BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • Eşapament cu iz de cartofi prăjiţi

    Pe urmă mi-am dat seama ce se întâmpla: uleiul, amestecat cu ceva benzină sau petrol lampant, poate înlocui foarte bine motorina. Trăisem personal aşa ceva pe vremea lui Ceauşescu, când am plecat la drum lung cu un camion, dar cu jumătate din necesarul de carburant – deh, comunism, raţionalizare, plata datoriei externe. Undeva prin Cluj un butoi de ulei de transformator plus câţiva litri de gaz s-au transformat în carburantul necesar încheierii cu succes a delegaţiei. Este adevărat că au fost şi neajunsuri: maşina nu a mers cu mai mult de 60 la oră, iar dâra de fum negru pe care am lăsat-o în urmă, traversând Carpaţii, probabil a devenit vizibilă de pe Lună, la concurenţă cu Marele Zid. Dar am ajuns acasă!

    Iată că – arc peste timp -, în plin capitalism victorios, şoferii au rămas aceiaşi, cu un plus de rafinament, la propriu: au trecut de la ulei de transformator la ulei pentru gătit. Iar eşapamentul nu mai scoate fumul acela puturos, eventual lasă un iz de cartofi prăjiţi!

    N-aş fi scris istorioara asta dacă nu aş fi remarcat titlurile din presa americană, care binecuvântau reducerea preţului petrolului pe plan internaţional (de la 115 dolari barilul de Brent în iunie la 85 de dolari şi sub în prezent). Rezultatul a fost că preţul galonului de benzină a scăzut la pompă din zona „4 dolari şi peste dacă statul este bogat“ la sănătosul „sub 3 dolari galonul“, de unde o economie de circa 500 de dolari la bugetul anual al americanului mediu – unii remarcau că benzina a devenit mai ieftină decât laptele.

    Curios, am căutat date care să-mi arate ce s-a întâmplat în Europa. Cum cred că deja bănuiţi, pompele din Europa par să fi auzit doar ecouri îndepărtate ale scăderii preţului ţiţeiului şi afişează şi în prezent, cu variaţii de câţiva eurocenţi, în jur de zece, preţuri apropiate de cele de la mijlocul verii, când barilul era cât era. Să exemplific, cu preţul în euro de la 1 ale fiecărei luni, pentru benzina 95, în perioada iunie – noiembrie: Bulgaria: 1,29; 1,29; 1,29; 1,28; 1,20;  Ungaria: 1,37; 1,33, 1,34; 1,34; 1,25; Italia: 1,82; 1,80; 1,78; 1,77; 1,71; România: 1,43; 1,39; 1,40; 1,39; 1,32. Mă opresc, consum spaţiul, aţi prins ideea: la americani scăderea e de doi dolari la galon, adică în jur de 50 de cenţi la litru, la noi 8 – 10 – 12 cenţi.

    Sigur că pot exista explicaţii pentru această situaţie: taxele mari ale europenilor, subvenţiile de la americani, alegerile sau politicile sau geopoliticile. Dar mă gândesc că undeva, la un nivel fundamental, trebuie să fie şi altceva, să-i spunem, în lipsă de altceva mai bun, felul în care îţi priveşti clientul.

    Scriu acest text în ziua în care Petrom a anunţat o scădere a vânzărilor cu 11% la nouă luni şi nu ştiu dacă nu cumva asta se corelează cu o creştere importantă a vânzărilor de ulei de gătit.

    Diego Rivera este un pictor care, în opinia mea, nu are alt merit decât cel de a fi soţul soţiei sale, Frida Kahlo. A avut darul de a umple pereţii multor clădiri din Statele Unite sau Mexic cu ideile sale; cea de faţă se cheamă „Omul, stăpânul universului“ şi este o reproducere a unei fresce ce a fost pictată în Rockefeller Center, în 1933, şi distrusă la ordinul lui Nelson Rockefeller, din cauza includerii lui Lenin. Rimează cu tonul oarecum stahanovist al textului, cred.

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • Când ne lăudăm cu ce nu avem

    Ministrul pentru IMM Florin Jianu nu a ratat, nici el, momentul şi a început să transmită „mesaje extrem de puternice“ investitorilor români şi străini. Şi premierul Ponta, şi subordonatul său au ignorat, nu ştiu dacă voit sau nu, precizarea instituţiei financiare internaţionale, care anunţa că a schimbat metodologia şi că nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut. Ministrul Jianu a fost întrebat de presă despre acest lucru, iar replica a fost că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“. O să o facem, îndată.

    Înainte însă, câteva precizări. Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din ţările baltice, din Macedonia, Polonia, Muntenegru, Bulgaria, Cehia şi chiar Rwanda, dar devansăm Slovenia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia şi Rusia. Ne situăm pe poziţia 171 din 189 de ţări în ceea ce priveşte conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri şi 223 de zile. Ocupăm penultimul loc din UE la costul importurilor – 1.495 dolari pe container, puţin peste Slovacia, cu 1.500 dolari pe container. Ocupăm una dintre ultimele poziţii la avizele necesare pentru construcţii: o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri şi are nevoie de 255 de zile. Punctăm bine la îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, accesul la credite, înfiinţarea unei firme şi rezolvarea insolvenţelor.

    Să privim acum nu chiar tot „ansamblul măsurătorii“, pentru că nu avem nici viziunea, nici putinţele membrilor guvernului, ci doar câteva aspecte. Un aspect al atractivităţii mediului de afaceri este numărul de companii nou înfiinţate. În perioada ianuarie-septembrie 2014 totalul înmatriculărilor de noi companii a scăzut cu 21,5%, de la 100.685 la 79.000. Ilfovul este singurul judeţ în care înmatriculările au crescut, cu 1,56%, în rest scăderile sunt de doi digiţi sănătoşi. Pe domenii de activitate, numărul noilor companii a scăzut mai peste tot, cu excepţia a trei categorii. În agricultură şi în producţia de energie scăderile sunt de peste 80% (de la 20.000 de noi companii în nouă luni din 2013 la doar 3.000 în 2014 în cazul agriculturii). Dinamica noilor companii este mai scăzută chiar faţă de 2009 şi 2010, ani grei, de criză economică serioasă pe plan mondial. Investiţiile străine băltesc în zona de 2 miliarde pe an de ceva vreme, de ani buni, undeva la o cincime din nivelurile atrase înainte de declanşarea crizei.

    În 1989 PIB per capita era acelaşi şi în România, şi în Slovacia, de circa 1.400 euro. În 25 de ani respectivul indicator a ajuns în România la 7.400 de euro, dar la 13.000 de euro în Slovacia.

    La ora când scriu aceste rânduri mai suntem în campania electorală aferentă primului tur al alegerilor şi o să pun entuziasmul ministeriabililor români pe seama acesteia. Şi, sincer, dacă aş şti toate cele de mai sus, cu bune şi rele, cu creşteri de 25 sau doar de 2 locuri, dar cu multitudinea problemelor, de la încasări bugetare la infrastructură, mai că i-aş cere şi eu, asemenea premierului, de băut ministrului Jianu. Dar de necaz.

    Pe la 1500 un ins pe nume Hieronymus Bosch picta o alegorie, „Corabia nebunilor“ pe numele ei, cu care ilustrez.

  • După FMI, şi BM a revizuit în uşoară scădere prognoza de creştere economică a României, la 2,7%

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit, de asemenea, estimarea privind creşterea PIB-ului României la 2,4% în acest an, faţă de o creştere de 2,8% prognozată în iunie. La fel ca şi în cazul BM, FMI avea în aprilie o prognoză de creştere economică mai mică, de 2,2%, dar în cadrul negocierilor cu autorităţile române folosea un interval de 2,2-2,5%.

    Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, BM anticipează o creştere economică modestă, de numai 1,8% în acest an şi de 2,1% anul viitor, mult sub estimările din iunie, de 2,5%, respectiv 3,7%.

    “Regiunea se confruntă cu provocări majore, iar perspectivele de creştere economică sunt incerte. Tensiunile din Ucraina au avut un efect clar negativ asupra economiei ţării. Dar multe dintre probleme structurale din regiune existau şi înaintea crizei şi trebuie să fie rezolvate de urgenţă”, a declarat Laura Tuck, vicepreşedintele BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    BM prognozează o scădere economică de 8% în Ucraina anul acesta, ca urmare a crizei prin care trece ţara de la începutul anului, faţă de o contracţie de 5% estimată anterior. Pentru anul viitor, banca anticipează o scădere a PIB de 1%.

    Economia Rusiei, care a anexat în martie regiunea ucraineană Crimeea, va avea o evoluţie slabă, dar mai bună decât cea a Ucrainei, cu un avans al PIB de 0,5% în acest an.

    “Creşterea economică în regiune rămâne sub cea din celelalte părţi ale lumii. Pe viitor, autorităţile ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea guvernanţei şi a climatului investiţional, consolidarea competitivităţii, asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi menţinerea unui cadru macroeconomic stabil”, a spus Hans Timmer, economist-şef al BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CIS) s-au confruntat cu dificultăţi sporite ca urmare a crizei din Ucraina şi a stagnării economice din Rusia, dar economiile învecinate nu au fost afectate puternic până în prezent, potrivit BM.

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • ASF va fi spijinită de Banca Mondială pentru a deveni mai eficientă

    Obiectivul memorandumului este sprijinirea ASF în vederea optimizării arhitecturii organizaţionale în linie cu mecanismele potrivite pentru o autoritate de supraveghere financiară multi-sectorială integrată şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare simultan cu întărirea mecanismului de supraveghere din cadrul autortăţii.

    Conform memorandumului, o echipă de experţi ai Băncii Mondiale va evalua şi va oferi recomandări ASF pe mai multe paliere legate de structura organizaţională şi pentru optimizarea proceselor interne.

    Un prim obiectiv este întărirea capacităţii instituţionale integrate şi întărirea funcţiei de supraveghere în cele trei sectoare, şi anume asigurări, piaţă de capital şi pensii private.

    De asemenea, experţii vor analiza funcţiile de suport şi arhitectura multi-departamentală şi vor face recomandări pentru eficientizare din punct de vedere al costurilor şi resurselor alocate.

    Analiza va urmări şi evaluarea infrastructurii de tehnologie a informaţiei şi va examina modalităţile prin care anumite procese pot fi automatizate.

    Totodată, analiza va identifica zonele de expertiză comună pentru cele trei pieţe supravegheate de ASF şi va propune abordări de supraveghere integrată şi recomandări pentru cadrul de reglementare, astfel încât ASF să poată asigura sustenabil atât dezvoltarea pieţelor, cât şi menţinerea stabilităţii financiare.

    “Acest memorandum face parte din viziunea de dezvoltare a ASF, ca autoritate integrată. Vrem să creştem capacitatea de supraveghere eficientă şi vrem să beneficiem de cele mai bune strategii pe care experţii Băncii Mondiale le pot oferi. La final vor câştiga atât consumatorii de servicii financiare non-bancare, cât şi entităţile supravegheate. Eficienţă înseamnă costuri mai mici pentru toţi pe termen lung şi rezultate mai bune atât în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei, cât şi stabilitatea financiară”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că rezultatele analizei experţilor Băncii Mondiale vor fi disponibile la finele lunii august, iar în septembrie sau octombrie vor fi puse în aplicare primele măsuri, care vor viza, printre altele, şi anunţarea numărului de angajaţi ASF care vor părăsi instituţia.

    “Obiectivul meu este ca în trei ani să digitalizăm complet activitatea ASF. Vreau ca instituţia să devină un Digital ASF. În prezent, aproape totul este manual. Vrem să analizele să fie realizate automat, să avem o reacţie ma bună şi mai eficientă a instituţiei la evenimentele care au loc pe cele trei pieţe reglementate”, a spus Negriţoiu.

    Şeful ASF a spus că instituţia va accesa fonduri europene pentru informatizarea activităţii, cererea de finanţare fiind deja depusă la Ministerul Fondurilor Europene.

    “Acum o lună am depus o cerere de finanţare pentru informatizarea ASF prin fonduri europene. Proiectul a fost estimat la 5 milioane de euro. În prezent avem mai multe sisteme IT de la diverşi furnizori, care nu pot fi integrate”, a afirmat Negriţoiu.

    Prezentă la eveniment, directorul pentru România al Băncii Mondiale, Elisabetta Capannelli, a afirmat că instituţia a semnat un acord pentru realizarea unei analize-diagnostic la nivel înalt pe probleme de reglementare, de supraveghere şi de organizare, scopul fiind ca ASF să aibă cea mai bună structură şi cele mai eficiente procese instituţionale.

    “Noi credem că eforturile de reformă ale ASF vor da tonul pentru modernizarea celor trei pieţe pe care autoritatea are atât un rol de dezvoltare, cât şi unul de supraveghere. ASF a fost înfiinţată în urma comasării celor trei instituţii autonome cu atribuţii şi prerogative în piaţa de capital, asigurări şi pensii private. O abordare instituţională integrată şi eficientă va fi utilă pentru toţi participanţii de pe piaţă, asigurând stabilitatea şi dezvoltarea acestor sectoare”, a spus Capannelli.

    Costul programului comun ASF – Banca Mondială este de 173.040 dolari, din care aproximativ un sfert reprezintă contribuţia ASF, diferenţa fiind o finanţare nerambursabilă acordată de Banca Mondială.

    Proiectul de evaluare şi analiză se derulează până la data de 28 august, iar rezultatele complete şi recomandările experţilor Băncii Mondiale vor fi disponibile şi se vor putea implementa după data de 1 septembrie.

    ASF şi-a început activitatea la finele lunii aprilie 2013, prin comasarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • BRICS atacă supremaţia Băncii Mondiale şi a FMI

    BRICS VA ÎNFIINŢA ŞI O REZERVĂ DE 100 DE MILIARDE DE DOLARI, ÎN MONEDĂ AMERICANĂ, CARE SE VA NUMI CONTINGENT RESERVE ARRANGEMENT – CRA – ARANJAMENTUL PENTRU REZERVA DESTINATĂ SITUAŢIILOR NEPREVĂZUTE. Facilitatea, un fel de FMI, ar trebui să pună fonduri de urgenţă la dispoziţia ţărilor confruntate cu perturbări pe termen scurt ale cursului monedei naţionale sau cu probleme ale balanţei de plăţi, spune ministrul de finanţe al Rusiei, Anton Siluanov.

    Cele două noi instituţii ale BRICS ar trebui să asigure ţărilor în dezvoltare alternative la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, instituţii în care Statele Unite exercită o influenţă semnificativă. Când FMI şi Banca Mondială acordă împrumuturi, finanţările sunt întotdeauna însoţite de condiţii, care reflectă interesele Washingtonului şi pe cele ale aliaţilor, precum Marea Britanie. Ţările BRICS încearcă, prin înfiinţarea unor instituţii financiare comune, să iasă de sub influenţa SUA şi să scoată şi alte ţări de pe orbita americană, scrie Deutsche Welle.

    NDB, la care cele cinci ţări vor asigura prin contribuţii egale capitalul iniţial de 50 de miliarde de dolari, ar urma să acorde împrumuturi pentru proiecte de infrastructură, cu mai puţine restricţii şi întârzieri decât Banca Mondială.
    Unii analişti consideră că NDB ar putea arăta, însă, mai puţină precauţie în privinţa sustenabilităţii proiectelor pe care le finanţează.

    ”Noua bancă ar putea contribui la reducerea deficitului de finanţare a investiţiilor în infrastructură în ţările în dezvoltare, dar ar putea deschide larg uşa pentru proiecte care reprezintă dezastre sociale şi de mediu„, afirmă Andy Mukherjee, analist la Reuters.

    Fondul de rezervă ar avea o misiune paralelă cu cea a FMI, şi anume să acorde fonduri de urgenţă ţărilor care se confruntă cu o criză subită de valută, mai ales dolari, moneda care domină finanţele şi comerţul la nivel global.
    Ţările în dezvoltare se pot confrunta cu astfel de crize atunci când investitorii retrag sume mari de bani, din diverse motive. Crize pot să apară şi ca urmare a unor scăderi bruşte ale preţurilor principalelor exporturi ale unor ţări, cum ar fi petrolul sau cuprul.

    O întrebare importantă rămâne în privinţa diferenţelor dintre condiţiile pentru împrumuturi ale fondului de urgenţă al BRICS şi cele ale FMI. De multe decenii, FMI acordă ţărilor în dezvoltare împrumuturi dacă acestea acceptă să scadă cheltuielile statului, să deschidă economiile pentru investitorii străini, să renunţe la tarifele prin care îşi protejează propriii producători, să liberalizeze pieţele şi să ia alte măsuri în linie cu agenda economică a Fondului.
    Unii economişti, precum Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, afirmă că agenda promovată de FMI a cauzat în multe ţări diminuarea exagerată a investiţiilor publice în infrastructură, sănătate şi educaţie.

    Este prea devreme pentru a se afirma dacă fondul de urgenţă al BRICS va fi modelat după agenda FMI sau va aplica criterii substanţial diferite pentru creditare. Un subsecretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe al Braziliei a declarat deja că fondul de urgenţă va avea ca model Iniţiativa Chiang Mai a ţărilor din Asia de Sud-Est.

    Iniţiativa Chiang Mai, un fond înfiinţat de Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est în mai 2000, are legături strânse cu FMI: membrii pot accesa, în lipsa unui acord cu FMI, doar 40% din cota subscrisă.

    China va contribui cu cea mai mare sumă la fondul ţărilor BRICS, respectiv cu 41 de miliarde de dolari, în timp ce Brazilia, India şi Rusia vor aduce câte 18 miliarde de dolari, iar Africa de Sud 5 miliarde de dolari.

    EVOIA DE ACŢIUNE
    Banca Mondială şi FMI au fost înfiinţate după Al Doilea Război Mondial pentru a asigura finanţarea necesară reconstrucţiei Europei. Organismele de conducere ale acestor instituţii includ reprezentanţi ai multor ţări, dar sunt controlate de SUA şi aliaţii europeni. Ascensiunea din ultima perioadă a Chinei, Braziliei şi altor state a intensificat apelurile pentru creşterea reprezentării lor în conducerea Băncii Mondiale şi FMI.

    În urmă cu patru ani, s-a ajuns la un acord pentru schimbări care să dea o importanţă mai mare Chinei şi altor mari economii emergente. Acordul are nevoie, însă, şi de avizul SUA, iar Congresul a refuzat aprobarea. Aşa că economiile emergente s-au săturat, notează Deutsche Welle.

    Decizia acestora de a înfiinţa NDB şi fondul de urgenţă ar putea pune presiune pe Washington pentru a nu mai amâna respectarea angajamentelor pentru reformă.

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dependenţa europenilor de gazele ruseşti

    În 2012, Polonia depindea de Rusia pentru aproape 50% din consumul de gaz, iar Lituania pentru peste 90%, aminteşte raportul.

    Din moment ce economia Rusiei se bazează într-o măsură semnificativă pe exportul de gaze spre Europa (9% din PIB, 1/4 din încasările bugetului şi aproape 2/3 din veniturile din export), dependenţa reciprocă pe piaţa energiei va limita riscurile unei escaladări a tensiunilor între UE şi Rusia, consideră Banca Mondială.

    Instituţia menţionează, ca argument pentru şansa unei detensionări previzibile a conflictului, şi expunerea consistentă a băncilor din UE pe piaţa Rusiei, de 165 mld. dolari, cele mai expuse fiind băncile din Franţa, Italia şi Germania.

  • Banca Mondială împrumută România cu 1 mld. euro pentru politici de dezvoltare şi reforma sanitară

     Cele două acorduri de împrumut au fost semnate marţi de ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, şi Elisabetta Capannelli, manager de ţară Biroul Băncii Mondiale din România.

    “Cele două împrumuturi se circumscriu noii strategii de parteneriat de ţară pentru România a Băncii Mondiale, potrivit căreia banca urmează să acorde României, în perioada 2014 – 2017, asistenţă financiară de până la 1 miliard euro anual în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, în conformitate cu Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă, precum şi în vederea dezvoltării capacităţii de a aborda aspecte instituţionale şi sociale necesare pentru atingerea standardelor UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro