Americanii îşi vor putea spune părerea cu privire la această lege până pe 13 ianuarie 2012. Perioada este mai lungă decât era aşteptat şi ar putea creşte presiunea asupra autorităţilor privind modificarea unor articole ale legii. Banca centrală americană consideră însă că guvernului îi va fi greu să identifice tranzacţiile în nume propriu pe care le fac băncile şi care vor fi interzise de lege. “A trage o linie între ce este interzis şi ce este permis implică de multe ori diferenţe subtile care sunt greu de descris pe larg în legislaţie şi greu de evaluat în practivă”, conform Fed. Legea Volker, numită astfel după fostul preşedinte al Fed Paul Volker, intenţionează să împiedice repetarea unei crize financiare precum cea din 2007-2009.
Tag: bonusuri
-
Directorii cu lefuri cat o avere (GALERIE FOTO)
Politica renuntarii la dividende si bonusuri de performanta,
macar pana trece criza, a fost pentru foarte multi executivi doar o
declaratie de bravada pentru ca, in realitate, nu si-au ajustat sub
nicio forma veniturile si au continuat sa incaseze, pe langa
salariu si bonusuri anuale si dividende.
Astfel, in Statele Unite ale Americii au existat in ultimii doi
ani manageri care au castigat intr-un singur an si 50 de milioane
de dolari.Sursa: CNB.com
-
Punctele nu-ti mai platesc factura la telefon! Companiile taie la sange bonusurile!
Cine este client fidel Vodafone nu mai are posibilitatea sa-si
plateasca, incepand cu luna august, factura pe baza punctelor
acumulate. Ce se mai poate face cu acestea? Pe puncte poti cumpara
minute de convorbiri, poti plati partial sau total un telefon nou
si poti achizitiona accesorii. Cam atat.Cititi mai multe despre masurile companiilor de
telefonie mobila pe www.incont.ro -
Guvernul a platit companiilor cu pierderi bonusuri de peste 1,3 miliarde lei,cu prime si pentru sefi
Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au
incasat prin contractul anual de mandat pana la 84.000 lei, fara sa
suporte vreo sanctiune, se arata intr-un document ministerial
obtinut de Mediafax.Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse in scrisoarea de
intentie convenita de Executiv cu Fondul Monetar International,
pentru ca situatia financiara sa fie supravegheata cu prioritate in
vederea reducerii volumului de subventii.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Moda Wall-Street si in Romania: BCR da bonusuri la 60 de directori pe 2009
“Comitetul de remunerare a decis ca 60 de oameni foarte buni sa
primeasca bonusuri pentru activitatea din 2009. Vor fi asadar
bonusuri pentru aceasta categorie de angajati si cred ca este un
lucru bun”, a spus Bruynseels. El a precizat ca selectia
angajatilor premianti s-a facut pe baza unui sistem de evaluare a
performantelor implementat in banca.“In principiu nu am in ghetat cresterile salariale, dar trebuie
facute unele ajustari”, a mai spus seful BCR.Cititi mai multe pe
www.zf.ro -
Bancile de pe Wall Street au cheltuit in 2009 suma record de 145 mld. dolari pe salarii
O analiza a The Wall Street Journal arata ca directorii
executivi, traderii, bancherii, administratorii de fonduri si alti
angajati de top ai celor mai mari 38 de companii cu profil
financiar din SUA au incasat anul trecut, in medie, cu aproape 18%
mai mult decat in 2008, si cu putin peste sumele din 2007.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Goldman Sachs a platit bonusuri de noua miliarde dolari in 2009
Bonusurile vor insuma noua miliarde de dolari din cheltuielile
cu personalul de 16,7 miliarde de dolari ale grupului in primele
noua luni ale anului, comparativ cu 4,5 miliarde de dolari in
aceasi perioada din 2008, considera analistul Michael Hecht, de la
compania JMP Securities.Cititi mai multe despre bonusurile ofrite de
Goldman Sachs pe www.zf.ro -
Bancherii n-au invatat nimic din criza
Numarul locurilor de munca in sectorul financiar din SUA a
scazut cu doar 8% fata de nivelul din septembrie 2008. Si doar o
mana de fonduri de investitii cu grad ridicat de risc s-au inchis.
Platile se intorc si ele la nivelurile de dinainte de criza, cu cei
aproape 30.000 de angajati ai Goldman Sachs care se pregatesc
pentru un salariu mediu de 700.000 de dolari fiecare in acest an.
Nici reduceri masive de plati nu se anunta, potrivit unui raport al
J.P. Morgan Securities. Executivii de la cele mai multe banci mari
si-au pastrat pozitiile. Iar cotatiile bursiere au tot crescut de
la minimele atinse iarna trecuta.Administratia Obama a propus schimbari in reglementarea
sectorului financiar, dar chiar si sustinatorii acestor schimbari
recunosc ca traseul lor in Congres va fi dificil. Deocamdata,
bancile inca tranzactioneaza derivative nereglementate in ciuda
rolului pe care acestea le-au avut in fiascoul de toamna trecuta.
Schimbari radicale ca plafonarea veniturilor sau restrictii cu
privire la dimensiunea grupurilor bancare inca intampina o
rezistenta coplesitoare. Chiar si schimbari minore, ca solicitarea
adresata bancilor de a fi mai transparente in ce priveste
derivativele pe care le detin, sunt departe de a fi puse in
practica.Survenita in aceleasi zile din 2008 cu salvarea gigantului de
asigurari American International Group si cu vanzarea Merrill
Lynch, prabusirea Lehman a fost apogeul unui weekend cataclismic al
industriei financiare. In zilele ce au urmat, aproape toata lumea
parea sa fie de acord ca Wall Street-ul era pe cale sa se schimbe
radical. Si ca zilele in care cecurile de salarii de acolo aveau
cate opt zerouri aveau sa se sfarseasca.In realitate, insa, autoritatile de reglementare si legiuitorii
si-au petrecut mare parte a anului trecut incercand sa salveze
industria financiara, nu sa o reformeze. Pe termen scurt,
eforturile lor au si reusit. Citigroup si alte banci afectate au
evitat falimentul, iar economia a evitat o depresiune. -
Nestle ameninta cu mutarea sediului din Elvetia
“Trebuie sa ne intrebam daca Elvetia mai este locul cel mai
potrivit pentru noi”, a raspuns Brabeck la intrebarea jurnalistilor
de la Sonntag cu privire la efectele mutarii sediului asupra
companiei.Criza financiara globala a alimentat nemultumirea publica fata
de salariile foarte mari si bonusurile executivilor. In ultima
perioada politicienii din economiile industrializate au creat un
plafon pentru salarii.“Recent s-au facut presiuni externe asupra Elvetiei, dar si
presiuni populiste interne.” Nemultumirea oficialilor Nestle a fost
manifestata fata de Guvern si Parlament care s-au grabit sa dea
curs acestor presiuni, modificand legislatia. Stabilitatea
legislativa, cea mai atractiva caracteristica a Elvetiei pentru
grupul Nestle, a fost compromisa, potrivit afirmatiilor
presedintelui grupului.Nestle are sediul in localitatea Vevey, in vestul Elvetiei.
Nestle a investit peste 2,35 miliarde de dolari in Elvetia si a
creat 2.300 de locuri de munca. 20% din investitiile in cercetare
si dezvoltare raman in Elvetia, chiar daca piata elvetiana aduce
mai putin de 2% din veniturile companiei, potrivit
swissinfo.ch.In prima jumatate a anului Nestle a raportat o cifra de afaceri
in scadere cu 1,5%, in valoare de 52,3 miliarde franci elvetieni si
un profit net in valoare de 5,1 miliarde franci elvetieni. -
Reteta anticriza a Interbrands, cea mai mare firma de distributie
“In fiecare an, invat un singur cuvant in romana. Atunci cand am primit bonusuri, am invatat doua”, povesteste zambind Rand Sherif, cel care conduce, de aproape zece ani, cea mai mare afacere de pe piata distributiei, Interbrands. Compania, aflata pe locul zece in topul celor mai mari companii private realizat de BUSINESS Magazin la mijlocul anului trecut, este singura afacere din domeniu care a depasit vanzari de un miliard de euro, aflandu-se la distanta considerabila de cel de-al doilea distribuitor din piata, Top Brands Distribution, cu afaceri de 330 de milioane de euro.Pentru 2009, cu siguranta seful Interbrands nu va invata mai mult de un cuvant in limba romana, in conditiile in care compania nu a reusit sa treaca pe profit anul trecut, dupa ce in 2007 inregistrase o pierdere de 0,7 milioane de euro. De altfel, indiferent de marimea companiei si de volumul vanzarilor, majoritatea distribuitorilor a inregistrat pierderi si in 2008, dupa ce in 2007 profiturile scazusera vizibil sub nivelul celor din 2006. Rand Sherif priveste insa lucrurile cu un optimism prudent, dupa cum ii place sa spuna, si subliniaza ca totusi 2008 a fost un an bun pentru Interbrands, in care compania a crescut, in lei, cu 23% (Interbrands a raportat pentru anul trecut vanzari cu 12% mai mari decat in 2007 – ajungand la 1,17 miliarde de euro -, dar si o reducere a profitului operational la jumatate, in jurul valorii de patru milioane de euro).Desi spune ca a anticipat efectele crizei, Rand Sherif admite ca amploarea acestora a fost mai mare decat se asteptase: “Am anticipat o crestere a costului capitalului, dar nu si gradul la care s-a ajuns. De asemenea, am anticipat devalorizarea leului, dar nu la acest nivel”.La sfarsitul anului trecut, pe fondul schimbarilor din piata, Sherif a incercat o remodelare a strategiei, axandu-se in special pe reducerea riscului financiar si a costurilor. Interbrands are imprumuturi atat in lei, cat si in euro, “o forma de hedging cu avantaje si dezavantaje”, spune Sherif. Acum, directorul Interbrands analizeaza posibilitatea de a creste imprumuturile in lei – chiar daca acestea au costuri mai mari, Sherif spune ca astfel compania simte mai putin devalorizarea. Imprumuturile nu ar intra insa in companie pentru investitii, deoarece Rand Sherif considera ca este un moment prost pentru asa ceva: “Cand costul capitalului este asa mare, nu este momentul unor cheltuieli suplimentare, pe care ti-ar placea sa le faci, dar care nu ar reprezenta o miscare prea inteligenta”.Tocmai pentru ca ar fi intrat in aceasta categorie, Rand Sherif a renuntat la listarea companiei la bursele din Londra si Bucuresti. “Deocamdata ne intereseaza sa ne intarim pozitia, sa ne largim portofoliul si abia apoi sa revenim la strategia initiala. Nu stiu cand se va intampla acest lucru.”Prioritatile sunt acum altele si sunt legate de crestere cu orice pret. Rand Sherif crede ca acum, mai mult ca niciodata, este foarte greu de anticipat comportamentul consumatorilor. Tocmai de aceea face impreuna cu echipa sa sedinte mai dese de brainstorming pentru a gasi produse care se vor cauta in aceasta perioada si care nu se afla in portofoliul Interbrands.Il ajuta, fara sa vrea, si piata: “Primim mai multe oferte decat in trecut. Daca o companie lucreaza cu distribuitori mici, locali, una din principalele griji este daca acestia mai pot sa-ti sustina afacerea, motiv pentru care e normal sa fie interesata sa lucreze cu un distribuitor mai mare, mai solid”, spune Sherif. Pe de alta parte, crede el, din cauza presiunilor financiare, multi dintre distribuitorii mici nu vor supravietui crizei: “Este cazul oricarei companii, indiferent de segmentul pe care activeaza, care va deveni vulnerabila daca are imprumuturi, are costuri mari cu capitalul si venituri reduse”. Iar cei care nu vor reusi sa depaseasca perioada vor da – bineinteles – oportunitati de crestere altora.Problemele pe care le au in aceasta perioada distribuitorii sunt insa cam aceleasi, indiferent de marimea companiei: creditele scumpe, infrastructura si mai ales colectarea banilor de la comercianti, ceea ce ii face sa se teama de un posibil blocaj financiar al pietei. “Blocajul financiar incepe sa se resimta si in incasarea cu dificultate a creditelor de la clientii pe care ii avem. Din fericire, pana in acest moment, nu ne-am confruntat cu probleme, dar una dintre prioritatile noastre pentru 2009 este si reducerea termenului de recuperare a creditelor de la partenerii nostri”, spune George Stefanescu, directorul general al companiei Whiteland Sales & Marketing (distribuitor Hochland, Meggle, Orkla Foods si Campina), parte a grupului Whiteland. Toate aceste dificultati vor duce la aparitia unor schimbari, in special in randul micilor distribuitori, care se confrunta deja cu probleme serioase de eficienta operationala, arata Bogdan Belciu, director general al firmei de consultanta A.T.Kearney: “In acest segment al pietei firmele se confrunta cu provocari foarte importante si in ultima vreme am asistat la falimentul unor companii care erau relativ cunoscute pe piata”.Narcis Mihai, directorul Lekkerland Convenience: “In prima jumatate a anului se vor inregistra scaderi, insa in a doua jumatate a anului piata se va reaseza"