Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

„Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

„IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.