BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Când vom putea circula în şase ore cu trenul de la Bucureşti la Budapesta sau Sofia? Comisia Europeană anunţă un plan care promite să creeze trenurile „viitorului”

    Comisia Europeană a lansat un plan ambiţios pentru dezvoltarea reţelei feroviare de mare viteză, ce  prevede  călătorii mai rapide şi investiţii strategice până în 2040. Astfel că trenurile „viitorului” ar trebui să lege Bucureşti de Sofia în şase ore, în loc de 10 ore în  prezent. La fel şi Bucureşti-Budapesta, faţă de 15 ore acum.

    Ţintaa este una ambiţioasă, având în vedere că anul  trecut, trenurile de călători în România au avut o viteză medie de doar 46 km pe oră iar investiţiile în trenuri şi infrastructură sunt minime.

    Planul Comisiei se bazează pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi stabileşte ţinta reducerii la jumătate a duratei multor rute feroviare populare din Europa până în 2040.

    „Transportul feroviar de mare viteză nu înseamnă doar reducerea duratei călătoriilor, înseamnă unirea europenilor, consolidarea economiei şi câştigarea cursei globale pentru un transport sustenabil. Prin acest plan, transformăm ambiţia în acţiune: eliminăm barierele, mobilizăm investiţiile şi facem din calea ferată coloana vertebrală a unei Europe neutre din punct de vedere climatic, competitive şi sigure”, a spus comisarul european Apostolos Tzitzikostas

    Mai mult,  până în 2030, călătoria între Berlin şi Copenhaga va dura doar 4 ore (faţă de 7 ore în prezent). Până în 2035, Sofia şi Atena vor fi conectate printr-o rută de doar şase ore. Noile conexiuni transfrontaliere vor lega ţările baltice, iar pasagerii vor putea călători de la Paris la Lisabona prin Madrid.

    Scopul este de a reduce semnificativ timpii de călătorie şi de a întări competitivitatea economică a Europei. Iniţiativa susţine obiectivele Uniunii de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi de a consolida poziţia sa în competiţia globală pentru transporturi sustenabile.

    Comisia Europeană structurează planul pe mai mulţi piloni principali,  investiţii accelerate şi o reţea unificată la nivel european, un cadru atractiv şi competitiv pentru serviciile feroviare

    Vor fi analizate opţiuni pentru trenuri care pot circula cu viteze de peste 250 km/h, acolo unde este viabil economic. În următoarele luni, Comisia va pregăti o strategie de finanţare dedicată, susţinută de un dialog strategic între statele membre, industrie şi investitori. Aceste eforturi vor culmina cu un „High-Speed Rail Deal”, un angajament multilateral de mobilizare a investiţiilor necesare pentru proiectele prioritare.În 2026, Comisia va propune un sistem european de ticketing transfrontalier, pentru ca pasagerii să poată planifica şi achiziţiona mai uşor bilete pentru călătorii cu operatori diferiţi.

    În 2027, vor fi introduse măsuri care să interzică inclusiv casarea abuzivă a trenurilor funcţionale şi să stimuleze piaţa de material rulant second-hand, asigurând condiţii transparente pentru revânzare şi operare în toate statele membre.

  • Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: Deficitul bugetar poate coborî în 2026 sub nivelul de 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB. Reducerea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal pot juca rol esenţial în scăderea deficitului după 2026, chiar sub 5%

    Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că deficitul bugetar poate coborî în 2026  sub nivelul de 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB, urmând să ajungă chiar sub 5% ulterior, evoluţie ce poate fi susţinută şi prin reducerea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal.

    Daniel Dăianu a participat marţi la conferinţa Curs de Guvernare, organizată în cadrul ASE Bucureşti.

    Printre ideile enunţate de el se numără:

     Fără pachetul de corecţie deficitul în 2025 ar fi fost aproape ca cel din 2024  

    • Salariile şi pensiile nivel nominal vor fi în 2026 ca în 2025

    • Deficitul bugetar în 2026 poate fi sub 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB

    • Reducerea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal (tax avoidance) pot juca rol esenţial în scăderea deficitului bugetar după 2026, chiar sub 5% din PIB

    • Pachetul adoptat în iulie 2025 are natură regresivă

     • Cheltuielile de apărare complică corecţia bugetară

    • Corecţia deficitului de la (9,3% la 3% din PIB) operează pe ambele laturi ale bugetului public

    • Este necesară stabilizarea datoriei publice (cca. 57% din PIB vs 35% din PIB în 2019) altfel creşterea cheltuielilor cu dobânzi va deveni copleşitoare

    • Corecţia deficitului bugetar va reduce şi pe cel de cont curent

    • Fondurile UE au rol cheie în finanţarea investiţiilor şi stabilitatea economică, dar avem o dependenţă structurală de fonduri, ceea ce poate favoriza un middle income trap

    Corecţia: un proces dureros dar inevitabil; un downgrade era iminent în primăvară

     • O colectare de venituri fiscale mult mai bună şi rapidă este imposibilă, o iluzie, dar esenţială pentru a duce deficitul bugetar sub 6% din PIB, chiar către 4% după 2026

    • Este nevoie de o revoluţie în ANAF (o instituţie capturată de grupuri de interese)

    • Tăierea masivă de cheltuieli bugetare greu de realizat, dar trebuie să fie controlate  

    Vedeţi aici prezentarea integrală a analizei realizată de Daniel Dăianu

  • Acord de investiţii de 500 milioane de euro între Rheinmetall şi statul român pentru o nouă fabrică de pulberi pentru muniţie la Victoria, care va crea 700 de locuri de muncă. Armin Papperger, cel mai important om din industria militară europeană, a venit personal la Bucureşti

    Rheinmetall şi Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, au semnat la Bucureşti un acord pentru înfiinţarea unui joint venture – Rheinmetall Victoria – care va construi o fabrică de pulberi pentru muniţie în Victoria, judeţul Braşov.

    Investiţia totală anunţată depăşeşte 500 de milioane de euro, din care 400 milioane de euro provin de la Rheinmetall şi 120 milioane de euro reprezintă contribuţia civilă a României, şi va crea aproximativ 700 de locuri de muncă.

    Proiectul beneficiază de finanţare prin programe europene, inclusiv 47 milioane de euro dintr-un program aprobat la Bruxelles şi fonduri suplimentare prin programul SAFE, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

    Conform acordului, Rheinmetall va deţine 51% din noua companie, iar Pirochim Victoria 49%.

    Documentele au fost semnate în prezenţa lui Armin Papperger, CEO al Rheinmetall AG, şi a prim-ministrului Ilie Bolojan.

    „Pulberea propulsantă rămâne un factor limitator strategic în industria de apărare. Noua facilitate de producţie din România este încă un pas către obiectivul nostru de a atinge o capacitate anuală de producţie de 20.000 de tone de pulbere propulsantă până în 2030”, spune Armin Papperger în contextul semnării acordului.

    Producţia estimată a fabricii vizează o capacitate anuală de circa 300.000 de încărcături propulsante modulare, ceea ce ar necesita aproximativ 750 de tone de pulbere pentru segmentul modular. Pe lângă aceasta, vor fi produse anual 200 de tone de pulbere pentru a acoperi cererea locală. Producţia de pulbere şi a încărcăturilor modulare este programată să înceapă în 2028, potrivit comunicatului.

    Din punct de vedere strategic, investiţia întăreşte prezenţa Rheinmetall pe flancul estic al NATO şi reduce o vulnerabilitate majoră a industriei de apărare, dependenţa de surse externe pentru materiile prime ale muniţiilor. Pentru România, proiectul aduce, pe lângă cele circa 700 de locuri de muncă, un catalizator pentru dezvoltarea competenţelor industriale de înaltă tehnologie în zona Braşovului şi posibilitatea de a transforma România într-un hub regional pentru anumite componente din industria de apărare.

    “Parteneriatul dintre Rheinmetall şi Victoria SA transformă România într-un actor-cheie pe harta industriei europene de apărare, prin dezvoltarea uneia dintre cele mai moderne capacităţi din lume de producţie a pulberilor cu bază dublă şi triplă – materiale esenţiale pentru sistemele de artilerie utilizate în Europa şi în spaţiul NATO”, transmite Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

     

     

     

     

     

  • Gabriela Firea anunţă că nu va candida la Primăria Capitalei; continuă mandatul de europarlamentar

    Gabriela Firea, preşedinte PSD Bucureşti, a clarificat, într-o postare publică, sâmbătă dimineaţă, că nu va candida pentru Primăria Capitalei în acest moment, preferând să îşi continue mandatul de europarlamentar. 

    „Ori de câte ori am început un proiect – privat sau public, l-am dus până la capăt, oricât de greu mi-a fost sau câte provocări au apărut pe parcurs. Merg pe aceeaşi linie şi acum: doresc să-mi continui mandatul de europarlamentar, obţinut în urma votului şi încrederii românilor, chiar dacă pentru o mamă cu doi copii şcolari naveta la Strasbourg şi Bruxelles nu este simplă”, spune Gabriela Firea.

    Ea a subliniat că „mă preocupă să-mi aduc contribuţia la proiectele europene care vizează o viaţă mai bună pentru România, pentru copii, familii, femei, tineri, seniori, fermieri, antreprenori etc.”.

    Despre administraţia Capitalei, Firea a precizat că „mi-aş fi dorit să pot relua şi finaliza câteva mari proiecte de infrastructură abandonate, cu siguranţă aş fi continuat investiţiile în spitale, parcuri, transport şi termoficare, începute în mandatul anterior şi blocate în mare parte. Dar, în viaţă trebuie să facem alegeri. Am speranţa că vom avea un primar general care să nu mai creadă că viaţa începe cu el şi să continue toate investiţiile foştilor edili, în paralel cu lansarea unora noi, absolut necesare”.

    Ea a mai spus că sprijină total pe cine îşi va depune candidatura din PSD.

    „Voi acorda susţinere totală colegului meu social-democrat care îşi va depune candidatura. Nu am trădat şi nu voi trăda, cum au procedat unii colegi de-ai noştri, inventând tot felul de pretexte”, a spus Firea.

    Ea a adăugat: „Ca preşedintă PSD Bucureşti, am depus şi voi depune în continuare eforturi pentru ca niciodată candidatul nostru să nu fie în postura în care am fost eu anul trecut: candidatul ‘deocamdată’, apoi lansată în cursă ca variantă de a salva imaginea partidului şi lista de consilieri generali, fără vreun fel de sprijin logistic şi politic – doar la sectoare s-a negociat candidatură pe alianţă de trei partide -, boicotată prin candidaţi ‘iepuraşi’, menţinuţi în cursă şi răsplătiţi ulterior chiar de către colegi de-ai noştri, campanii on line împotriva mea finanţate chiar din fondurile partidului. Pare greu de crezut, dar e purul adevăr pe care îl cunosc din interior mulţi colegi”.

    „Le mulţumesc şi acum celor peste 170.000 de bucureşteni care mi-au acordat votul anul trecut! (…) Sunt şi voi rămâne devotată echipei noastre social democrate şi, în special, oamenilor care ne acordă încrederea!”, a conchis Firea.

  • Analiză. Piaţa imobiliară din Bucureşti: Viteză record la vânzări, dar preţurile cresc cu 43% în doi ani

    Capitala traversează o perioadă paradoxală pe piaţa rezidenţială: apartamentele se vând în medie în doar 47 de zile, cel mai rapid ritm dintre marile oraşe ale ţării, dar preţurile au explodat cu 25% în ultimii doi ani pentru locuinţele existente şi cu 43% pentr„u cele noi. Oferta totală s-a contractat cu 24%, în timp ce pentru fiecare apartament nou scos la vânzare există aproape patru potenţiali cumpărători. Într-un context marcat de eliminarea facilităţilor fiscale şi presiuni inflaţionale crescânde, specialiştii avertizează că această “furtună perfectă” – cerere puternică, ofertă limitată şi costuri în creştere – va continua să împingă preţurile în sus, punând sub semnul întrebării accesibilitatea locuinţelor în Bucureşti.

     

    Conform declaraţiilor din cadrul evenimentului ZF Office & Rezidenţial Summit 2025, piaţa imobiliară bucureşteană a intrat într-o nouă fază de maturitate. Răzvan Ionescu, chief commercial officer al Imobiliare.ro, subliniază că “marea bătaie” pe terenuri din centrul Capitalei, caracteristică perioadei de până în 2020, s-a transformat într-o expansiune strategică spre periferie. “Am intrat într-o nouă fază în Bucureşti”, explică Ionescu. “S-a realizat o tranziţie, de la câţiva pionieri care se duceau în zone complet noi, acum avem companii mari care crează noi poli de creştere, cum e Pallady.” Sectoarele 3, 4 şi 6 au atras majoritatea dezvoltărilor în ultimii ani, pe fondul interesului manifestat de dezvoltatorii mari, care dispun de ploturi extinse de teren.

    Zone precum Drumul Taberei, Pallady şi periferia estică a Capitalei devin tot mai atractive, chiar şi pentru cumpărătorii care iniţial nu ar fi luat în calcul aceste areale. Motivul principal: aceste zone “arată foarte bine şi sunt bine conectate”, după cum remarcă reprezentantul Imobiliare.ro.
    Proximitatea de staţiile de metrou rămâne cel mai important factor pentru atractivitatea unui proiect, putând creşte preţul cu până la 30% pe metrul pătrat.

     

    Metrou şi infrastructură: Factorii decisivi pentru dezvoltare

    Investiţiile în infrastructura de transport public continuă să remodeleze harta preţurilor din Bucureşti. Noile proiecte de infrastructură, precum Magistrala 7 de metrou, promite să deschidă “zone noi, poli de creştere”, oferind oportunităţi de dezvoltare în areale care până recent erau considerate prea îndepărtate sau insuficient conectate.

    Datele concrete confirmă impactul major al proximităţii metroului. Un apartament nou, situat semicentral, la maximum 15 minute de mers pe jos faţă de o staţie de metrou, se tranzacţionează în medie cu 2.600 de euro pe metru pătrat în Bucureşti, cu aproximativ 300 de euro peste preţul mediu al Capitalei. Această diferenţă de preţ nu este întâmplătoare. Accesul rapid la reţeaua de metrou înseamnă pentru bucureşteni economisire de timp, evitarea traficului aglomerat şi conectivitate superioară la punctele importante ale oraşului – de la zone de business la zone comerciale şi instituţii publice. Pentru dezvoltatori, proximitatea de metrou devine astfel un avantaj competitiv major, care justifică investiţii suplimentare în achiziţia de terenuri bine poziţionate.

     

    Preţurile explodează: 2.284 de euro/mp pentru apartamente noi

    Evoluţia preţurilor pe piaţa rezidenţială bucureşteană a devenit subiectul principal de îngrijorare pentru potenţialii cumpărători. Conform analizei Imobiliare.ro prezentate la BREC Residential Conference, preţurile pentru noile unităţi locative au înregistrat un avans spectacular de 43% în primul semestru al anului 2025 faţă de perioada similară din 2023, respectiv 14% comparativ cu anul anterior.

    În termeni concreţi, preţul mediu pe metru pătrat util a ajuns la 2.258 de euro în iulie 2025, respectiv 2.284 de euro în august pentru Bucureşti. Această creştere plasează Capitala pe locul al doilea în topul celor mai scumpe oraşe din România, fiind devansată de Cluj-Napoca, unde preţurile medii pentru locuinţele noi au atins 3.139 de euro pe metru pătrat, şi urmată îndeaproape de Braşov, cu 2.538 de euro pe metru pătrat.

    Pentru apartamentele existente, situaţia nu este cu mult mai bună. Preţul mediu solicitat a ajuns la 1.937 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al doilea 2025, reprezentând o creştere de 6% faţă de trimestrul anterior, de 19% faţă de anul trecut şi de 25% comparativ cu acum doi ani. Aceste majorări nu se limitează la zonele premium sau la cartierele de lux. Chiar şi în areale considerate tradiţional mai accesibile, creşterile sunt substanţiale. În Prelungirea Ghencea, preţurile au crescut cu 20% într-un an, ajungând la 1.538 de euro pe metru pătrat, în timp ce în zona Giurgiului creşterea a fost de 14%, cu un preţ mediu de 1.471 de euro pe metru pătrat.

     

    Disparităţi majore între cartiere: De la 1.333 la 3.387 euro/mp

    Harta preţurilor din Bucureşti continuă să reflecte inegalităţi sociale şi urbanistice profunde. La vârful piramidei se află cartiere precum Primăverii, unde metrul pătrat ajunge la 3.387 de euro, Herăstrău cu 3.102 de euro pe metru pătrat şi Grozăveşti-Politehnica cu 3.000 de euro pe metru pătrat. Zona Grozăveşti-Politehnica a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creşteri, de 16% într-un an, intrând astfel în clubul select al zonelor ultra-premium. Aceste cartiere beneficiază de multiple avantaje: proximitate faţă de zone verzi, infrastructură modernă, acces facil la servicii de calitate şi prestigiu social. Pentru cumpărătorii din aceste zone, preţul ridicat este justificat de calitatea vieţii oferite şi de potenţialul de apreciere pe termen lung a investiţiei imobiliare.

    La polul opus, Ferentari rămâne cea mai accesibilă zonă cu 1.333 de euro pe metru pătrat, urmată de Giurgiului şi Prelungirea Ghencea. Totuşi, şi aici presiunea preţurilor se face simţită, cu creşteri anuale în dublu cifru, ceea ce indică faptul că fenomenul scumpirii nu este limitat la zonele deja scumpe, ci se extinde pe întreg teritoriul Capitalei.

    Această diferenţă de aproape 2.000 de euro pe metru pătrat între cele mai scumpe şi cele mai ieftine zone reflectă nu doar disparităţi de infrastructură şi servicii, ci şi o segmentare tot mai accentuată a pieţei imobiliare bucureştene pe clase sociale şi putere de cumpărare.

     

    Oferta în scădere dramatică: Minus 24% în ultimul an

    Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale pieţei actuale este contracţia severă a ofertei. Conform raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru trimestrul al doilea din 2025, pe piaţa bucureşteană erau disponibile doar 30.180 de locuinţe, o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această cifră reprezintă aproximativ 30% din oferta totală la vânzare la nivel naţional, subliniind importanţa pieţei bucureştene în contextul general al ţării. Situaţia este şi mai acută pe segmentul locuinţelor noi, unde oferta a scăzut cu 6%, ajungând la doar 9.530 de unităţi. Această contracţie dramatică vine într-un context în care numărul de locuinţe noi finalizate a scăzut cu circa 3% în primele şase luni din 2025 faţă de primul semestru din 2024, când fusese înregistrat cel mai mic număr de locuinţe terminate în Bucureşti şi împrejurimi din ultimii cinci ani.

    Cauzele acestei scăderi sunt multiple. Pe de o parte, procesul de autorizare şi dezvoltare a devenit tot mai complex şi costisitor pentru dezvoltatori. Pe de altă parte, terenurile bine poziţionate au devenit din ce în ce mai rare şi mai scumpe, forţând dezvoltatorii să caute oportunităţi în zone mai îndepărtate sau să se concentreze pe proiecte de regenerare urbană. Această lipsă de ofertă creează o presiune crescândă asupra stocului disponibil şi alimentează inevitabil spirala ascendentă a preţurilor. Pentru fiecare locuinţă finalizată în ultimii cinci ani scoasă la vânzare, au existat aproape patru potenţiali cumpărători – o disparitate care explică de ce apartamentele se vând atât de rapid în Bucureşti.

     

    Vânzări record înainte de creşterea TVA

    Piaţa rezidenţială bucureşteană a demonstrat o rezilienţă remarcabilă în primele nouă luni din 2025, în ciuda provocărilor fiscale şi economice. Conform analizei SVN Romania bazate pe statisticile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut aproximativ 41.500 de unităţi rezidenţiale, în scădere cu doar 3,4% comparativ cu rezultatul înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut.

    Această performanţă reprezintă o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu scăderea anuală de 7,9% înregistrată la finalul primului semestru din 2025. Recuperarea s-a datorat în mare parte vârfului de vânzări înregistrat în luna iulie, determinat de anunţata eliminare a facilităţilor TVA la achiziţia de locuinţe noi, care a intrat în vigoare la 1 august 2025.

    “Am văzut creştere pe proiectele noi în 2025, după un declin de câţiva ani”, confirmă Răzvan Ionescu. “În trimestrul 1 au fost multe proiecte concretizate, în iunie-iulie mult stoc a fost cumpărat, înainte de creşterea TVA.” Această cursă contracronometru a generat o activitate febrilă pe piaţă, cu mulţi cumpărători grăbindu-se să finalizeze tranzacţii înainte de aplicarea noii legislaţii fiscale.

    Defalcat pe zone administrative, în Bucureşti propriu-zis s-a înregistrat o scădere anuală de 4,4% a numărului de unităţi rezidenţiale tranzacţionate, în timp ce în judeţul Ilfov s-a înregistrat o creştere anuală de 2,2% a vânzărilor rezidenţiale. Această diferenţă sugerează că Ilfovul continuă să atragă cumpărători care caută un raport preţ-calitate mai bun sau case cu grădină, în defavoarea apartamentelor din blocuri.

     

    Impactul fiscal: TVA-ul majorat schimbă ecuaţia

    Eliminarea cotei reduse de TVA pentru locuinţe, cu intrare în vigoare la 1 august 2025, a reprezentat o lovitură semnificativă pentru segmentul mass-market al pieţei rezidenţiale. Această modificare fiscală adaugă aproximativ 14% la preţul locuinţelor noi sub 120.000 de euro, considerând şi deprecierea leului cu 2% faţă de anul trecut.

    Pentru un apartament de 70.000 de euro, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de aproape 10.000 de euro – o sumă care pentru mulţi cumpărători din clasa de mijloc poate face diferenţa între accesibilitate şi inaccesibilitate. “Creşterea TVA va influenţa rezultatele pe termen mediu înregistrate pe segmentul mass-market”, avertizează Andrei Sârbu, CEO SVN Romania, adăugând totuşi că “accesibilitatea a rămas la un nivel bun şi cumpărătorii se pot îndrepta spre locuinţele deja finalizate”. Segmentele middle-market şi premium, care deţin ponderea majoritară în oferta de locuinţe noi, nu au fost afectate în aceeaşi măsură, întrucât pentru cumpărătorii din aceste categorii procentul suplimentar reprezintă o pondere mai mică din bugetul total şi din veniturile disponibile. Totuşi, chiar şi în aceste segmente se observă o creştere a prudanţei în rândul cumpărătorilor şi o intensificare a negocierilor de

     

    Credite imobiliare în creştere: Motorul cererii

    În ciuda creşterilor de preţuri şi a presiunilor fiscale, piaţa creditării oferă un suport important cererii. Volumul creditelor noi acordate pentru locuinţe a crescut cu aproximativ 20% în trimestrul al doilea din 2025, demonstrând că băncile continuă să finanţeze achiziţii imobiliare într-un ritm susţinut.

    Valoarea medie a unui credit ipotecar în Bucureşti a ajuns la 379.485 lei (aproximativ 76.000 de euro), cu aproape 10% mai mare faţă de anul trecut. Această creştere reflectă atât majorarea preţurilor locuinţelor, cât şi capacitatea crescută a bucureştenilor de a accesa sume mai mari de la bănci, susţinută de creşterea veniturilor în Capitală.

    “Bucureşti are luxul de a beneficia de potenţial economic mare, de cerere în creştere”, explică Răzvan Ionescu, subliniind avantajul competitiv al Capitalei faţă de restul ţării. Veniturile disponibile ale bucureştenilor rămân semnificativ mai mari decât media naţională, ceea ce permite susţinerea cererii chiar şi în contextul unor preţuri în creştere.

    Totuşi, analiza marjei de negociere oferă indicii despre schimbarea atitudinii cumpărătorilor. Această marjă a crescut de la 3,5% la 4,1% între trimestre, sugerând că, deşi piaţa rămâne dinamică, cumpărătorii au început să fie mai atenţi şi să negocieze mai intens preţurile, conştienţi de presiunile financiare crescânde.

     

    Viteza de vânzare: 47 de zile

    Un indicator surprinzător al dinamicii pieţei bucureştene este viteza cu care se vând apartamentele. Conform celui mai recent raport Imobiliare.ro Market 360, apartamentele din Capitală se vând în medie în 47 de zile de la ieşirea pe piaţă – cea mai rapidă perioadă dintre toate marile oraşe din ţară. Acest interval reprezintă o uşoară îmbunătăţire faţă de trimestrul anterior şi este semnificativ mai scurt decât în alte centre urbane precum Cluj-Napoca (78 de zile) sau Braşov (62 de zile).

    Această viteză record de vânzare reflectă intensitatea cererii şi deficitul de ofertă care caracterizează piaţa bucureşteană. Cumpărătorii sunt nevoiţi să acţioneze rapid când apare o proprietate care îndeplineşte criteriile lor, ştiind că întârzierea poate însemna pierderea oportunităţii în favoarea altor potenţiali cumpărători. Pentru vânzători, această situaţie creează un context favorabil, permiţându-le să menţină preţuri ferme şi să reducă concesiile în procesul de negociere. Pentru cumpărători, însă, presiunea timpului adaugă un element suplimentar de stres într-un proces deja complex şi costisitor.

     

    Preferinţa pentru nou: Disproporţie între cerere şi ofertă

    Analiza comparativă între locuinţele noi şi cele vechi relevă tendinţe interesante pe piaţa bucureşteană. Deşi oferta de locuinţe noi reprezintă doar 31% din total, acestea atrag un interes disproporţionat din partea cumpărătorilor. Pentru fiecare locuinţă nouă există în medie patru potenţiali cumpărători, comparativ cu doi-trei pentru proprietăţile vechi.

    Această preferinţă pentru nou vine din multiple motive: standarde moderne de construcţie, eficienţă energetică superioară, garanţii de la dezvoltator, lipsa necesităţii de renovări imediate şi, nu în ultimul rând, posibilitatea de a personaliza finisajele. În plus, multe dintre proiectele noi oferă facilităţi comune – de la parcări subterane şi spaţii verzi amenajate până la săli de fitness şi zone de joacă pentru copii.

    Preferinţa accentuată pentru locuinţele noi vine însă cu un cost semnificativ. Diferenţa de preţ între un apartament nou şi unul vechi în aceeaşi zonă poate varia de la 20% la 40%, în funcţie de starea proprietăţii vechi şi de facilităţile oferite de proiectul nou. Iar cu aplicarea TVA-ului
    standard la locuinţele noi, această diferenţă va deveni şi mai pronunţată, putând determina o redirecţionare parţială a cererii către segmentul proprietăţilor existente.

     

    Investitorii majori confirmă: Bucureşti rămâne prioritar

    În ciuda provocărilor, investitorii importanţi continuă să vadă oportunităţi în piaţa bucureşteană. La conferinţa BREC Residential, principalii dezvoltatori au reconfirmat angajamentul faţă de Capitală, deşi îşi îndreaptă atenţia şi către alte oraşe. Hagag Development Europe, recunoscut pentru apetitul către consolidarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu, continuă investiţiile în proiectele rezidenţiale din Bucureşti şi zona metropolitană, precum H East Residence şi H Pipera Lake. Totodată, investitorul a anunţat că este hotărât să îşi îndrepte atenţia şi către alte oraşe – Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara – o strategie de diversificare care reflectă atât oportunităţi în aceste pieţe, cât şi provocările crescânde din Capitală.

    AFI Romania a lansat anul acesta AFI Home North, primul său proiect de tip Build to Rent din România, în zona de business a Bucureştiului. “Suntem încântaţi de evoluţia proiectului şi de felul în care a fost primit de piaţă, ajungând la un grad de ocupare de 70% în doar câteva luni”, declară Luciana Giurea-Roşca, head of residential, AFI România. Succesul acestui concept demonstrează existenţa unei cereri semnificative pentru alternative la achiziţie, în special din partea tinerilor profesionişti şi a expatriaţilor.

    Compania intenţionează să continue în 2026 cu cea de-a doua clădire, de 164 de apartamente, din bulevardul Dimitrie Pompeiu 5E, şi să extindă conceptul şi în alte zone din Capitală, respectiv Cotroceni. Acest model Build to Rent ar putea reprezenta o soluţie parţială la criza accesibilităţii, oferind opţiuni de locuit de calitate pentru cei care nu îşi pot permite sau nu doresc să cumpere.

     

    Provocările relaţiei cu autorităţile locale

    “Nu cred că avem motive să fim optimişti cu privire la autorităţi. Ei funcţionează cu incentive-uri. Care acum e votul. Iar locuitorul din Bucureşti se uită la apă caldă şi aglomeraţie, nu la ce spunem noi de viitor.”, a spus Răzvan Ionescu în cadrul summitului ZF.

    Această viziune reflectă frustrarea sectorului privat faţă de o administraţie percepută ca reactivă în loc de proactivă. “Suntem dintotdeauna pe principiul avem un foc de stins, mereu trebuie să rezolvăm o urgenţă, cu apa caldă, cu aglomeraţia…Şi atunci nu ne putem ocupa de trotuare şi alte detalii”, continuă Ionescu, sugerând necesitatea unei schimbări de paradigmă.

    Propunerea sa este neconvenţională: “Trebuie să creăm un incentive negativ ca ei să-şi facă treaba, să punem o presiune, cu procese sau altceva. Trebuie să fim curajoşi să ne luăm cu ei în piept să îşi facă treaba.” Această abordare conflictuală reflectă gradul ridicat de exasperare din industrie şi convingerea că doar presiunea externă poate genera schimbare.

    Despina Ponomarenco, preşedinta BREC, a reluat apelul la dialog cu autorităţile: “Calitatea vieţii în Bucureşti este strâns legată de accesul la locuinţe noi, cu preţuri accesibile şi într-o ofertă diversificată, în zone cu infrastructură modernă. Relansăm un apel la dialog către autorităţile locale în ceea ce priveşte reglementarea dezvoltării imobiliare din Bucureşti, precum şi armonizarea cu judeţul Ilfov”.  

     

    Percepţie şi imagine: Provocarea industriei

    O problemă identificată de reprezentanţii sectorului este imaginea publică a dezvoltatorilor imobiliari. “Cred că avem o mare problemă de percepţie şi la utilizatori şi la autorităţi, care ne văd ca duşmani, nu aliaţi. Parcă vor să ne oprim din a investi”, observă Răzvan Ionescu. Această percepţie negativă afectează nu doar relaţia cu autorităţile, ci şi poziţionarea socială a întregii industrii.

    Soluţia propusă implică o comunicare mai bună şi diferenţierea clară: “Poate trebuie să facem mai mult ca să arătăm cum contribuim la îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să facem diferenţă între dezvoltatorii corecţi şi cei care fac lucruri ilegal.” Această recunoaştere a existenţei unor actori care nu respectă regulile sugerează necesitatea unei autoreglementări mai ferme a industriei şi a unei distanţări clare de practicile îndoielnice.

    Imobiliare.ro a făcut paşi concreţi în direcţia educării pieţei prin implicarea în cursuri pentru agenţi imobiliari şi implementarea unui sistem de rating pentru agenţi destinat utilizatorilor platformei. Aceste iniţiative vizează creşterea profesionalismului în sector şi îmbunătăţirea experienţei consumatorilor.

     

    Perspective pentru viitor: Continuă creşterea preţurilor?

    Piaţa imobiliară din Bucureşti se confruntă cu ceea ce analiştii numesc o “furtună perfectă”: cerere puternică susţinută de veniturile ridicate ale bucureştenilor, ofertă limitată din cauza dificultăţilor de dezvoltare şi a lipsei de terenuri bine poziţionate, şi presiuni inflaţionale crescânde generate de costurile cu energia, materiale de construcţii şi forţa de muncă.

    Andrei Sârbu, CEO SVN Romania, oferă o perspectivă optimistă temperată: “Piaţa rezidenţială din România şi-a dovedit încă o dată rezilienţa şi fundamentele sale solide, rezultatele înregistrate după primele nouă luni fiind foarte bune ţinând cont de toate elementele negative care au influenţat vânzările şi o multitudine de estimări pesimiste.”

    Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance, subliniază un factor adesea ignorat: “Lipsa unui guvern stabil a însemnat şi amânarea unor măsuri fiscal-bugetare care ar fi încetinit cererea din piaţă.” Această “pauză” legislativă a permis pieţei să funcţioneze relativ neîngrădit, alimentând cererea. Cu toate acestea, odată cu stabilizarea politică, noi măsuri fiscale ar putea fi implementate, afectând dinamica pieţei.

    Eliminarea cotei reduse de TVA şi a plafonării preţurilor la energie vor adăuga presiune suplimentară asupra preţurilor, în special pentru locuinţele noi din segmentul mass-market. Totuşi, segmentele middle şi premium vor continua să fie susţinute de cererea solidă din partea bucureştenilor cu venituri ridicate şi a investitorilor.

    Bucureşti “poate absorbi mult mai mult decât se face”, conform evaluării lui Răzvan Ionescu, sugerând că, în ciuda preţurilor ridicate, există încă spaţiu pentru creştere, atât în termeni de volum, cât şi de valoare. Noile proiecte de infrastructură, precum Magistrala 7, vor deschide zone noi pentru dezvoltare, redistribuind parţial presiunea de pe zonele tradiţionale.

    În acest context complex, preţurile vor continua probabil să crească, deşi ritmul ar putea să se tempereze pe măsură ce puterea de cumpărare este erodată de inflaţie şi de presiunile fiscale crescânde. Pentru cumpărătorii din clasa de mijloc, provocarea accesibilităţii devine din ce în ce mai acută, punând sub semnul întrebării capacitatea Bucureştiului de a oferi locuinţe decente pentru toate categoriile sociale.
     

    „Am văzut creştere pe proiectele noi în 2025, după un declin de câţiva ani. În trimestrul 1 au fost multe proiecte concretizate, în iunie-iulie mult stoc a fost cumpărat, înainte de creşterea TVA.“

    Răzvan Ionescu, Chief Commercial Officer al Imobiliare.ro

     

  • Care sunt judeţele cu cele mai multe locuri de muncă pentru candidaţii fără studii superioare

    Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, Ilfov, Prahova, Craiova şi Timiş oferă cele mai multe şanse de angajare candidaţilor care nu au studii superioare, conform datelor de la platforma de recrutare eJobs. 

    ♦ Cei mai căutaţi candidaţi fără studii superioare în această perioadă sunt mecanicii auto, instalatorii, lăcătuşii mecanici, lucrătorii comerciali, personalul pentru fast-fooduri, lucrătorii în depozite, manipulanţii marfă, lucrătorii în depozite.

    Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, Ilfov, Prahova, Craiova şi Timiş oferă cele mai multe şanse de angajare candidaţilor care nu au studii superioare, conform datelor de la platforma de recrutare eJobs. În aceste judeţe, numărul de locuri de muncă disponibile a variat între 20.000 şi 80.000 pentru tot intervalul ianuarie – octombrie 2025. Mureş, Ialomiţa, Bihor, Argeş şi Neamţ sunt pe de altă parte judeţele care oferă cele mai puţine locuri de muncă inclusiv pentru această categorie de aplicanţi.

    Peste 6 milioane de aplicări au venit anul acesta din partea candidaţilor care nu au studii superioare şi care se încadrează în categoria muncitorilor calificaţi şi necalificaţi, conform sursei citate.

    „Dacă specialiştii, angajaţii cu nivel mare de senioritate şi managerii au fost cele mai stabile segmente anul acesta, din punctul de vedere al mişcărilor de carieră, cei aflaţi în segmentul entry level, dar şi candidaţii care nu au studii superioare şi muncitorii calificaţi şi necalificaţi au fost mult mai activi şi permanent în căutarea unui loc de muncă. Cei mai mulţi dintre ei au vrut să facă o schimbare în primul rând pornind de la raţiuni financiare. Creşterile de preţuri din ultima perioadă, dar şi lipsa de stabilitate din unele domenii de activitate i-au făcut să reintre în circuitul de găsire a unui loc de muncă”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs.

    Pentru cei care nu au studii superioare, angajatorii au scos în piaţă, de la începutul anului şi până acum, peste 150.000 de job-uri pe eJobs.ro. Acestora li se adaugă alte 13.000 de joburi postate pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă dedicată exclusiv candidaţilor care nu au studii superioare.

    Retailul rămâne, şi în acest caz, domeniul cu cele mai multe poziţii deschise, fiind, de altfel, un domeniu care angajează predominant candidaţi entry level, dar şi blue collar. Urmează call – center / BPO, servicii, industria alimentară, transport / logistică, turism şi producţie.

    Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial al eJobs, pentru aceste domenii, mediile salariale nete, la nivel naţional, sunt următoarele: 4.500 de lei pentru retail, 4.000 de lei pentru call – center/ BPO, 4.500 de lei pentru servicii, 4.200 de lei pentru industria alimentară, 5.000 de lei pentru transport / logistică şi 4.000 de lei pentru turism şi pentru producţie.

    Cei mai căutaţi candidaţi fără studii superioare în această perioadă sunt mecanicii auto, instalatorii, lăcătuşii mecanici, lucrătorii comerciali, personalul pentru fast-fooduri, lucrătorii în depozite, manipulanţii marfă, lucrătorii în depozite, potrivit datelor iajob.ro. În cea mai mare parte a lor, aceste anunţuri cer, totuşi, diploma de bacalaureat, dar nu şi experienţă anterioară în domeniu sau pentru poziţia din anunţ.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Blue chip-urile de la Bursa de Valori Bucureşti mizează pe emisiuni de obligaţiuni pentru investiţii şi refinanţări: Ce planuri au Electrica, Banca Transilvania, Digi şi Romgaz

    Profitând de interesul ridicat al investitorilor instituţionali, tot mai multe companii din indicele BET apelează la obligaţiuni pentru a-şi diversifica finanţarea. În ultima perioadă, Electrica (simbol bursier EL), Digi Communications (DIGI), Banca Transilvania (TLV) şi Romgaz (SNG) au lansat sau au anunţat că pregătesc emisiuni de sute de milioane de euro pentru investiţii strategice şi refinanţarea datoriilor existente.

    „Sunt oferte destinate instituţionalilor şi o componentă importantă este reprezentantă de străini. Aş spune că este o piaţă funcţională din punct de vedere al finanţării şi este un lucru îmbucurător; ne spune că există interes din partea investitorilor instituţionali, inclusiv la emisiunile de titluri de stat, cât şi faptul că există interes pentru piaţa românească şi instrumentele ei”, consideră Gabriel Aldea, CEO adjunct al casei de brokeraj Investimental.

    Electrica, cel mai puternic jucător din distribuţia şi furnizarea de energie, a listat în vară prima sa emisiune de obligaţiuni, în valoare de 500 mil. euro, cea mai mare emisiune verde corporativă din România. Titlurile, scadente în 2030 şi cu dobândă de 4,375%, au fost suprasubscrise de 12 ori. Fondurile vor finanţa proiecte verzi, inclusiv investiţii în infrastructura energetică durabilă, în contextul în care societatea pregăteşte achiziţii de 1 mld. euro pentru perioada 2025-2027.

    „Am văzut că Electrica s-a finanţat în iulie şi a fost un interes foarte mare. Este îmbucurător că societăţile mari reuşesc să se finanţeze prin intermediul bursei şi să obţină dobânzi mai bune decât cele ale statului”, adaugă Gabriel Aldea.

    Zilele trecute, producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz – companie de stat – a primit aprobarea acţionarilor pentru lansarea unei noi emisiuni de obligaţiuni corporative, cu o valoare între 500 şi 750 mil. euro, în cadrul programului internaţional EMTN, prin care compania poate atrage până la 1,5 mld. euro.

    Titlurile, cu maturitate de 5-7 ani, vor fi listate pe bursele din Luxemburg şi/sau Bucureşti, iar fondurile vor finanţa investiţii strategice, inclusiv proiectul Neptun Deep. Anul trecut, emitentul a atras fonduri la o dobândă anuală de circa 4,8%, printr-o emisiune suprasubscrisă masiv, pentru care cererea investitorilor a ajuns la aproape 6 mld. euro.

    Anterior, Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România – a listat la BVB prima sa emisiuni de obligaţiuni în lei, scadente în 2032, cu o dobândă anuală de 8,8% şi în valoare totală de 1,5 mld. lei. Fondurile atrase vor fi folosite pentru creşterea creditării către companii şi populaţie şi pentru consolidarea capitalului băncii, susţinând activitatea de finanţare pe termen lung.

    O altă companie care se uită la finanţare prin obligaţiuni este Digi Communications, care pregăteşte o emisiune de titluri garantate majorată la 600 mil. euro, de la 500 mil. euro. Bondurile, cu scadenţa în 2031 şi dobândă anuală de 4,625%, urmează să fie listate pe Euronext Dublin şi vor finanţa refinanţarea datoriilor şi alte nevoi corporative.

     

  • Urmează sezonul de raportări financiare trimestriale: OMV Petrom dă startul pe 29 octombrie, urmat de BRD, TeraPlast, Fondul Proprietatea şi One United Properties

    ♦ Din nou, majoritatea raportărilor vor fi aglomerate în câteva zile: între 10 şi 14 noiembrie sunt aşteptate să raporteze 11 emitenţi

     

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), unicul pro­du­cător local de petrol şi gaze, va fi prima companie inclusă în indicele de referinţă BET care îşi va publica situaţiile financiare aferente primelor nouă luni din an. Sezonul raportărilor trimestriale debutează pe 29 octombrie şi, în urma lui, investitorii îşi vor putea face o idee mai clară asupra dividendelor pe care urmează să le distribuie anul viitor companiile din prima ligă bursieră de la Bucureşti din profiturile înregistrate în 2025.

    „Trebuie să ne uităm în spate şi să luăm în calcul modul în care măsurile de austeritate afectează economia. Ce pot spune uitându-mă la T1 şi T2 este că au fost nişte ameliorări în sectorul de energie şi poate le vom vedea în continuare. Zona de utilităţi este pe val, cu rezultate foarte bune (…) Industria bancară a avut evoluţii mixte”, spune Gabi Aldea, CEO adjunct al casei de brokeraj Investimental.

    Pe 30 octombrie, vor „ieşi la tablă” producătorul de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (TRP) şi BRD – Groupe Société Générale (BRD), a patra bancă de pe piaţa locală în funcţie de active. Patru zile mai târziu vine rândul Fondului Proprietatea (FP) şi al dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE).

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, este aşteaptă pe 10 noiembrie, iar producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB) şi compania de distribuţie şi logistică Aquila Part Prod (AQ) vor raporta pe 13 noiembrie.

     

     

    Cea mai aglomerată zi va fi pe 14 noiembrie, când îşi vor anunţa rezultatele financiare următoarele societăţi: producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O), operatorul de servicii medicale private MedLife (M), producătorul de vinuri Purcari (WINE), operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI), operatorii sistemelor naţionale de transport de energie Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN), singurul producător local de energie nucleară.

    „Companiile care ţin de consumatorul final – Sphera, Purcari, Aquila – pot fi afectate de un consum ceva mai mic în T3. Am văzut încă de la finalul primului semestru nişte rezultate mai slabe pe aceste societăţi”, mai spune Gabi Aldea.

    Sphera Franchise Group (SFG), operator în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, va raporta pe 17 noiembrie, iar furnizorul de energie Premier Energy (PE) pe 25 noiembrie. Peste trei zile, investitorii vor putea analiza rezultatele financiare ale transportatorului dunărean de mărfuri Transport Trade Services (TTS) şi ale companiei Electrica (EL), cel mai puternic jucător din distribuţia şi furnizarea de energie.

    „Noi facem un raport pe companiile din BETPlus şi BETAeRO; la jumătatea anului, până în 40% din companiile din universul acesta pe care îl analizăm au depăşit profitul de anul trecut, deci aproape 60% au avut rezultate mai slabe, ceea ce arată totuşi că este un mediu economic destul de complicat pentru companii anul acesta”, continuă reprezentantul Investimental.

    Totuşi, indicele BET a crescut puternic după alegerile prezidenţiale din luna mai şi a încheiat primele nouă luni din an cu un avans de 27,6%, iar acum se află la un maxim istoric de peste 22.000 de puncte, în urcare cu 34% în 2025. Prin indicele dividendelor BET-TR, avansul ajunge la 41%. „Însă evoluţia este foarte mult influenţată de componenţa indicelui din energie, utilităţi şi sectorul bancar, la care se adaugă proiectul Neptun Deep, care a schimbat percepţia vizavi de câteva companii mari din BET”, adaugă Gabi Aldea.

     

  • Mobexpert a deschis un magazin în Braşov, cel mai mare din Transilvania, în zona comercială Coresi. Magazinul are 10.000 mp, iar faţada are cel mai mare ecran LED din sud-estul Europei. Dan Şucu, proprietar: Ducem mai departe visul de a crea şi produce în România

    Mobexpert, unul dintre cei mai mari retaileri şi producători de mobilă din România, a inaugurat la Braşov cel mai mare magazin de mobilier şi decoraţiuni din Transilvania,

    ”Când am deschis magazinul din Pallady, am spus că e cel mai frumos magazin de pe pământ, dar ştiam că urmează Braşovul şi va fi chiar mai frumos. Reuşim să ducem la bun sfârşit un vis: de a crea şi a produce în România. Am început visul în 1993, eram 3-4 oameni, s-au adăugat încă 1.000 de colegi, cu visele lor, încă 1.000 şi tot aşa. Sunt extrem de norocos să am alături 2.500 de colegi care mă ajută să ducem mai departe visul de a crea şi produce în România.” a spus Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, în cadrul evenimentului de deschidere a magazinului din Braşov.

    Noul spaţiu are o suprafaţă de 10.000 mp, dintre care 3.000 mp sunt dedicaţi exclusiv zonei de Outlet. De asemenea, mai are o zonă HoReCa, dar şi o faţadă spectaculoasă, cu cel mai mare ecran LED din sud-estul Europei.

    Este a treia deschidere de magazin pentru Mobexpert în 2025, după Bucureşti (Pallady) şi Cluj. Sub sigla brandului mai sunt magazine de mari dimensiuni în Bucureşti, în Pipera, Băneasa şi Pallady.

    Grupul Mobexpert este o companie 100% românească, prezentă de peste 30 de ani pe piaţa din România. Compania este deţinută de Dan Şucu.

    Mobexpert are o reţea de 27 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum şi un magazin online. Grupul Mobexpert are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 261 milioane euro.

    Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, mai multe fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. În prezent, mai mult de două treimi din mobilierul vândut este proiectat şi fabricat în România.

    Sub umbrela brandului românesc de mobilier şi decoraţiuni intra şi 10 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (în zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu, Piteşti, Timişoara şi Oradea.

  • Dezvoltatorul de real estate Nusco Imobiliara se pregăteşte de listarea unor obligaţiuni de 25 mil. lei pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti

    Dezvoltatorul imobiliar Nusco, prezent pe piaţa românească din 1997, va lista pe 28 octombrie, pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti, prima emisiune de obligaţiuni corporative, garantate, în valoare totală de 25 milioane de lei.

    În cadrul evenimentului de marţea viitoare vor vorbi Michele Nusco, CEO Nusco Imobiliara, Ileana Botez, head of listing, BVB, şi Ovidiu Dumitrescu, CEO adjunct al societăţii de brokeraj BRK Financial Group.

    Nusco a declarat recent că se află în proces de livrare a primelor trei blocuri din cele şapte din faza a doua a Nusco City, urmând ca până în iunie anul viitor să finalizeze întreaga fază.

    În primăvară, compania a încheiat un acord de finanţare de 64,4 milioane euro cu Banca Transilvania pentru dezvolta­rea celei de-a doua faze a proiectului Nusco City, pe locul fostei platforme Pipera.