BusinessMagazin

Tag: bar

  • Idei de afaceri: să vinzi clienţilor de lux băuturi cu diamante în ele

    În această categorie intră Vaucluse, un local deschis în fosta casă a lui Charlie Chaplin din West Hollywood, unde amatorii de martini îşi pot comanda unul care costă nici mai mult, nici mai puţin de zece mii de dolari, scrie LA Times.

    Preţul mare al băuturii se datorează faptului că în pahar, pe lângă ingredientele clasice, clientul găseşte şi o surpriză sub forma unui diamant.

    Patronii localului recomandă rezervarea cu 12 ore înainte pentru a putea procura diamantul de la Raffi Jewelers, o firmă de bijuterii locală, aşa că surpriza e doar parţială, dar afirmă că aceia care se trezesc în ultima clipă că vor un martini de preţ nu vor fi refuzaţi.

    Brad şi Claire Cox, soţii care deţin Vaucluse, sunt australieni de origine şi au mai avut diverse afaceri cu baruri în Sydney înainte de a veni la Los Angeles. Metoda cu diamantul au încercat-o şi la barurile lor din Australia, sfârşind prin a vinde clienţilor 12 astfel de diamante.

     

  • Cum s-a trezit berea peste noapte băutură nobilă

    Astfel, berea începe să fie considerată demnă de a face parte din cocteiluri, alături de votcă sau tequila. Tot mai multe baruri includ cocteiluri de bere în meniu, aşa cum se poate vedea la Londra, scrie The Independent. Atraşi de calităţile efervescente ale berii, care până acum erau puse în valoare doar vara, diverşi specialişti în prepararea combinaţiilor de băuturi o consideră o opţiune mai interesantă decât apa carbogazoasă.

    Un bar din estul Londrei, Hawksmoor, se laudă cu un cocteil de bere, suc de lămâie şi de ghimbir preparat în casă, despre care susţine că este cea mai bine vândută băutură a casei, apreciată mai ales pe post de leac pentru mahmureală. London Edition are în meniu un cocteil elegant servit la cupă şi compus din tequila, mescal şi bere. Un bar cu pretenţii, Oskar’s, care serveşte caviar Ossetra la categoria gustări, propune şi el clienţilor cocteiluri de bere de fermentaţie inferioară cu gin şi condimente. Toţi specialiştii în cocteiluri spun însă că berea nu poate fi folosită în orice combinaţie de băuturi, drept pentru care cocteilurile tradiţionale nu sunt ameninţate.

    Unul din motivele pentru care barurile au început să ofere cocteiluri cu bere este faptul că mulţi clienţi s-au mai plictisit de cele tradiţionale, vor să încerce şi altceva şi sunt dispuşi să le guste pe cele cu bere. Pe de altă parte, berea dă volum băuturii în care este adăugată, permiţând celui ce o consumă să o savureze mai mult timp.

  • Afaceri care au început pe un banal şerveţel de hârtie

    PUŢINĂ LUME ŞTIE, DE EXEMPLU, CĂ POVESTEA AUTOMOBILULUI LOGAN ÎNCEPE PE UN ŞERVEŢEL. În 1997 Louis Schweizer, pe atunci CEO al Renault, a vizitat Rusia. Acolo a descoperit Lada, maşina rusească ce costa 6.000 de dolari şi care se vindea mult mai bine decât mai elegantele şi mai dotatele Renault, care costau dublu sau peste. Lada era o maşină învechită, iar Schweizer spune că i s-a părut inacceptabil faptul că tehnica modernă nu permite fabricarea unei maşini bune la preţul de 6.000 de dolari.

    El a scris pe un şerveţel, în avion, în drum spre Paris, specificaţiile de bază care să stea la baza unei maşini ieftine – modernă, fiabilă, accesibilă – şi a adăugat că restul se negociază. Şerveţelul cu cerinţele a ajuns la Gerard Detourbet, manager în divizia de cercetare-dezvoltare, care a primit misiunea de a construi maşina de 6.000 de dolari.

    În continuare povestea este cunoscută: ingineri din Franţa şi România, sub supravegherea lui Detourbet, au proiectat o maşină de la zero, cu mai puţine componente decât un automobil tipic Renault, cu o arhitectură simplă, dar spaţioasă. De la şerveţelul lui Schweizer îşi au originea oglinzile simetrice, care pot fi folosite pe orice parte a maşinii, parbrizul mai plat pentru reducerea costurilor şi diminuarea potenţialelor defecte sau tabloul de bord care putea fi turnat dintr-o bucată, elemente care au contribuit la reducerea costurilor şi la scăderea consumului de materii prime. Iar Logan s-a transformat într-o poveste de succes nu numai pe pieţele mai sărace, cărora le era iniţial destinată, ci şi pe pieţe mai bogate, dar care au simţit atingerea crizei economice.

    O poveste bună
    În 1966, un avocat pe nume Herb Kelleher şi un fost bancher şi pilot pe nume Rollin King, proprietarul
    unei linii aeriene micuţe, au băut ceva într-un bar din San Antonio. Au tot vorbit de una şi de alta, iar conversaţia a dus la ideea unei linii aeriene care să furnizeze zboruri low cost pe continentul american. Cei doi au trasat rutele (un triunghi care lega cele trei mai oraşe din Texas, Dallas, Huston şi San Antonio) şi ideile pe un şerveţel; privindu-l, Kelleher a exclamat: „Rollin, e o nebunie, s-o facem!„. Şi aşa a apărut Southwest Airline. Sau cel puţin aşa este legenda, pentru că în 2007, într-un interviu pentru The Dallas Morning News, Rollin King a admis că povestea cu şerveţelul este una dată naibii de bună, dar că nu este adevărată.

    Focus de CEO
    La scurt timp după ce a fost numit CEO al General Electric, Jack Welch a folosit şerveţelul de sub pahar pentru a-i explica soţiei viziunea sa despre companie; a trasat trei cercuri care se intersectau pentru a demonstra cele trei zone care îl interesau în mod deosebit: activitatea de bază, sectorul tehnologic şi serviciile. Businessurile care nu intrau în cele trei categorii urmau a fi vândute sau închise. Respectiva strategie, alături de alte câteva principii sănătoase l-au transformat pe Welch într-unul dintre cei mai admiraţi CEO ai lumii.

     

  • Opinie Eduard Dinu: Adaosul comercial practicat este de 0-200%. E bar sau bancă românească?

    Sunt convins că aţi remarcat afişul, cât mai vizibil postat în mod normal (ca obligaţie legală de altfel) în barurile şi restaurantele autohtone şi nu numai în care se specifică adaosul comercial practicat în unitatea respectivă. Studenţii învaţă în şcoală că rolul adaosului comercial ca indicator de gestiune la nivelul unei firme este acela de a acoperi cheltuielile endogene specifice acesteia – salarii, chirii, amortizare etc. – şi de a permite realizarea de profit.

    În sistemul bancar echivalentul adaosului comercial este diferenţialul de dobândă (ecartul sau spread-ul) dintre dobânda activă şi cea pasivă.

    Pe baza datelor furnizate de către Banca Naţională a României se poate cuantifica nivelul acestui indicator pentru sistemul bancar local (vezi tabelele din dreapta).

    Coloana 4 din tabel nu relevă nimic altceva decât „marja comercială“ practicată în sistemul bancar românesc. Datele prezentate sunt la nivelul lunii ianuarie din anul curent. Marja dintre creditele acordate şi depozitele atrase în lei în sold de la populaţie este de peste 150%! Firmele au avut parte de un discount, se pare: numai 106% este nivelul indicatorului menţionat. Poate aşa înţelegeţi sfatul înţelept al unui consilier al băncii centrale care sugera mai deunăzi acordarea de credite prioritar către firme, căci gradul de îndatorare al acestora în raport cu persoanele fizice este mai redus. Normal aş spune, nu credeţi?

    Acelaşi sistem bancar românesc este analizat în cadrul raportului realizat de către Consiliul Concurenţei, raport intitulat „Evoluţia concurenţei în sectoare cheie“, raport publicat în anul 2012. La pagina 74 din raportul invocat, raport disponibil pe site-ul instituţiei, se menţionează „în ultima parte a perioadei analizate se observă o tendinţă de creştere a diferenţei dintre nivelul dobânzii la credite şi depozite în sold şi noi, denominate în lei, spre deosebire de cele denominate în euro, care manifestă o tendinţă descrescătoare“.

    Un alt studiu recent efectuat de către Centrul European pentru Analize Economice cu privire la avantajele competitive ale ţărilor din regiunea din care face parte şi România, studiu publicat în paginile Ziarului Financiar, nu poate să nu reţină atenţia că accesul la finanţare constituie ultimul „driver“ de competitivitate pentru Bulgaria şi, bineînţeles, România – 3%. Asta în timp ce în Turcia este de 31%, iar în Polonia de 64%. Sigur că nu numai sectorul bancar este responsabil pentru acest fapt, ci şi subdezvoltarea evidentă a pieţei de capital autohtone printre alţi factori.

    Evident mărimea „marjei comerciale“ din sistemul bancar este sub influenţa unui complex de factori endogeni, dar şi exogeni în raport cu fiecare bancă în parte. Mă rezum să observ creşterea semnificativă a gradului de concentrare atât pe piaţa depozitelor, cât şi pe cea a creditelor în perioada 2008-2012, indicatorii specifici prezentaţi în raportul Consiliului Concurenţei (ca şi concluziile acestuia) fiind indubitabili. În mod cert, structura concurenţială încurajează creşterea marjei medii în sector, manualul de microeconomie ne învaţă din primul an de facultate lucrul ăsta.

    Anticipez artileria grea ce va fi lansată de bancheri în apărarea redutei proprii: nivelul prea mare al rezervelor minime obligatorii, riscul ridicat specific activităţii derulate şi spaţiului naţional etc., etc. Sper măcar că nu vor invoca şi rata ridicată de credite neperformante pentru justificarea acestor marje comerciale specifice băuturilor alcoolice, nu de alta dar castronul cu punch, cum plastic spunea Greenspan, a fost adus tocmai de bancheri pe masă în mijlocul petrecerii din 2007-2008. 

    Am auzit recent că restructurarea activităţii ar fi căpătat substanţă ceva mai mare şi în România. Cu toate că nu am auzit de argumentele economice ale training-urilor la munte cu echipa de vânzări, în condiţiile în care „sportul la modă“ este refinanţarea. Şi mai e ceva ce top managementul bancar omite cu perseverenţă să facă: să îşi recoreleze veniturile proprii cu dinamica creditelor neperformante, de exemplu.

    P.S.: Subsemnatul nu a contractat credite bancare.

    Opinie Eduard Dinu – profesor universitar la ASE

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cum poate influenţa mărimea yacht-ului fericirea personală

    Se pare că yacht-ul lui Woods are doar 47 de metri.Yachtul lui Cline, estimat la 30 de milioane de dolari, are cinci dormitoare, două săli de dininig, un bar pe marginea piscinei, un jacuzzi şi un preţ de închiriere de 265.000 de dolari pe săptămână.

    Yacht-ul lui Woods are  are cinci camere de oaspeţi, o zonă de dining pentru 12 persoane, un jacuzzi, un lounge şi o sală de gimnastică. 

    Fostul model suedez a început să aibă o relaţie discretă cu vecinul ei din Palm Beach în vârstă de 54 de ani, la scurt timp după divorţul ei din 2010.

    După despărţirea de Woods, Nordegren a primit 100 de milioane de dolari, şi-a reconstruit casa de vis şi îi are în grijă pe cei doi copii, Sam şi Charlie.

     

  • Cum poate influenţa mărimea yacht-ului fericirea personală

    Se pare că yacht-ul lui Woods are doar 47 de metri.Yachtul lui Cline, estimat la 30 de milioane de dolari, are cinci dormitoare, două săli de dininig, un bar pe marginea piscinei, un jacuzzi şi un preţ de închiriere de 265.000 de dolari pe săptămână.

    Yacht-ul lui Woods are  are cinci camere de oaspeţi, o zonă de dining pentru 12 persoane, un jacuzzi, un lounge şi o sală de gimnastică. 

    Fostul model suedez a început să aibă o relaţie discretă cu vecinul ei din Palm Beach în vârstă de 54 de ani, la scurt timp după divorţul ei din 2010.

    După despărţirea de Woods, Nordegren a primit 100 de milioane de dolari, şi-a reconstruit casa de vis şi îi are în grijă pe cei doi copii, Sam şi Charlie.

     

  • Spune-mi ce bei ca să-ţi spun cine eşti! Ce spune băutura aleasă de un bărbat despre personalitatea acestuia

    Whisky cu cola

    Experta în mixologie Dara Mahler, din Manhattan, New York, numeşte această combinaţie “o băutură de weekend pentru bărbaţii la costum”. Un tip care bea whisky cu suc pare că poate să bea opt ore în continuu, timp în care poate încheia şi afaceri, fără a se poticni vreun pic. Poate fi excesiv de macho, dar este direct şi nu îi place să piardă timpul cu jocuri inutile, potrivit glo.msn.com

    Citit imai multe pe www.mediafax.ro

  • Finalistul de la “Românii au talent” care a jonglat cu sticle şi-a deschis un bar în Capitală

    Potrivit lui Luca Valentin, Flair Angel este un loc aparte, cu multe poveşti. “Numele barului este un tribut adus unui fost coleg care, din păcate, nu mai este printre noi. Am încercat să creăm un loc special, altfel. Flair Angel este, de exemplu, singurul bar din România şi unul dintre puţinele din Europa de Est care folosesc gheaţa provenită din apa de izvor. În fiecare zi pregătim gheaţa manual, pentru că nu folosim maşina de gheaţă. Meniul barului este tip revistă şi este de fapt o poveste despre fiecare cocktail. Cei care ne trec pragul află astfel care este istoria băuturii pe care o consumă, iar meniul îl pot lua apoi acasă, pentru că el conţine şi câteva reţete de băuturi pe care le pot prepara chiar ei”, a spus Valentin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro


    Valentin Luca – Romanii au Talent(09.Aprilie.2011) de alexandru2006

  • Inca un iPhone 4G “uitat” intr-un bar. De data asta, in Vietnam?

    Un vanzator de accesorii pentru telefoane mobile, Tran Manh Hiep
    ar fi mers intr-o cafenea din sudul orasului Ho Shi Minh, dupa ce a
    auzit ca acolo se afla cineva care se lauda cu cea mai noua
    versiune iPhone produsa de Apple.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro