BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Digi, despre posibila listare la bursă a filialei din Spania: Compania îşi evaluează opţiunile de optimizare a capitalului, însă fără cedarea controlului

    Operatorul de telecomunicaţii Digi Communications a transmis marţi, într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti, că explorează variante pentru extinderea activităţilor şi pentru eficientizarea finanţării, inclusiv în ceea ce priveşte divizia din Spania; compania subliniază însă că nu ia în calcul renunţarea la controlul asupra acestei filiale.

     

    Raportul, mai jos:

    „În legătură cu articolele recente din presă referitoare la o potenţială ofertă publică iniţială a Digi Spain S.L.U. (“DIGI Spain”), o filială a Societăţii, precum şi cu speculaţiile privind o posibilă cedare a participaţiei deţinute de Grupul DIGI în Digi Spain, Societatea doreşte să clarifice următoarele:

    – Grupul Digi evaluează în mod continuu opţiuni strategice pentru dezvoltarea activităţilor sale în diverse ţări, precum şi posibile măsuri de îmbunătăţire a structurii de capital şi a finanţării filialelor sale, inclusiv Digi Spain;

    – astfel de evaluări pot implica, din când în când, angajarea unor consultanţi sau alţi consilieri;

    – Grupul Digi nu are în prezent în vedere nicio operaţiune care ar conduce la pierderea controlului asupra uneia dintre filialele sale principale, inclusiv Digi Spain, şi rămâne concentrat pe iniţiative care susţin crearea de valoare pe termen lung în cadrul Grupului Digi. Societatea va continua să informeze investitorii în timp util şi în conformitate cu cerinţele legale aplicabile.”

     

    Săptămâna trecută, ziarul spaniol Expansión a scris că Digi a angajat gigantul bancar american Rothschild pentru o potenţială listare a diviziei spaniole pe Bursa de Valori din Madrid. Filiala a însemnat anul trecut circa 40% din veniturile companiei incluse în indicele local BET.

    În prima jumătate a anului 2025, Digi a raportat venituri şi alte câştiguri consolidate de 1,1 mld. euro, cu 21% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, însă profitul net a scăzut cu 81%, ajungând la 10,3 mil. euro.

    Acţiunile societăţii s-au apreciat cu circa 40% de la începutul anului încoace, la o capitalizare de 8,9 mld. lei. Din acţionariat face parte Fondul de Pensii Administrat Privat NN, cu o participaţie de 20,5%

     

  • Cine este Joseph Kim, executivul recrutat de DRUID AI pentru a prelua funcţia de CEO după decesul neaşteptat al fondatorului Liviu Drăgan. Kim vine cu peste 25 de ani de experienţă în scalarea companiilor de tehnologie şi a fost parte din tranzacţii de miliarde de dolari

    DRUID AI, compania fondată în România care a ajuns un jucător important în domeniul platformelor de inteligenţă artificială, a anunţat o schimbare majoră la nivelul conducerii executive, numindu-l în funcţia de CEO pe Joseph Kim, un veteran al industriei de tehnologie. Acesta preia rolul deţinut anterior ca interimar de cofondatoarea Andreea Pleşea, după decesul neaşteptat al lui Liviu Drăgan, cofondator şi CEO al companiei. Misiunea lui Kim este de a coordona următoarea etapă de creştere accelerată a companiei, susţinută de o nouă rundă de finanţare de 31 de milioane de dolari.

    Un nume nou pentru ecosistemul de business din România, Joseph Kim aduce la conducerea DRUID AI o experienţă de peste 25 de ani, acumulată în diverse segmente ale industriei IT&C, de la aplicaţii software şi infrastructură, la securitatea datelor. Parcursul său profesional, conform profilului său public, demonstrează o expertiză solidă în conducerea unor operaţiuni complexe, atât în cadrul unora dintre cele mai mari corporaţii din lume, cât şi în agilitatea specifică startup-urilor şi fondurilor de private equity.

    Înainte de a se alătura DRUID AI, Kim a fost Preşedinte şi CEO al Sumo Logic (mai 2023 – septembrie 2025), unde, în colaborare cu fondul de investiţii Francisco Partners, a orchestrat procesul de retragere de la bursă a companiei (delistare), într-o tranzacţie evaluată la 1,7 miliarde de dolari. În primul an sub conducerea sa, a reuşit să aducă compania la o creştere profitabilă.

    Anterior, a activat ca Partener Operaţional Senior la fondul de private equity Francisco Partners (octombrie 2022 – noiembrie 2024), unde a fost responsabil de evaluarea oportunităţilor de investiţii şi de crearea de valoare în companiile din portofoliu, în special în domeniile software şi securitate. Francisco Partners a semnat o tranzacţie cu o companie fondată în România – este vorba de Avangate.

    Unul dintre cele mai importante mandate ale lui Kim a fost la Citrix (noiembrie 2021 – octombrie 2022), unde a ocupat poziţia de Vicepreşedinte Executiv, Chief Product & Technology Officer. În acest rol, a fost responsabil de dezvoltarea şi livrarea întregului portofoliu de produse al companiei, evaluat la 3,2 miliarde de dolari, şi a supervizat o organizaţie de peste 3.000 de angajaţi, având în subordine directă birourile de CTO, CPO, CIO şi CISO. A jucat un rol instrumental în tranziţia companiei către statutul privat, într-o tranzacţie de 16,5 miliarde de dolari.

    Cariera sa include şi un mandat de aproape cinci ani la SolarWinds (februarie 2016 – noiembrie 2020), unde, ca Vicepreşedinte Executiv, Engineering & Global CTO, a jucat un rol cheie în dublarea dimensiunii afacerii şi în listarea companiei la bursă în octombrie 2018, la o capitalizare de piaţă de 5,4 miliarde de dolari.

    Parcursul său a început cu roluri de management şi arhitectură software în giganţi precum Hewlett Packard Enterprise şi General Electric (GE), unde a petrecut aproape 7 ani.
    Joseph Kim deţine o dublă specializare, absolvind cursurile Universităţii Marquette cu o diplomă de licenţă (BS) în Informatică (Computer Science) şi o a doua diplomă de licenţă în Criminologie şi Studii Juridice (Criminology & Law Studies).

    Parcursul profesional al lui Joseph Kim – Cronologie
    • Septembrie 2025 – Prezent: CEO şi Membru în Consiliul de Administraţie, DRUID AI.
    • Mai 2023 – Septembrie 2025: CEO şi Membru în Consiliul de Administraţie, Sumo Logic.
    • Octombrie 2022 – Noiembrie 2024: Partener Operaţional Senior, Francisco Partners.
    • Noiembrie 2021 – Octombrie 2022: Vicepreşedinte Executiv, Chief Product & Technology Officer, Citrix.
    • Februarie 2016 – Noiembrie 2020: Diverse roluri de conducere la SolarWinds, culminând cu poziţia de Vicepreşedinte Executiv, Engineering & Global CTO.
    • Decembrie 2011 – Ianuarie 2016: Diverse roluri de conducere la Hewlett Packard Enterprise, culminând cu poziţia de Vicepreşedinte & General Manager.
    • Ianuarie 2005 – Noiembrie 2011: Diverse roluri de management şi arhitectură la General Electric (GE).
    • Iunie 2004 – Ianuarie 2005: Software Quality and Process Leader, Applied Underwriters.
    • August 2001 – Iunie 2004: Inginer software şi lider de echipă la Integrail şi Birlasoft.
    • Roluri non-executive: Membru în Consiliul de Administraţie la SmartBear (din august 2018) şi Andela (din august 2019).

     

  • Presa externă, despre listarea filialei spaniole a Digi pe Bursa din Madrid: Debutul ar putea avea loc în 2026 şi vizează creşterea bazei de clienţi şi finanţarea extinderii reţelelor de fibră şi 5G

    Digi Communications pregăteşte listarea filialei spaniole pe Bursa de Valori din Madrid, cu obiectivul unui debut în 2026. Divizia, care a crescut rapid şi este al patrulea operator de pe piaţa spaniolă, după Telefónica, Masorange şi Vodafone, este evaluată la aproximativ 2,5 mld. euro, incluzând aici capitalul şi datoria, scrie ziarul spaniol Expansión.

    Analiştii estimează că filiala Digi din Spania ar putea genera în următorul an un indicator EBITDA (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) de 275-285 mil. euro. Comparativ cu valoarea totală a filialei, investitorii ar plăti aproape de nouă ori profitul operaţional estimat.

    Listarea va implica plasarea unei participaţii minoritare către investitori instituţionali, combinând o ofertă publică de subscriere (acţiuni noi) cu o ofertă publică de vânzare (acţiuni existente), scopul fiind atragerea de fonduri pentru expansiunea reţelelor de fibră optică şi 5G. Digi deţine în prezent circa 10% din piaţa de clienţi din Spania şi aproximativ 3,5% din venituri, fiind un operator low-cost.

    „În primul semestru din 2025, Digi Spania a înregistrat un EBITDA de 82,67 mil. euro, sub cei 82,84 mil. euro din anul anterior. În T2, EBITDA ajustat a fost de 42,08 mil. euro, faţă de 43,32 mil. euro în 2024. De asemenea, între ianuarie şi iunie, operatorul a investit 169 mil. euro în fibră şi reţeaua proprie de 5G, activată pe 1 iulie. Fluxul de numerar operaţional ajustat (EBITDA minus CAPEX) este negativ, de 86 mil. euro”, scrie ziarul spaniol.

    Deşi mandatul de consultant al băncii americane Rothschild se limitează momentan la listare, sursele de piaţă nu exclud ajustarea procesului în funcţie de apetitul investitorilor, inclusiv vânzarea unei participaţii minoritare către cel mai bun ofertant, scrie Expansión.

    Vânzarea unei participaţii majoritare este exclusă pentru moment întrucât ar intra în conflict cu o posibilă achiziţie Vodafone de către Telefónica. Oricum, o eventuală tranzacţie ar atrage interesul celor trei mari operatori şi ar avea implicaţii strategice pe segmentul low-cost.

    Unul dintre motivele listării este anticiparea unei posibile oferte publice de vânzare (OPV) a Masorange, care ar putea face mai dificilă atragerea de investitori pentru acţiunile Digi. Listarea filialei spaniole ar urma debuturile recente ale companiilor Puig, Cox, HBX şi Cirsa şi ar oferi resurse pentru accelerarea creşterii reţelelor şi bazei de clienţi, exercitând presiune asupra competitorilor.

    Între ianuarie şi august, Digi a câştigat 541.000 de linii mobile noi prin portabilitate, adică prin clienţi care şi-au mutat numerele către Digi. În aceeaşi perioadă, principalii concurenţi au pierdut clienţi: Masorange a înregistrat o scădere de 394.000 de linii, iar Vodafone de 118.000.

    Operaţiunile Digi din Spania au însemnat aproximativ 40% din veniturile de anul trecut, adică 782 mil. euro dintr-un total de 1,9 mld. euro.

    Acţiunile DIGI au urcat cu 9,3% în prima şedinţă de tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti după apariţia ştirii din Expansión. Astfel, capitalizarea companiei a crescut cu 770 mil. lei, depăşind 9 mld. lei.

     

  • Debut spectaculos pentru Klarna pe bursa de la New York: Acţiunile au urcat cu 15% în prima zi de tranzacţionare. Firma suedeză de plăţi online este cel mai recent IPO care înregistrează o creştere explozivă la debutul pe bursă.

    Acţiunile furnizorului de plăţi online Klarna au explodat cu 30% la deschiderea şedinţei de miercuri, marcând debutul firmei suedeze pe bursa de la New York (NYSE), cel mai recent semnal că piaţa ofertelor publice iniţiale (IPO), aflată mult timp în suferinţă, dă semne clare de revenire, conform Wall Street Journal.

    Tranzacţionarea a început la un preţ de 52 de dolari pe acţiune miercuri la prânz, după ce preţul ofertei publice iniţiale a fost stabilit peste intervalul estimat anterior. Pe parcursul şedinţei, acţiunile au atins un maxim de 57,20 dolari, înainte de a încheia ziua în creştere cu 15%, la un preţ de 45,82 dolari.

    Oferta a înregistrat o cerere puternică, ceea ce a contribuit la creşterea evaluării Klarna la peste 17 miliarde de dolari după ce acţiunile au început să se tranzacţioneze pe New York Stock Exchange sub simbolul bursier KLAR.

    Marii câştigători ai listării de miercuri sunt investitorii timpurii ai Klarna, printre care se numără şi fondul Sequoia Capital, care a investit pentru prima dată în companie acum 15 ani.

  • Dezastru pe bursă după lansarea noului iPhone: Apple a pierdut 108 miliarde de dolari din valoare

    Acţiunile Apple au scăzut brusc după lansarea produsului, închizând şedinţa de miercuri la 226,84 de dolari, în scădere cu 3,2%, pe măsură ce investitorii au reacţionat la entuziasmul redus legat de noua gamă iPhone 17, Apple Watch Series 11 şi AirPods Pro 3, informează TradingNews.com, citat de gandul.ro.

    Scăderea acţiunilor cu 3,2% se traduce printr-o scădere a capitalizării companiei cu 108 miliarde de dolari. Capitalizarea totală a companiei, mai simplu spus, valoarea companiei, este, în acest moment, de 3.370 miliarde de dolari.

    Joi, acţiunile companiei cresc, în pre-market, adică în orele de dinaintea deschiderii pieţei de capital, cu 1,4%.

    Din punct de vedere istoric, acţiunile Apple scad în medie cu 2% în jurul lansărilor de iPhone, iar declinul din acest an a urmat acest model. În ciuda dezamăgirii iniţiale, evenimentul a introdus modificări semnificative ale produsului: iPhone-ul ultra-subţire Air a fost lansat la preţul de 999 de dolari, iar iPhone 17 Pro are un preţ de pornire de 1.099 de dolari.

    De asemenea, compania a prezentat şi alte îmbunătăţiri ale produselor sale, fără creşteri de preţuri, ceea ce permite companiei să îşi păstreze marjele de profit, cu toate că tarifele impuse recent de Administraţia Trump au dus la pierderi uriaşe, de peste un miliard de dolari, companiei.

    Apple a generat venituri de 408,6 miliarde de dolari în ultimul an, cu marje de profit de 24,3% şi un venit net de 99,2 miliarde de dolari. În India, vânzările au ajuns la aproape nouă miliarde de dolari în anul fiscal 2025, în creştere cu 13% faţă de anul precedent, subliniind importanţa pieţelor emergente în compensarea cererii lente din America de Nord. Între timp, vânzările de iPhone din China au înregistrat o îmbunătăţire după mai multe trimestre de slăbiciune, ajutate de strategii de preţuri specifice şi de poziţionarea noilor produse. Analiştii se aşteaptă ca cererea globală de upgrade, cu peste 315 milioane de utilizatori de iPhone care nu au făcut upgrade în patru ani, să ofere o bază pentru noile iPhone 17.

  • Aforti Holding, companie poloneză listată pe Bursa din Varşovia, intră în incapacitate de plată pe obligaţiunile emise la Bucureşti

    Compania poloneză Aforti Holding a anunţat că nu poate rambursa principalul şi ultimul cupon aferente obligaţiunilor în valoare de 2 milioane de lei listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), scadente pe 4 septembrie 2025 şi purtătoare ale unei dobânzi anuale de 10%.
     
    Emitentul a transmis printr-un raport curent că împotriva sa sunt în desfăşurare proceduri de restructurare în Polonia, care au prioritate faţă de procedurile de insolvenţă. Totodată, compania precizează că au fost deschise şi proceduri de faliment, însă acestea nu pot avansa până la o decizie finală privind planul de restructurare.
     
    Aforti Holding, care oferă consultanţă financiară şi administrativă pentru microîntreprinderi şi IMM-uri, a atras suma de 2 milioane de lei printr-un plasament privat derulat în septembrie 2020, când a vândut 20.000 de obligaţiuni negarantate şi nesubordonate, cu valoare nominală de 100 de lei. Emisiunea a fost subscrisă de 44 de investitori, iar listarea pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB a avut loc pe 12 octombrie 2021, cu sprijinul casei de brokeraj Goldring.
     
    Neplata obligaţiunilor marchează una dintre puţinele situaţii de default pe piaţa de capital românească din ultimii ani şi ridică semne de întrebare privind apetitul investitorilor individuali pentru obligaţiuni corporative cu randamente ridicate, dar cu risc mai mare de credit.
     
    Pentru investitori, următorii paşi vor depinde de decizia instanţelor poloneze privind planul de restructurare şi de eventualele măsuri de recuperare a creanţelor. Potrivit legislaţiei poloneze, procedura de restructurare are întâietate faţă de faliment, ceea ce înseamnă că se va încerca mai întâi stabilirea unui aranjament cu creditorii înaintea lichidării companiei.

  • Tensiuni pe piaţa de capital americană: Titlurile de stat au randamente tot mai mari, iar principalii indici bursieri sunt pe roşu. S&P 500 scade cu 0,9%, Nasdaq Composite pierde, şi el, 0,9%, iar Dow Jones 0,6%

    Acţiunile americane au scăzut marţi, pe măsură ce tensiunile din piaţa obligaţiunilor s-au resimţit şi în piaţa bursieră, notează FT.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,9%. Nasdaq Composite, puternic orientat pe sectorul tech, a coborât cu 0,9%, în timp ce principalii indici din Europa au înregistrat şi ei scăderi.

    Declinurile au venit pe fondul presiunii asupra titlurilor de Trezorerie americane, dar şi a altor state, din cauza îngrijorărilor investitorilor legate de creşterea nivelului datoriei în mai multe economii mari.

    „Sentimentul de evitare a riscului astăzi reflectă neliniştea mai largă a pieţei, provenind din piaţa obligaţiunilor”, a declarat Marija Veitmane, head of equity research la State Street Global Markets.

    Mişcările de marţi de pe Wall Street au prelungit scăderile din sesiunea de vineri, când Nasdaq Composite a coborât cu 1,2%, iar S&P 500 a scăzut cu 0,6%. Pieţele americane au fost închise luni pentru sărbătoarea de Ziua Muncii.

    Deşi acţiunile din sectorul tehnologic au propulsat pieţele de capital americane la maxime record în acest an, semnele de nervozitate ale investitorilor privind nivelul cheltuielilor pentru AI au început să afecteze unele dintre cele mai mari companii din SUA.

    Săptămâna trecută, Nvidia, cea mai mare companie listată la bursă din lume, care reprezintă 8% din valoarea S&P 500, a oferit o prognoză de venituri sub aşteptările pieţei. Acţiunile companiei, care au scăzut cu 3,8% săptămâna trecută, au mai pierdut încă 2% marţi.

    Între timp, randamentele obligaţiunilor sunt supuse unor presiuni intense la nivel global, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani urcând cu 0,04 puncte procentuale la 4,27% marţi.

    Îngrijorările tot mai mari privind independenţa Rezervei Federale au mai cântărit asupra Trezoreriilor, în contextul încercării preşedintelui american Donald Trump de a o destitui pe guvernatoarea Lisa Cook.

  • Tensiunile din coaliţie pe marginea pachetului fiscal evaporă 2 mld. lei din evaluarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti într-o singură zi; indicele BET scade cu 1%. Acţiunile MedLife pierd 4,2%, Romgaz, Transgaz şi Antibiotice câte 2%. Hidroelectrica şi Petrom, minus 1%. Banca Transilvania uşor pe plus

    Tensiunile din coaliţie cu privire la unele măsuri din pachetul de restructurare a administraţiei locale, alături de încheierea sezonului de raportări financiare – care a adus atât rezultate bune, cât şi semnale de slăbiciune în anumite sectoare – au determinat scăderi pe piaţa de capital în prima şedinţă a lunii septembrie, care de altfel istoric este una de scăderi pentru burse.

    Astfel, indicele principal BET a pierdut 1% pe 1 septembrie, într-o zi în care vânzările au depăşit cumpărările, ceea ce a pus presiune pe cotaţii şi a determinat ca soccietăţile listate să înregistreze o diminuare a valorii de piaţă de circa 2 miliarde de lei într-o singură şedinţă la circa 281 mld. lei, arată datele bvb.ro. Scăderile pentru companiile din BET au fost cuprinse între 0,5% şi aproape 5%, arată datele agregate de ZF pe baza BVB.ro.

    Printre cele mai afectate acţiuni s-au numărat MedLife (M), cu un declin de 4,2%, şi Romgaz (SNG), în scădere cu 2,6%, în timp ce Transgaz (TGN) şi Antibiotice (ATB) au pierdut în jur de 2–3%. Petrom (SNP) şi Hidroelectrica (H2O), cele mai mari companii din energie, au coborât cu circa 1% fiecare. În contrast, Banca Transilvania (TLV) a urcat uşor, cu 0,22%, fiind printre puţinele acţiuni pe verde.

    „În principiu, rezultatele companiilor pe primul semestru sunt mixte, cu zone de creştere dar şi semne de incertitudine în anumite sectoare, iar scandalul politic legat de pachetele de măsuri fiscale ar trebui să aibă efect şi asupra apetitului la risc al investitorilor pe piaţa locală. Totuşi, să urmărim deschiderea pieţelor americane de mâine, care ar putea oferi indicii suplimentare despre direcţia globală a pieţelor financiare şi posibilele reacţii ale investitorilor”, spune Costin Brumă de la Swiss Capital.

    Contextul politic rămâne însă cel mai sensibil factor pentru investitori întrucât pe plan extern bursele europene au fost pe plus în timp ce în SUA bursa a fost închisă pe fondul Labour Day. 

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, premierul Ilie Bolojan a ameninţat cu demisia din fruntea guvernului dacă nu va fi acceptată reforma administraţiei locale propusă de el, care presupune disponibilizarea a minimum 17.000 de funcţionari. În weekend, PSD şi UDMR ar fi cerut o analiză mai detaliată şi l-ar fi acuzat pe premier că forţează o tăiere „la pauşal“, cu riscul de a bloca activitatea unor primării şi consilii judeţene.

    De unde a pornit blocajul? Iniţial, coaliţia acceptase o formulă propusă de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, privind reducerea cu 25% a numărului maxim de posturi prevăzute de lege (circa 180.000). Premierul a revenit ulterior, arătând că numărul real de funcţionari este mai mic – circa 158.000 – şi că reducerea de 25% ar însemna concedieri minime, „o mimare a reformei“. El a cerut o tăiere de 40–45% din posturi.

    Revenind la Bursa de Valori, lichiditatea pe segmentul de acţiuni a fost luni de circa 28 mil. lei, la jumătate faţă de ultima perioadă.

  • Bursă. Casa de brokeraj BRK Financial Group anunţă un profit de 300.000 de lei la finele primelor şase luni din an, de la peste 1 mil. lei în S1/2024

    BRK Financial Group (simbol bursier BRK), singurul broker de acţiuni listat pe piaţa locală de capital, a înregistrat un profit net de 290.000 de lei în S1/2025, de la 1,13 mil. lei în perioada similară a anului trecut.

    Profitul este compus din „rezultatul activităţii de bază, de +2,21 milioane lei (S1- 2024: +4,43 milioane lei) şi rezultatul activităţii de investiţii de -1,92 milioane lei (S1- 2024: -3,29 milioane lei)”, conform raportului semestrial.

    Veniturile totale ale activităţii de bază – 10,26 mil. lei – au coborât cu 27,67% faţă de primul semestru al anului 2024 (14,19 mil. lei), înregistrând scăderi ambele segmente ale activităţii de bază (intermediere şi activitatea de market making). Datoriile s-au redus cu 17% la 113 mil. lei, iar cheltuielile activităţii de bază au coborât de la 8,1 mil. lei la 7,1 mil. lei.

    „În altă ordine de idei, menţionăm că activitatea investiţională a fost orientată cu precădere spre lichidarea unor deţineri din portofoliu, cu scopul de a creşte nivelul de lichidităţi. Această abordare are în vedere, pe de o parte, pregătirea rambursării emisiunii de obligaţiuni, iar pe de altă parte, diminuarea impactului volatilităţii generate de marcarea la piaţă a acestor deţineri asupra rezultatelor financiare”, spune Monica Ivan, director general, BRK.

    Acţiunile societăţii se apreciau cu 1,3% la ora publicării ştirii, însă pe tranzacţii reduse, circa 4.000 de lei; cotaţia a pierdut 37% în ultimul an, ducând capitalizarea la 26 mil. lei.

    „Totodată, îmbunătăţirea lichidităţii a permis reducerea nivelului de îndatorare şi, implicit, a cheltuielilor cu dobânzile, contribuind la consolidarea indicatorilor financiari ai societăţii”, adaugă CEO-ul.

     

  • Investiţii antiinflaţie: sectoarele şi companiile de la bursă care pot proteja economiile în următoarea perioadă

    Pe piaţa de capital este cunoscut faptul că acţiunile oferă o protecţie mai bună împotriva inflaţiei decât obligaţiunile sau depozitele bancare.

    Companiile listate pot încorpora creşterea costurilor în preţurile produselor şi serviciilor, ceea ce le permite să îşi menţină sau chiar să îşi sporească profitabilitatea, susţinând randamentele investitorilor pe termen lung.

    În România, creşterea TVA la 21% şi uniformizarea cotelor reduse la 11% ar trebui să aducă aproximativ 6 mld. lei pe an la bugetul de stat, însă mă­surile fiscale vor continua să alimenteze inflaţia care deja se află la cel mai ridicat nivel din UE.