BusinessMagazin

Tag: bogati

  • Cocreatorul Dogecoin explică de ce nu se va întoarce în industria crypto: „Este controlată de un cartel puternic al bogaţilor”

    Jackson Palmer, cocreatorul monedei digitale Dogecoin, dezvoltată iniţial pentru a parodia frenezia criptomonedelor, a explicat – într-una dintre rarele sale declaraţii publice – de ce nu se va întoarce în industria crypto, scrie CNBC.

    „Sunt întrebat adesea dacă mă voi întoarce la criptomonede sau dacă îmi voi împărtăşi opiniile cu privire la subiect. Răspunsul meu este un «nu» din toată inima”, a scris Palmer pe Twitter.

    În 2013, Palmer şi Billy Markus au creat Dogecoin ca o glumă bazată pe meme-ul „Doge”, care portretizează un câine shiba inu. Markus şi Palmer nu intenţionau ca moneda să fie luată în serios.

    Însă Dogecoin a obţinut creşteri masive în ultimul an şi a devenit una dintre cele mai mari 10 criptomonede în funcţie de valoarea de piaţă, atingând anul acesta un maxim de 74 de cenţi. Markus şi Palmer au decis însă să nu profite de pe urma nivelului ridicat de popularitate al monedei, vânzându-şi participaţiile înainte de creşterile uriaşe din ultima perioadă.

    Recent, Palmer a criticat persoanele aflate la conducerea industriei crypto, despre care spune că este „controlată de un puternic cartel al bogaţilor” care „au încorporat multe dintre aceleaşi instituţii asociate cu sistemele financiare centralizate pe care pretindeau că vor să le înlocuiască”.

    Totodată, Palmer a criticat modul în care criptomonedele sunt împărţite şi comercializate. Într-un alt tweet, el a pretins că „industria crypto mobilizează o reţea de conexiuni dubioase de business, cumpără influenceri şi instituţii media pentru a perpetua un cult conform căruia «te poţi îmbogăţi rapid», construit pentru a extrage bani de la indivizi naivi şi disperaţi din punct de vedere financiar”.

    Palmer admite că acest tip de „exploatare financiară” a existat înainte de apariţia criptomonedelor, însă crede că sectorul crypto răneşte oamenii „normali” care i se alătură. De asemenea, este de părere că industria este susceptibilă la fraudă, în mod similar cu alţi critici ai criptomonedelor.

    Suporterii monedelor virtuale văd diferit lucrurile. De exemplu, Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă după valoarea de piaţă, a fost dezvoltat pentru a reprezenta un sistem financiar decentralizat de tip peer-to-peer, văzut de titulari drept un instrument de combatere a inflaţiei.

    „Există o mulţime de oameni groaznici care sunt implicaţi în spaţiul crypto şi îi înţeleg perfect opiniile (lui Palmer-n.r.). Comunitatea crypto poate fi destul de elitistă”, spune Billy Markus.

     

  • Ce vrea să facă una dintre cele mai bogate familii din România cu un conac vechi de aproape 100 de ani după ce l-au restaurat .Vezi cum arată după renovare – GALERIE FOTO

    Un conac construit în 1925 în stil neoromânesc de unul dintre discipolii arhitectului Ion Mincu, care a trecut printr-un proces de renovare ce a durat şapte ani, reprezintă unul dintre cele mai noi pariuri ale familiei Timiş. Acesta le poartă deja numele şi, aflat la doar 80 de kilometri de Capitală, ar putea fi una dintre destinaţiile de weekend de pe harta bucureştenilor. 

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    Cititi aici materialul integral

  • Cine este Brian Armstrong, omul din spatele Coinbase, care vrea ca bitcoin să devină un lucru la fel de comun ca emailul

    Brian Armstrong este pe cale să devină unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, în contextul în care platforma de exchange de criptomonede Coinbase se pregăteşte de listarea la bursă, potrivit WSJ.

    Armstrong este unul dintre cei care au fondat Coinbase în 2012. Compania operează cel mai mare exchange de criptomonede din SUA şi va deveni prima mare companie din aceast piaţă care se listează în America.

    Listarea ar putea duce la o evaluare cuprinsă între 65 şi 100 de miliarde de dolari, ceea ce însemnă că participaţia de 20% a lui Armstrong în Coinbase îi va genera o avere de până la 20 de miliarde de dolari.

    Pe fondul unei astfel de evoluţii, tânărul de 38 de ani ar putea intra în top 100 cei mai bogaţi oameni din lume – în cazul în care evaluarea ajunge până la pragul superior de 100 de miliarde de dolari.

    Chiar şi-aşa, Armstrong este prea puţin cunoscut dincolo de cercurile din piaţa criptomonedelor, neştiindu-se multe despre el nici măcar acolo.

    Publicaţia americană notează că Armstrong nu se încadrează pe tiparul obişnuit al fondatorului din Silicon Valley şi nici nu este un evanghelist al criptomonedelor – evanghelişti fiind cei care strigă sus şi tare că bitcoin va ajunge mâine la 100.000 de dolari şi va dărâma sistemul financiar.

    Brian Armstrong este discret, nu prea apare în presă şi nici nu participă la foarte multe conferinţe.

    Cei care au lucrat cu el susţin de cele mai multe ori că el este un om statornic, pornit în ambiţia sa de a duce bitcoin către mase.

    El a fost un entuziast al bitcoin încă de la începuturi, însă aici este de menţionat că începuturile bitcoin înseamnă anul 2008. La acel moment, personajul care poartă pseudonimul Satoshi Nakamoto a lansat prima versiune de bani digitali.

    Utilizatorilor li s-a permis să descarce un program care le permitea să „mineze” bitcoini şi le oferea un „wallet” în care să stocheze aceste monede digitale. Ulterior, ei au puteau să facă tranzacţii cu alţi utilizatori înscrişi în reţea. În mod ideal, scopul era de a crea o lume în care oamenii nu ar mai avea nevoie de intermediari când vine vorba de banii lor, adică de bănci.

    Această idee a rezonat puternic cu Armstrog, care a auzit pentru prima dată despre bitcoin în 2010, când conducea un startup de e-learning.

    „Mă gândeam încontinuu la asta”, a declarat Brian Armstrong într-un interviu.

    Încă de la început, Armstrong a realizat un lucru care avea să devină fundaţia dezvoltării Coinbase, şi-anume că bitcoin nu poate fi utilizat de majoritatea oamenilor, întrucât atunci un utilizator era nevoit să descarce programul bitcoin şi să opereze un „nod” pe reţea.

    Acest lucru era doar la îndemâna programatorilor, ceea ce l-a determinat pe el să caute o modalitate de deschide această oportunitate pentru toată lumea.

    Pornind de la această dorinţă, Armstrong împreună cu Fred Ehrsam au început să lucreze cu reglementatori, bănci şi cu mai mulţi investitori de tip venture capital de pe Wall Street, totul cu un singur scop: bitcoin trebuie să ajungă la fel de comun ca emailul.

    Viziunea lui Armstrong era chiar mai mare de atât la acel moment, îşi aminteşte Adam Draper, un venture capitalist care a fost abordat de cofondatorii Coinbase în 2012. Brian Armstrong se gândea încă de atunci la posibilitatea de a dezvolta o întreagă infrastructură pentru mii de monede digitale.

    „El spunea că poate fi o piaţă de câteva trilioane de dolari. Niciodată nu am participat la un pitch în care un fondator să arunce aceste cifre într-un mod atât de raţional”.

    E posibil chiar ca Armstrong să fi subestimat oportunitatea, în contextul în care luna aceasta valoarea totală a pieţei criptomonedelor a ajuns deja la 2.000 de miliarde de dolari, în contextul în care preţul bitcoin a crecut în ultimele 12 luni de la 7.000 la peste 60.000 de dolari – odată cu intrarea în piaţă a investitorilor instituţionali.

    Potrivit Forbes, Brian Armstrong a fost inginer software în cadrul Airbnb, înainte de a fondat Coinbase în San Francisco în 2012.

    Coinbase a reuşit să strângă 300 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare din 2018, ceea ce i-a adus la acel moment o evaluare de 8 miliarde de dolari.

  • Ţările bogate au blocat demersurile statelor sărace de a face vaccinurile anti-COVID libere de brevet

    Membrii mai bogaţi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au blocat un demers lansat de peste 80 de ţări în curs de dezvoltare de a se renunţa la drepturile de brevet în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri anti-COVID-19 pentru ţările sărace, scrie Euractiv. Africa de Sud şi India şi-au reînnoit oferta de a se renunţa la regulile acordului OMC privind aspectele de proprietate intelectuală, o iniţiativă care ar putea permite producătorilor generici sau altor producători de medicamente să facă mai multe vaccinuri.

    Africa de Sud susţine că actualul sistem nu funcţionează, subliniind eşecul în a asigura medicamente în timpul pandemiei HIV/SIDA, care a costat cel puţin 11 milioane de vieţi în Africa. Propunerea Africii de Sud şi Indiei a fost susţinută de zeci de ţări în mare măsură în curs de dezvoltare, dar s-au opus ţările occidentale, inclusiv Marea Britanie, Elveţia, UE şi SUA, care au industrii farmaceutice bine dezvoltate. India este un producător major de medicamente generice. Naţiunile occidentale susţin că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a încurajat cercetarea şi inovarea şi că suspendarea acestor drepturi nu ar duce la o creştere bruscă a ofertei de vaccinuri.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Şeful ONU, despre monopolul pus de ţările bogate pe vaccinul Covid-19: ”„Campania de vaccinare reprezintă cel mai mare test de moralitate din vremurile noastre”

    Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a acuzat ţările mai bogate că au pus monopol pe vaccinurile anti-Covid.

    Şi şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la inegalitatea în distribuţia vaccinurilor. OMS a declarat pe 11 martie 2020 pandemie de coronavirus.

    Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a acuzat,  ţările mai bogate că au pus monopol pe vaccinurile anti-Covid, la un an după declararea pandemiei de coronavirus, notează dpa.

    Guterres a declarat că lumea s-a confruntat cu un “tsunami de suferinţă” în ultimul an şi este profund îngrijorat de discrepanţele care exista în distribuirea vaccinurilor.

    “Vedem multe exemple de naţionalism vaccinal şi tezaurizarea serurilor în ţările mai bogate – precum şi acorduri continue cu producătorii care subminează accesul tuturor”, a spus şeful ONU.

    „Campania globală de vaccinare reprezintă cel mai mare test de moralitate din vremurile noastre”, a adăugat el.

    El a spus că multe ţări cu venituri mici nu au primit până acum nici prima doză de vaccin, în timp ce unele state mai bogate sunt în situaţia de a-şi vaccina întreaga populaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţările bogate au blocat demersurile statelor sărace de a face vaccinurile anti-COVID libere de brevet

    Membrii mai bogaţi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au blocat un demers lansat de peste 80 de ţări în curs de dezvoltare de a se renunţa la drepturile de brevet în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri anti-COVID-19 pentru ţările sărace, scrie Euractiv. Africa de Sud şi India şi-au reînnoit oferta de a se renunţa la regulile acordului OMC privind aspectele de proprietate intelectuală, o iniţiativă care ar putea permite producătorilor generici sau altor producători de medicamente să facă mai multe vaccinuri.

    Africa de Sud susţine că actualul sistem nu funcţionează, subliniind eşecul în a asigura medicamente în timpul pandemiei HIV/SIDA, care a costat cel puţin 11 milioane de vieţi în Africa. Propunerea Africii de Sud şi Indiei a fost susţinută de zeci de ţări în mare măsură în curs de dezvoltare, dar s-au opus ţările occidentale, inclusiv Marea Britanie, Elveţia, UE şi SUA, care au industrii farmaceutice bine dezvoltate. India este un producător major de medicamente generice. Naţiunile occidentale susţin că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a încurajat cercetarea şi inovarea şi că suspendarea acestor drepturi nu ar duce la o creştere bruscă a ofertei de vaccinuri.

  • Ce fac bogaţii planetei ca să îşi asigure imunitatea în vremea pandemiei

    În timp ce unii mănâncă sănătos, iau vitamine şi beau tot felul de sucuri din plante ca să-şi întărească sistemul imunitar, bogaţii planetei apelează la soluţii pe măsura buzunarului lor, fugind de pandemie.

    Merge astfel foarte bine un tip anume de turism, spre deosebire de tot sectorul, foarte afectat de situaţia mondială de un an încoace: vacanţele dedicate creşterii imunităţii, scrie The Telegraph. Cei care aleg asemenea vacanţe au parte de şederi în complexuri turistice dotate cu centre medicale unde li se oferă consultaţii de specialitate şi o combinaţie de tratamente din medicina tradiţională şi cea modernă.

    Printre destinaţiile de crescut imunitatea se numără Palazzo Fiuggi, din localitatea italiană Fiuggi. Situat într-o zonă cu ape minerale, Palazzo Fiuggi a introdus Medical Concept, un serviciu care pune la dispoziţia turiştilor servicii de oftalmologie, psihiatrie, radiologie sau consultaţii metabolice, pe lângă tratamente menite să crească nivelul de energie, să îmbunătăţească imunitatea şi să-i ajute să-şi păstreze sănătatea cât mai mult.

    În Germania, în localitatea Baden Baden de la poalele Munţilor Pădurea Neagră se află Villa Stephanie, care îmbie clienţii bogaţi cu programe numite „Immune Boost” şi „Immune Care”, care includ consultaţii la medici, analize, administrare intravenoasă de vitamina C sau consultaţii pentru îmbunătăţirea metabolismului ori ozonoterapie.

    Sha Wellness Clinic din provincia spaniolă Alicante se concentrează programe destinate celor cu boli digestive, autoimune sau alergii pentru a-i ajuta să-şi crească imunitatea. Cei care aleg să se trateze în acest centru au parte de un peisaj natural spectaculos şi o piscină infinity de unde pot admira apusul.

  • De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    Suma de care ar avea nevoie o persoană pentru a intra în clubul celor mai bogaţi 1% oameni din Statele Unite este de aproximativ 4,4 milioane de dolari, în timp ce Singapore, Elveţia şi Monaco implică sume de aproximativ 3, 5 şi, respectiv, 8 milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care citează compania de consultanţă Knight Frank.

    Datele reuşesc să surprindă din plin diferenţele de avere pe care le-a accentuat pandemia. „Punctul de intrare” pentru cei mai bogaţi 1% din Monaco este de 400 de ori mai mare decât în Kenya, ultima ţară din clasamentul realizat de Knight Frank.

    Banca Mondială estimează că 2 milioane de oameni din Africa au căzut în sărăcie de-a lungul crizei generate de COVID-19. Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni la nivel global au raportat o creştere a averii de 1.800 de miliarde de dolari în 2020.

    SUA înregistrează cel mai mare număr de ultra-bogaţi, chiar dacă regiuni precum China şi Hong Kong s-au bucurat de creşteri semnificative în ultimii ani. Principalii miliardari ai regiunii valorează în total 2.700 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2016.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam spune că averea cumulată a celor mai bogaţi 10 oameni din lume a ajuns la 540 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de coronavirus, suficient pentru a plăti pentru vaccinarea întregii populaţii a planetei.

    CEO-ul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Tesla Elon Musk şi fostul şef Microsoft Bill Gates au împreună o avere netă de 502 miliarde de dolari, mai mult decât produsul intern brut (PIB) al Austriei.

     

  • De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    Suma de care ar avea nevoie o persoană pentru a intra în clubul celor mai bogaţi 1% oameni din Statele Unite este de aproximativ 4,4 milioane de dolari, în timp ce Singapore, Elveţia şi Monaco implică sume de aproximativ 3, 5 şi, respectiv, 8 milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care citează compania de consultanţă Knight Frank.

    Datele reuşesc să surprindă din plin diferenţele de avere pe care le-a accentuat pandemia. „Punctul de intrare” pentru cei mai bogaţi 1% din Monaco este de 400 de ori mai mare decât în Kenya, ultima ţară din clasamentul realizat de Knight Frank.

    Banca Mondială estimează că 2 milioane de oameni din Africa au căzut în sărăcie de-a lungul crizei generate de COVID-19. Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni la nivel global au raportat o creştere a averii de 1.800 de miliarde de dolari în 2020.

    SUA înregistrează cel mai mare număr de ultra-bogaţi, chiar dacă regiuni precum China şi Hong Kong s-au bucurat de creşteri semnificative în ultimii ani. Principalii miliardari ai regiunii valorează în total 2.700 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2016.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam spune că averea cumulată a celor mai bogaţi 10 oameni din lume a ajuns la 540 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de coronavirus, suficient pentru a plăti pentru vaccinarea întregii populaţii a planetei.

    CEO-ul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Tesla Elon Musk şi fostul şef Microsoft Bill Gates au împreună o avere netă de 502 miliarde de dolari, mai mult decât produsul intern brut (PIB) al Austriei.

     

  • Unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România tocmai a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare

    Ioan Niculae este patronul holdingului Interagro şi al echipei de fotbal Astra Giurgiu. Niculae a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare. Decizia a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti, Niculae fiind acuzat de corupţie.

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, patronul holdingului Interagro şi al echipei de fotbal Astra Giurgiu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare.

    Decizia a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti, Niculae fiind acuzat de corupţie în dosarul Interagro.

    Tribunalul Bucureşti îl condamnase pe omul de afaceri în vârstă de 66 ani la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la evaziune fiscală, instigare la spălarea banilor şi cumpărare de influenţă.

    Ioan Niculae a mai stat 6 luni în închisoare, din aprilie 2015 până în octombrie 2015, într-un dosar cunoscut drept “Mită pentru PSD.”  El fusese condamnat la 2 ani şi jumătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro