schimbat durata turelor, pentru angajaţii care lucrează în offshore – timp de patru săptămâni lucrează în offshore, patru săptămâni stau acasă”, a explicat ea.

    În ceea ce îi priveşte pe angajaţii din rafinărie, aceştia au fost izolaţi în această perioadă – iar atunci când nu au lucrat, au fost cazaţi în hoteluri. „Am implementat şi folosirea măştilor şi celelalte măsuri relevante impuse de autorităţi. A fost o adaptare majoră, am reuşit să o facem şi să îi păstrăm pe oameni sănătoşi şi capabili să ofere în continuare un produs de care avem nevoie. Întoarcerea la birou se va face într-un mod etapizat fiindcă am fost capabili să furnizăm produsul nostru societăţii având în continuare mulţi oameni lucrând de acasă. Nu ne grăbim, dar suntem atenţi la cum pregătim întoarcerea la birou”, explică Christina Verchere.

    În perioada stării de urgenţă, compania nu şi-a oprit deloc activitatea şi niciunul dintre angajaţi nu a intrat în şomaj tehnic. Totuşi, industria petrolului s-a confruntat în această perioadă cu o prăbuşire istorică, cauzată de scăderea abruptă a preţului petrolului şi a cererii globale în acelaşi timp, context în care şi OMV Petrom a trebuit să ajusteze strategia stabilită anterior. „Aceasta este o situaţie fără precedent. Suntem obişnuiţi cu crize în diferite forme în industria de oil & gas, dar niciodată nu am  trecut prin aşa ceva anterior”, a spus Christina Verchere.

    Executivul explică minimul istoric al preţului petrolului: „Ceea ce am văzut a fost o scădere a cererii la nivel global, ceea ce a condus la o poziţie de supraproducţie, iar atunci când există o astfel de situaţie, se aplică principiile cererii şi ofertei, iar preţul scade. Ceea ce am văzut în trecut este că OPEC, care este o organizaţie formată din cele mai mari ţări producătoare de petrol din lume, a redus din producţie – iar acest lucru nu s-a întâmplat pentru o perioadă de timp în criza curentă -, a fost o nealiniere între membrii OPEC şi nu au existat tăieri de producţie. Apoi am început să vedem că se întâmplă aceste reduceri, prin urmare acum observăm o uşoară recuperare”. 

    Odată cu supraproducţia, preţurile au scăzut, iar aceasta nu este neapărat o noutate, ineditul venind însă de la minimul la care a ajuns cererea. „Ceea ce vedem la companiile din domeniu este că îşi asumă că trebuie să îşi reajusteze bugetele şi încep să taie din investiţii. În situaţia unei supraproducţii, preţurile scad, veniturile scad, vă puteţi imagina că dacă veniturile scad cu o treime, faci câteva schimbări. Asta fac companiile, trebuie să facă anumite schimbări pentru a reacţiona la această situaţie”, spune Verchere.

    În ceea ce priveşte efectele pe care le-ar putea resimţi cetăţenii ca urmare a acestor schimbări, printre ele se numără un preţ redus al benzinei, dar şi altele indirecte, cu implicaţii mari asupra ţării noastre. „România are o economie care se bazează pe resursele naturale, industria de oil & gas, de peste un secol, deserveşte ţara foarte bine şi este un element esenţial din aceasta. O companie precum OMV Petrom este parte din comunitatea de business şi este unul dintre pilonii economici ai României.”

    Or, ca urmare a  acestei prăbuşiri a preţului petrolului, şi OMV Petrom a luat câteva măsuri cu efecte asupra pieţei locale. „Noi am redus investiţiile cu 30%, de la 4,2 miliarde de lei, la 3 miliarde de lei şi toţi banii pe care îi investim  în OMV Petrom sunt în România, aşadar este o implicaţie indirectă, când activitatea noastră scade, există un efect asupra motorului economic al ţării”, spune Christina Verchere. În plus, potrivit CEO-ului OMV Petrom, compania şi-a redus costurile operaţionale cu 330 de milioane de lei şi a redus utilizarea rafinăriei la o capacitate de aproximativ 80% pentru a evita supraproducţia. 

    Pe de altă parte, compania şi-a propus în continuare să ofere dividende acţionarilor. „Mai devreme în cursul acestui trimestru această decizie a fost aprobată şi dividendele vor fi plătite în iunie – cred că acest lucru este important datorită structurii economice a ţării şi a faptului că al doilea cel mai mare acţionar al nostru este statul român. Acest lucru spune multe despre puterea companiei şi de importanţa companiei, dar şi despre intervenţiile importante pe care a trebuit să le facem”. Cum crede Verchere că vor evolua lucrurile în continuare? „Cel de-al doilea trimestru va fi cel mai greu trimestru. Vom vedea ce se va întâmpla în trimestrele trei şi patru fiindcă în industria de oil & gas nu va exista o recuperare rapidă, ci una lentă, parte a poziţiei de supraproducţie care a fost stabilită în piaţă din cauza stocurilor din toată lumea”, spune ea.
    Dacă anterior compania îşi stabilise  bugetul pentru anul curent la un preţ al petrolului de 60 de dolari/baril, au făcut o revizuire a acestuia la 40 de dolari/baril, iar Christina Verchere nu exclude ca preţul de referinţă al petrolului să scadă în continuare.

    „Va trebui să vedem cum se va desfăşura restul anului. Petrom este o companie integrată de oil & gas, dintr-un anumit punct de vedere, aceasta ajută la reducerea impactului generat de preţul produsului care scade. Dar să vedem, cu preţul care scade, cu cererea care scade, va fi un an greu, nu există îndoială”, mărturiseşte executivul de la OMV Petrom. „Este fundamental să ne asigurăm că produsul nostru ajunge pe piaţă şi asta înseamnă că trebuie să ne uităm la nivelurile de depozitare, să ne asigurăm că acestea sunt administrate corespunzător. Probabil va exista încă o reducere în ceea ce priveşte preţul. Deocamdată rămânem cu 40 de dolari, acum suntem la 35-36 dolari.”

    În ceea ce priveşte reducerea investiţiilor cu 30%, ea subliniază că este vorba despre o amânare a acestora, nu despre o tăiere a lor. „Pe majoritatea le-am amânat, dacă am avut opţiunea de a amâna lucrurile, le-am amânat. Au existat câteva tăieri referitoare la programul de foraj, câteva studii referitoare la viitoarele oportunităţi de creştere  din downstream şi câteva aspecte referitoare la staţiile de carburanţi. Sunt amânate, sunt proiecte bune, dar nu este momentul potrivit să facem aceste investiţii ţinând cont de situaţia cash-flow-ului”.

    Christina Verchere a mai spus şi că autorităţile au un rol important în modul în care se vor desfăşura investiţiile în următoarea perioadă.„Liberalizarea pieţei gazului, asigurarea că există un mecanism propice pentru consumatorii vulnerabili, eliminarea taxelor suplimentare pe care le avem, precum şi amendarea Legii Offshore, să vedem dacă putem permite dezvoltarea proiectului din Marea Neagră.”

    Din punctul de vedere al CEO-ului OMV Petrom, prioritatea de pe agendele tuturor ar trebui să fie schimbarea legii offshore. „Vorbim despre schimbarea legii offshore de peste un an şi trebuie să vedem că se întâmplă – timpul este esenţial pentru dezvoltările din Marea Neagră şi aceasta ar putea fi una dintre cele mai mari investiţii private care s-ar putea face în România. Apoi, al doilea aspect este ca un cadru legislativ creat să reflecte intenţia – spunem că vrem să liberalizăm piaţa gazelor, cadrul legislativ ar trebui să permită acest lucru, iar legislaţia curentă nu permite încă o piaţă liberă; sunt forţate anumite mecanisme de preţ.

    Am discutat cu cei care reglementează aceste lucruri şi au spus că nu aceasta este intenţia. Cred că trebuie să ne asigurăm că intenţia şi ceea ce spun oamenii sunt aliniate cu măsurile.”
    În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, care ar trebui se se întâmple de la 1 iulie, crede că aceasta ar trebui să asigure setarea unui preţ corect pentru consumatori. „Vrem ca prin programul de punere a gazelor pe piaţă (gas release program) gazele sunt disponibilizate într-o manieră corectă, iar cumpărătorii au acces la ele. Credem că este nevoie de lichiditate pe piaţă, dar, în acelaşi timp, vedem că preţurile corecte de pe piaţă sunt reflectate la consumator. Şi vrem să vedem că mecanismele de piaţă vor permite să se întâmple acest lucru.”Ce îi sfătuieşte CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală pe ceilalţi executivi? „Cred că în vremuri de incertitudine şi ambiguitate rolul leadershipului este foarte important. Cred că este important ca liderii să fie vizibili şi accesibili pentru toţi stakeholderii – şi cel mai mare număr de stakeholderi îl reprezintă  angajaţii noştri. Este important să fii foarte disponibil – şi tehnologia permite acest lucru,  facem transmisiuni webcast la nivel naţional pentru ca oamenii să audă mesajele noastre, dar stakeholderii nu sunt doar angajaţii, ci şi media, ca voi, acţionarii noştri. În situaţii ambigue, oamenii trebuie să vadă lideri”.
    În plus, spune că, chiar dacă a sosit relativ recent în România, în urmă cu aproximativ doi ani, crede în rezilienţa ţării şi îi sfătuieşte pe colegii ei de business să facă la fel. „Fiţi încrezători în România, este o ţară foarte rezilientă, dacă ne uităm la secolele din urmă, vedem că  rezilienţa şi adaptabilitatea sunt foarte puternice în România, cred că vedem asta şi în ceea ce priveşte spiritul antreprenorial. Ar trebui să fim încrezători”.
    Apoi, Christina Verchere face un apel la solidaritatea mediului de afaceri: „Suntem în această situaţie împreună, trebuie să fim raţionali şi responsabili, pe măsură ce ieşim din izolare  trebuie să recunoaştem că încă nu există un vaccin, trebuie să repornim economia şi să ne asigurăm că suntem cu toţii responsabili în ceea ce priveşte modul în care ne comportăm”.

  • Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN – VIDEO

    Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN: Cât de tare ne-a lovit criza?

    • Fiecare zi de criză costă 5.000 de locuri de muncă şi 500 de milioane de euro din cifra de afaceri a companiilor. Pentru restaurante, hoteluri, agenţii de turism, transport rutier şi aerian, industria de spectacole, trimestrul al doilea este compromis integral, dar „rănile” crizei se vor vedea peste tot în economie. „Majoritatea sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport publicat la finalul lunii mai. Care sunt cifrele care descriu criza COVID-19 până acum şi cum percep oamenii din afaceri din România efectele acesteia, veţi putea citi în cel mai recent cover story al Business MAGAZIN.
    • Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a povestit pentru Business MAGAZIN cum au muncit cei 12.500 de angajaţi ai companiei în contextul pandemiei de COVID-19, ce înseamnă minimul istoric la care a ajuns preţul petrolului pentru România, dar şi care crede ea că este caracteristica esenţială a unui lider în condiţii de criză. În cel mai nou număr al revistei veţi putea citi principalele mesaje ale executivului.
    • Fondul de investiţii românesc DMoonshot, al omului de afaceri Sacha Dragic, fondatorul grupului Superbet a anunţat o investiţie de 300.000 de dolari pentru finanţarea unui start-up american de tehnologie axat pe datingul online. Alături de acesta, în start-up a mai decis să investească şi Pierre Omidyar, fondatorul EBay. Ce se ascunde în spatele acestei decizii de investiţie?
    • Trei antreprenori cu experienţă în marketing şi comunicare vor să lanseze o platformă de rezervări pentru cele mai faine 1.000 de pensiuni şi case de oaspeţi din România, după cum spun chiar ei. Povestea lor, în Business MAGAZIN.
    • La început de an, piaţa fondurile de investiţii se afla într-o etapă efervescentă, iar cei care o formau erau pregătiţi să scoată din „buzunar” sume importante pentru a stimula creşterea start-up-urilor locale. Cum stau lucrurile acum pentru cei care au o idee şi un plan de business?

     

  • Sportul din sufragerie

    „Sportul trece printr-o fază de recalibrare,  la fel ca munca la birou sau acasă. Unii şi-au dat seama că pot lucra de acasă foarte bine, în timp ce altora le este extrem de dor de birou, dar cei mai mulţi vor rămâne într-o zonă duală, un hibrid în care flexibilitatea este cea care contează extraordionar de mult – atât în modul de a munci efectiv, cât şi în a face sport”, a spus Andrei Creţu, cofondator şi CEO al platformei de activităţi recreative pentru angajaţi 7card, într-o ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu).
    Benefit Seven, compania pe care a înfiinţat-o alături de Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu,  oferă prin brandul 7card un concept  de abonamente unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. Abonamentul este disponibil doar prin intermediul angajatorilor care îl pot oferi angajaţilor lor drept un beneficiu extra-salarial. În cei nouă ani de activitate, 7card s-a extins rapid, ajungând în prezent la un număr de peste 700 de săli în întreaga ţară şi la un număr total de abonaţi activi de peste 50.000. În 2019, Sodexo România a finalizat preluarea pachetului integral de acţiuni al 7card, în cadrul unei tranzacţii începute în 2016.
    Acum 7card a trecut printr-o nouă transformare şi s-a mutat, la fel ca multe dintre afaceri, în mediul online, prin 7card@Home, descris de reprezentanţii companiei drept „cel mai mare hub de conţinut video de sport şi relaxare din România”. Acesta poate fi accesat deocamdată gratuit de oricine, fără abonament sau costuri suplimentare în această etapă. Ulterior însă, fondatorii platformei nu exclud să lanseze o variantă de monetizare a accesării acestui tip de conţinut. Prin intermediul aplicaţiei, utilizatorii au acces la clipuri video care includ antrenamente de sport, activităţi pentru copii, discuţii despre motivaţie, echilibru şi stare de bine, ateliere de magie şi cărţi de colorat.
    „Întreaga industrie de fitness a fost afectată extrem de mult – trebuie să recunoaştem că incertitudinea şi volatilitatea prezentă ne-au făcut pe toţi să fim puţin dezorientaţi pentru, din fericire, o scurtă perioadă de timp”, descrie Andrei Creţu modul în care s-au raportat iniţial la contextul pandemic. Apoi, treptat, spune că „au abordat situaţia frontal”. Au închis accesul celor 55.000 de abonaţi activi ai platformei la săţile fizice, chiar cu câteva zile înainte de decretarea stării de urgenţă, şi s-au gândit la o variantă prin care să rămână relevanţi – în varianta digitală.
    „Deja trecusem la o formă digitală, dar aceasta oferea tot acces la sălile fizice. Am lansat o variantă în care să facem disponibil accesul la conţinut video, iar treptat am adăugat îmbunătăţiri. Contemplam de mai mult timp ideea de a intra în zona de conţinut video – dar nu ne-am gândit niciodată că atât de repede vom fi practic forţaţi să implementăm această dorinţă”, mărturiseşte Creţu.
    Au dezvoltat câteva variante, iar acum, în afară de clasele preînregistrate oferă şi o serie de cursuri live, acestea fiind, potrivit reprezentantului 7card, cea mai apropiată experienţă de sala de fitness. Spune că şi-au propus să permită accesul oferit de câţiva dintre antrenorii din sălile de sport fizice  astfel încât să organizeze zilnic  8-10 clase.  Iar dacă anterior sălile de sport fizice înscrise se aflau în 55 de oraşe, online-ul le oferă posibilitatea expansiunii nelimitate.  „Avantajul cu oferta în online este că, deşi reţeaua era bine dezvoltată şi aveam toate sălile relevante în reţea, cu un program digital distribuţia este extrem de facilă – acum putem aborda şi diaspora”, observă Creţu.
    După revenirea lucrurilor la normal – „Nici noi nu ştim când, dar se vehiculează câteva date, stăm în expectativă” – şi-au construit un plan de reactivare a abonamentelor clasice – „În acel moment vom construi tot ce am construit în online în zona abonamentelor standard – va rămâne într-o zonă gratuită o parte din activităţi, dar abonaţii 7card le vor putea accesa pe toate”, detaliază el planurile de dezvoltare a platformei în continuare. Iar dacă pentru început şi-au propus ca oferta din online să fie inclusă în abonamentul standard, nu exclude ca în viitor să se gândească la oferirea componentei de online ca produs distinct.
    Vor dori totuşi cei care fac sport acasă să se întoarcă în săli?
    „Este un cumul de factori care va defini peisajul şi obiceiurile de a face sport în continuare. Sunt foarte mulţi oameni care spun că de-abia aşteaptă se se întoarcă în sala clasică, alţii au realizat că pot face sport de acasă. Există un segment de oameni care au redescoperit fitnessul, criza a fost un catalizator şi ne-a educat forţat, pentru mulţi dintre noi a fost o revelaţie că putem să facem sport şi de acasă.”
    Se disting însă mai multe categorii de persoane din rândul celor care fac sport în ceea ce priveşte viitorul: cei care vor să meargă la sală, cei care mizează pe aplicaţii ori cei care vor să alerge în parc o perioadă şi  nu vor să audă de spaţii închise. „Este complet de înţeles acest lucru şi cred că vom avea nevoie de o perioadă de timp ca să ne adaptăm – suntem într-un episod trecător, unii îşi vor reveni mai repede şi vor avea încredere să se întoarcă la sală, mai ales că sălile de fitness iau toate măsurile de siguranţă necesară, alţii vor avea nevoie de o perioadă în care să facă sport în aer liber.” Cum se va face sport în sălile de fitness – care sunt totuşi spaţii închise? „Acolo trebuie implementate măsuri similare cu ale celor din HoReCa. Cum nu va fi permis un număr mare de persoane în restaurante, iar mesele vor fi distanţate, la fel şi în sălile de fitness, fie se vor instala bucăţi de plexiglas între diferitele aparate, fie aparatele vor fi distanţate, fie vor fi marcate astfel încât doar jumătate din ele să fie folosite”.
    Clasele de grup vor fi cel mai afectate, iar o perioadă de timp acestea s-ar putea să nu se desfăşoare.  Nu exclude niciun program de antrenamente în aer liber. „Lansasem un program de antrenamente în aer liber în trecut, spuneau mai demult clienţii că se pot duce în parc să facă sport şi singuri. Sunt convins că vor apărea multe astfel de programe, iar noi vom fi primii care le vom integra în oferta noastră.”
    În ceea ce priveşte modul în care activitatea sălilor de sport a fost afectată, şi peisajul acestora este unul variat – unii au fost mai proactivi şi au început să îşi ofere serviciile în online prin clase realizate prin intermediul Zoom sau şi prin alte platforme, dar majoritatea se confruntă cu provocări legate de plata angajaţilor şi a chiriilor, la fel ca în situaţia industriei HoReCa.
    „Pentru cei care nu au putut să negocieze şi nu au primit anumite facilităţi într-adevăr, a rezista un număr destul de mare de luni cu venituri zero este destul de dificil. Dar în continuare este o doză mare de optimism prezentă în piaţă – noi suntem alături de ei şi pe cât posibil dacă au avut serviciu online am încercat să îi promovăm în această perioadă – va fi o luptă grea şi chiar în eventualitatea în care nu va mai fi niciun val al pandemiei, cu închideri de săli, chiar şi aşa, în mai puţin de şase luni nu văd o revenire la parametrii anteriori.” Andrei Creţu este convins însă că industria va supravieţui – „Nu ne imaginăm o lume civilizată fără industria de sport & wellness, cu toţii trebuie să ne adaptăm unor noi realităţi şi unor noi obiceiuri de consum. Cred că perioada aceasta trebuie să scoată ce este mai bun din noi din punctul de vedere al umanităţii şi din perspectiva de a-ţi ajuta partenerii de business şi clienţii chiar dacă nu ai un avantaj direct din asta”.
    De altfel, el consideră că indiferent de domeniul de activitate, această perioadă relevă adevăratul caracter – nu doar al oamenilor – ci şi al companiilor. „Am văzut în perioada aceasta adevăratul caracter al unor companii – bun sau rău – acesta a ieşit mult mai clar în evidenţă şi eu cred că noi toţi în calitate de consumatori de produse şi servicii suntem extrem de inteligenţi şi sensibili în a percepe acest caracter. Dacă nu criza, piaţa îi va penaliza ulterior pe cei care au vrut ca în primul rând să îşi asigure confortul şi nu i-a interesat supravieţuirea colaboratorilor sau partenerilor şi clienţilor cu care interacţionează în mod normal, iar reciproca este valabilă, într-o piaţă cu o cerere recalibrată, brandurile care şi-au respectat şi promisiunea şi au arătat că nu rezultatele financiare şi propria bunăstare este mai presus de altceva se vor număra printre cele care vor supravieţui şi o vor face foarte bine”.
    De asemenea, subliniază el, un lucru evident este că „nu este un moment în care să stai şi să aştepţi ce se întâmplă – trebuie să fii parte activă a acestui proces de recalibrare – trebuie să acţionezi în prezent şi pe termen scurt, fără să uiţi care este viziunea pe termen lung”.