Tag: avion

  • Una dintre cele mai iubite metode de a călători a românilor, pe cale de dispariţie? Pandemia a schimbat şi modul în care mergem în concedii

    În cartea „Arta de a călători”, a autorului contemporan Alain de Botton, există o poză cu un avion care decolează şi chiar lângă, următorul pasaj: „Cât de plăcut să ştim (…), la ora trei după amiaza, atunci când delăsarea şi disperarea ne ameninţă, că există întotdeauna un avion care decolează către undeva, către acel «Oriunde! Oriunde» al lui Baudelaire: Trieste, Zürich, Paris”. Autorul vorbeşte despre un citat al lui Baudelaire, care se pare că era pasionat de călătorii (– de ideea de a călători de fapt – fiindcă de fiecare dată când reuşea să plece, aşteptările lui se dovedeau a fi mai mari decât ceea ce găsea la destinaţie). 

    Mi-am amintit citind aceasă carte de un interviu din urmă cu câţiva ani pe care l-am avut cu Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair şi practic cel care a adus modelul low-cost în Europa, inspirat de operatorul american Southwest. Înainte să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, ne-a întrebat dacă ne place să zburăm. A precizat că se referă la zborul în sine, nu la destinaţie. Ne-a uimit cu răspunsul lui  la propria întrebare, „Nu”, apoi ne-a lăsat pe fiecare în parte să răspundem.

    În timp ce pentru Michael O’Leary zborul în sine poate genera numeroase motive de stres (mai ales acum), pentru mulţi dintre călători chiar şi opţiunea de a vedea tabelele de plecări din aeroporturi şi de a şti că pot zbura relativ oriunde reprezintă o bucurie. Românii, ca şi majoritatea europenilor, au beneficiat din plin în ultimii ani de „democratizarea” zborurilor, odată cu intrarea operatorilor low-cost pe piaţa locală şi cu intensificarea competiţiei şi pe cerul României. Astfel, vestea că operatorul aerian low-cost Ryanair reîncepe să zboare de la 1 iulie pe 90% din rute – prima ştire de acest tip anunţată din partea unei companii de profil – a avut poate pentru mulţi dintre cei care obişnuiau să se bucure de vacanţe peste hotare un efect mai puternic decât alte anunţuri referitoare la relaxarea post-pandemică. 
    Totuşi, zborul cu avionul atât de accesibil pe care am ajuns să îl cunoaştem – poate cel mai bine descris de metafora city breakurilor în oraşele europene cu preţuri ale biletelor de chiar şi sub 10 euro în cazul unor promoţii – pare să nu se întrevadă încă din nou la orizont. 

    O scădere de sute de miliarde
    Veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-o analiză actualizată a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA).  La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, factorii fiind doi: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.

    O altă analiză economică, realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global, previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. Pe plan local, traficul de pe principalele aeroporturi a înregistrat record după record, în ultimii ani fiind pusă sub semnul întrebării capacitatea de a deservi numărul mare de pasageri (în jur de 14,7 milioane de pasageri în 2019 pe Otopeni; numărul total al pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România se plasa la aproximativ 23,3 milioane). Faptul că românii au prins gustul călătoriilor peste hotare era cel mai evident în perioada weekendurilor sau în perioada concediilor de vară.
    Cum vor arăta călătoriile noastre în viitor?

    Pauză pentru era city break-urilor
    „Era city breakurilor este pe hold, vom reveni la o lume în care va exista din nou city break, dar nu ştiu cât de repede se va întâmpla acest lucru”, crede Szabolcs Nemes, partener în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România, cu expertiză şi în industria aeriană.  Cele 14 zile de carantină de la destinaţie, dar şi la întoarcere, la care se adaugă riscul contaminării pe drum sau în locul spre care călătorim fac extrem de dificil acest concept de călătorie cu avionul, cel puţin pe termen scurt. Apoi, mai târziu, decizia unei astfel de călătorii va ţine de fiecare călător în parte şi de situaţia epidemiologică din destinaţiile vizate.

    „Toată lumea va pune în balanţă riscul pe care şi-l asumă cu beneficiile unei vacanţe, iar acest risc va varia mult în funcţie de situaţia din ţara respectivă de la un anumit moment – este posibil să existe ţări care din punct de vedere epidemiologic să stea mai bine la acest capitol, şi alte ţări care să stea mai rău. Pe termen scurt şi mediu – adică pentru câteva luni – este puţin probabil să se revină la fenomenul city break aşa cum era acesta anterior pandemiei; cine va pleca în vara aceasta va pleca pentru mai mult timp şi cred că şi plecările din  toamnă vor fi sub semnul întrebării. Depinde foarte mult de cum va evolua situaţia per ansamblu – dar aş spune că scenariul cel mai plauzibil este că city breakul va fi pus pe hold anul acesta.”
    Şi pe termen lung, în contextul mai favorabil din perspectivă sanitară, zborurile de acest tip ar putea să aibă de suferit prin prisma preţurilor biletelor de avion. Dacă în perioada imediat următoare tarifele de zbor ar putea înregistra o scădere, preţul fiind un instrument prin care companiile să îşi recupereze o parte din călători, pe termen mediu-lung efectele pandemiei s-ar putea reflecta în creşterea tarifelor de zbor. 
    Szabolcs Nemes pune evoluţia preţurilor în contextul perspectivelor de revenire a industriei aeriene: „Spre deosebire de alte industrii unde sunt speranţe, prin urmare sunt aşteptări mari referitoare la o revenire mai rapidă, în cazul industriei aviatice cele mai multe prognoze indică o revenire a traficului la nivelul anului 2020 ante-COVID-19 cel mai devreme undeva prin 2022-2023”. Chiar dacă pentru anul acesta proiecţiile variază, toate indică o reducere a traficului aerian cu undeva între 50% şi 70%, după câteva luni în care acesta s-a prăbuşit parţial în luna martie şi total în lunile aprilie-mai în multe ţări.
    Or, este foarte probabil ca reducerea capacităţii să declanşeze o tendinţă de consolidare a industriei, care să se translateze şi în mai puţine linii aeriene pentru că altfel, crede Nemes, industria nu va putea reveni la stabilitate.
    În ceea ce priveşte preţul, partenerul de la Roland Berger descrie posibilele evoluţii pe termen scurt şi lung. „În următoarele câteva luni este destul de clar că apetitul e destul de limitat pentru a călători în scopuri de turism sau leisure, în primul rând din considerente sanitare şi din considerente legate de ce se întâmplă pe parcursul călătoriei sau la destinaţie, dar şi legat de ce ce se întâmplă la întoarcerea în ţară”, spune el.
    Nici călătoriile de business nu vor mai fi luate în calcul pe termen scurt şi probabil vor fi efectuate cu o frecvenţă mult mai redusă şi pe termen mai lung, în contextul în care varianta lucrului fără deplasările în străinătate s-a dovedit a fi una perfect fezabilă şi, în multe privinţe, mai eficientă.
    „Aceasta înseamnă că indiferent de cum va arăta industria aviatică – chiar şi dacă îşi va reveni complet – se va călători mai puţin în viitor în scop de afaceri. Am văzut cu toţii că se poate şi fără călătorii şi se poate într-un mod absolut eficient. Evident, tehnologia nu poate să înlocuiască acele călătorii în totalitate, nici absolut toate întâlnirile şi în persoană, dar în multe situaţii videoconferinţele pot fi un substitut bun”, spune el. Astfel, deplasările de afaceri vor fi tratate de către companii într-un mod mult mai precaut şi raţional.
    În contextul în care pe termen scurt există atât de multe elemente care nu ajută cererea pentru deplasările în străinătate, într-un astfel de orizont de timp limitat, preţul va fi folosit de majoritatea liniilor aeriene drept  un instrument pentru stimularea călătoriilor.
    „Este foarte posibil ca în mod paradoxal, pe termen scurt, să avem nişte preţuri mai mici la  biletele de avion, tocmai pentru că liniile aeriene încearcă să atragă trafic, să mărească numărul de pasageri şi să umple avioanele – ceea ce, în contextul unor costuri suplimentare  precum dezinfectarea avioanelor între zboruri, care, pe lângă costul suplimentar cu dezinfectarea, ar ţine şi avionul mult mai mult timp la sol, aşadar activul devine mai puţin productiv, poate părea contraintuitiv.”
    În plus, în situaţia în care va fi introdusă măsura de păstrare a unui loc liber între pasageri în aeronave, 33% din locurile avionului nu vor mai putea fi vândute, ceea ce se traduce printr-un alt cost suplimentar semnificativ. Apoi, crede el, şi la nivelul aeroporturilor există costuri suplimentare generate de toate aceste măsuri, pe care acestea vor încerca să le transfere către companiile aeriene. „În primă fază, toate aceste costuri suplimentare nu vor fi transferate către consumator pentru că interesul liniilor aeriene este să genereze trafic şi să umple avioanele. Astfel, dacă reuşesc să acopere costurile variabile în totalitate şi pe cele fixe chiar şi parţial, este clar că la finalul zilei au un rezultat mai bun decât în situaţia actuală în care au nişte costuri fixe şi venituri aproape zero”, spune Szabolcs Nemes.
    Pe de altă parte, liniile aeriene ar putea beneficia de situaţia preţului redus al combustibilului, până la undeva peste jumătate faţă de nivelul  din decembrie-ianuarie, ceea ce este important, în contextul în care în jur de 30% din costuri pentru o linie aeriană este reprezentat de acest cost. „Dacă s-a redus la jumătate, avem acolo un 15% care poate să fie economisit, dar acest lucru doar teoretic – multe linii aeriene aveau contracte de hedging la nivelul de preţ anterior al combustibilului şi de fapt în perioada aceasta au înregistrat pierderi.”
    Szabolcs Nemes observă că unele linii aeriene au fost surprinse într-o situaţie mai dificilă din punctul de vedere al lichidităţii financiare, altele într-o situaţie favorabilă, având rezerve de cash (în jur de 4 miliarde de dolari în cazul Ryanair şi circa 1,5 miliarde de dolari în cazul Wizz Air), iar cele care au o putere financiară şi rezerve de lichiditate mai mare cu siguranţă se vor gândi şi la expansiune şi la intrarea pe nişte rute de pe care se retrag alte linii aeriene care au dificultăţi. „Este posibil ca acestea să se gândească la preţ ca la un instrument care să genereze trafic pe rutele respective.”
    Apoi, pe termen mediu şi lung, toate aceste costuri suplimentare vor fi transferate către consumator şi vor contribui la preţurile mai mari ale biletelor plătite de acesta. Suplimentar,  „dacă se reduce capacitatea per total, ne putem aştepta la o consolidare, iar dacă rămân mai puţine linii aeriene, va creşte probabilitatea ca preţurile să se mărească”.
    În perioada aceasta diverse linii aeriene au accesat ajutoare sub diverse forme, unele dintre ele sub formă de împrumuturi care va trebui rambursate: „Ca să rambursezi acele împrumuturi, până la urmă din venituri viitoare vei putea să le rambursezi şi să le acoperi, şi atunci avem un argument în plus pentru care ne putem aştepta la o creştere a preţurilor pe termen mediu şi lung. Apoi rămâne incertitudinea legată de evoluţia pandemiei, de dezvoltarea unui vaccin, de introducerea pandemiei ca parte din noua normalitate şi, implicit, măsurile care generează costuri suplimentare pentru linii aeriene şi pentru aeroporturi până la urmă.”
    Cine va câştiga războiul aerului în context pandemic? Liniile aeriene care sunt mai stabile din punct de vedere financiar şi care stau bine din punctul de vedere al lichidităţii au premise mai bune să iasă în câştig ca urmare a acestei situaţii fiindcă îşi permit acest lucru – ele pot să susţină o perioadă mai extinsă cu pierderi, cu venituri din operaţiuni mai reduse şi pot să finanţeze acele expansiuni pe rute noi sau baze unde înainte nu erau prezenţi. Şi, totodată, acestea pot negocia într-un mod mai puternic şi cu diverse aeroporturi pentru a obţine condiţii mai avantajoase faţă de alte linii aeriene pentru că în perioada aceasta aeroporturile au nevoie de trafic şi o linie aeriană care poate să genereze trafic vine cu argumente suplimentare faţă de cele care nu pot face acest lucru.”
    Operatorul aerian low-cost Wizz Air se numără printre posibilii operatori aerieni care au anunţat deja noi baze, Ryanair la fel, iar acordul pe care îl grupul Lufthansa îl are cu statul german pentru primirea pachetului de sprijin financiar prevede şi renunţarea la câteva sloturi din aeroporturile principale din München şi Frankfurt – acele sloturi ar putea deveni disponibile pentru alte linii aeriene. „Este o mare necunoscută în ceea ce priveşte ajutoarele de stat fiindcă dacă vorbim despre ajutoare de stat pentru un context normal, acestea pot denatura peisajul competiţional. Este clar că acum nu suntem într-un în context normal, compensarea efectelor pandemiei este adusă în discuţie de liniile aeriene, totodată unele companii primind şi altele neprimind astfel de ajutoare, se schimbă raportul de forţe sau echilibrul din piaţă pe de o parte, iar pe de altă parte este totuşi neclar cum se asigură statele respective că ajutoarele sunt returnate şi că după acordarea lor va exista un program consistent de restructurare acolo unde este cazul.”
    De asemenea, punctează specialistul, în unele cazuri ajutoarele de stat ajung să fie acordate şi unor companii care nici înainte de contextul COVID-19 nu au aveau o situaţie financiară foarte bună.
    „Sunt ajutate linii aeriene care oricum aveau existenţa pusă sub semnul întrebării. Spre exemplu,  dacă ne uităm la piaţa din România, se discută despre ajutoare de stat din partea statului român pentru diverşi operatori. Nu avem vizibilitate asupra condiţiilor ajutoarelor de stat şi criteriilor de selecţie a beneficiarilor, este esenţial ca acestea să fie folosite într-un mod eficient, să contribuie la sustenabilitatea companiei pe termen scurt, mediu şi lung, să nu ajungă să fie folosite pentru acoperirea unor zone deficitare care şi înainte generau pierdere şi să nu ajungă ajutor de stat un instrument care nu îşi atinge obicetivul, dar aici putem să discutăm doar anumite ipoteze.”
    Ce se întâmplă cu zborurile de lung curier? „Pe termen scurt nimeni nu se gândeşte să zboare pe distanţe lungi sau cei care se gândesc mai aşteaptă fiindcă aici intervin mai multe necunoscute şi variabile. Dacă în spaţiul european, cu toate incertitudinea existentă, lucrurile sunt totuşi mai predictibile, pentru zborurile pe distanţă lungă nu este aşa. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în ţările respective din punct de vedere sanitar, dacă sunt pregătite să primească călători de pe alte continente, cum sunt tratate persoanele persoanele respective în ţările în care revin etc.” Cel mai apropiat orizont de timp în care s-ar putea relua aceste zboruri ar fi spre toamnă.
    În ceea ce priveşte propriul concediu, Szabolcs Nemes spune că, la fel ca toată lumea, se gândeşte şi va lua o decizie în funcţie de cum vor evolua lucrurile. Totuşi, mărturiseşte că nu ia în calcul varianta unui zbor. „Deocamdata nu mă gândesc la zbor vara aceasta, sunt mulţi factori de analizat, urmăresc cu atenţie evoluţia pandemiei pe plan local şi internaţional, precum şi măsurile de siguranţă recomandate de experţi în sănătate, este un risc de expunere pe care nu doresc să mi-l asum în acest moment.”

    Ce spun operatorii de zbor
    La solicitarea Business MAGAZIN, reprezentanţi ai operatorului aerian Austrian Airlines, care transporta zilnic pasageri din Bucureşti spre Viena şi alte destinaţii europene, dar şi din Sibiu, confirmă că în perioada următoare balanţa preţurilor va înclina în favoarea pasagerilor. „Ne aşteptăm la preţuri scăzute ca urmare a unei cereri scăzute. Operatorii aerieni trebuie să reconstruiască încrederea pasagerilor prin adoptarea unor măsuri riguroase de igienă în operaţiunile lor. Odată ce pe termen lung cererea va creşte din nou, preţurile vor urma probabil acest trend”, spune pentru Business MAGAZIN Leonhard Steinmann, purtător de cuvânt al Austrian Airlines.
    Reprezentantul companiei este discret în ceea ce priveşte politica de preţ pe care Austrian Airlines o va implementa în următoarea perioadă, din motive legate de competiţie.
    „Începând cu data de 15 iunie, Austrian Airlines va reîncepe operaţiunile de zbor normale după o pauză de aproximativ 90 de zile. Bucureşti va fi în programul nostru de zbor încă de la început. În plus, în luna iulie vom relua operaţiunile din Sibiu”, precizează Steinmann.  În privinţa vacanţelor scurte, reprezentantul Austrian Airlines răspunde că organizarea acestora va depinde de reglementările din fiecare ţară. Totuşi, aceste măsuri încep să se relaxeze în anumite ţări (în special în Austria), „astfel că nu vedem niciun motiv pentru ca oamenii să-şi reia călătoriile în oraşe în viitor”.
    Pe de altă parte,  Olga Pawlonka, manager de vânzări şi marketing pentru regiunea Europei Centrale şi de Est şi pentru Balcani în cadrul Ryanair, este de părere că orizontul de timp în care călătoriile se vor desfăşura ca în vremurile de normalitate este unul mai mare:  „Credem că va mai dura o vreme până când volumele obişnuite ale traficului de pasageri se vor întoarce. Încrederea consumatorilor va fi influenţată de restricţiile de sănătate publică, precum verificările de temperatură la aeroporturi şi necesitatea de acoperire a feţei de către pasageri şi angajaţi de la bordul aeronavelor. Ryanair se aşteaptă ca traficul pe programul de zbor redus să fie stimulat de discounturile de preţ importante şi aflate la niveluri mai scăzute decât în cazul operatorilor care s-au înarmat cu scuturi formate din ajutoare de stat considerabile. Va fi nevoie de o politică agresivă în ceea ce priveşte preţurile pentru a-i încuraja pe pasageri să călătorească”.
    Reprezentanul Ryanair mai precizează că operatorul face apel la autorităţile UE pentru reducerea taxelor pentru pasageri, taxelor aeroportuare din industrie ca o alternativă mai bună la „doparea” cu ajutoare de stat pentru operatorii de linie. „Când Ryanair se va întoarce la programul normal de zbor în iulie, peisajul competiţional din Europa va fi distorsionat de ajutoarele de stat fără precedent ale guvernelor UE oferite operatorilor naţionali. În prezent, valoarea acestora ajunge la 30 de miliarde de dolari – în plus faţă de susţinerea plăţii angajaţilor – în special în ceea ce priveşte grupul Lufthansa, AirFrance-KLM, Alitalia, SAS, Norwegian, dar şi Tarom şi Blue Air. Tot acest ajutor de stat încalcă regulile UE şi va distorsiona terenul egal de joc în competiţia aeriană pentru mai mulţi ani. Ryanair şi alţi operatori aerieni bine administraţi nu vor solicita (şi nu vor primi) un astfel de ajutor de stat şi vor adresa aceste bailouturi nedrepte în sălile de judecată ale UE pentru a proteja competiţia justă în piaţa europeană a aviaţiei, care a făcut atât de multe pentru oferirea unor preţuri scăzute consumatorilor în ultimii 20 de ani.”
    Ryanair a anunţat că plănuieşte să se întoarcă la 40% din programul de zbor de la 1 iulie 2020, ca urmare a ridicării restricţiilor guvernelor pentru zborurile intra-UE şi ca urmare a unor măsuri de sănătate publică eficiente în aeroporturi. Ryanair va opera un program de zbor zilnic de aproximativ 1.000 de zboruri, relansând reţeaua de rute în proporţie de aproximativ 90%. Reprezentanţii Ryanair descriu drept binevenite noile ghidaje UE care pot asigura întoarcerea cetăţenilor europeni la programul de zbor în UE în perioada în care va urma pentru a-şi proteja sănătatea lor, dar şi pe a echipajului. „Aceste decizii eficiente permit industriei aeriene să repornească în iulie şi august. (…) Ryanair a făcut din nou un apel guvernelor din Irlanda şi Regatul Unit pentru a renunţa la măsurile neimplementabile şi ineficiente ale carantinei de 14 zile, la care acum se renunţă în majoritatea ţărilor europene în favoarea purtării măştilor şi a distanţării sociale.” 
    În perioada următoare, şi ceilalţi operatori prezenţi pe piaţa locală – printre care liderul pieţei, operatorul Wizz Air au anunţat redeschiderea programului de zbor, dar şi lansarea de noi rute la preţuri similare perioadei ante-COVID, la fel şi operatorul privat românesc Blue Air. În ceea ce priveşte operatorul naţional de stat, turbulenţele par a se reflecta în managementul companiei – directorul general, George Barbu, a anunţat săptămâna trecută că îşi va da demisia.

    Cu ce înlocuim city breakul?
    „Nu aş spune că ne luăm adio de la city break, dar anul acesta va fi un an altfel, cu această temere că oricând te-ai putea infecta sau oricând regulile s-ar putea schimba, cu aceste necunoscute cred că se va lua o decizie destul de greu să călătoreşti pe distanţe mai lungi şi pe termen scurt”, spune Răzvan Pascu, consultant în industria turismului şi fondator al firmei Travel Communication. De aceeaşi părere sunt, spune el, şi hotelierii cu care a discutat – potrivit lor, durata rezervărilor se măreşte – nu mai apar rezervări de câte două-trei nopţi, turiştii preferă vacanţe care se întind pentru cel puţin o săptămână.  „Aceasta este tendinţa, să apară mai puţine rezervări, dar mai lungi.”
    De aceea, el crede că pe termen scurt şi mediu nu vom vorbi despre city breakuri aşa cum vorbeam în anii trecuţi – nici chiar dacă lucrurile se vor îmbunătăţi în mod vizibil.
    De ce preferau românii destinaţiile externe în detrimentul celor din România?
    „Fiind atât de multe companii aeriene care zburau la tarife foarte bune peste tot în Europa, era uneori mai avantajos să zbori de la Bucureşti într-un oraş vestic decât să mergi cu maşina – să faci 12 ore până în Maramureş. Lucrurile se vor schimba acum puţin, cel puţin pe termen scurt, dacă vorbim despre următoarele 4-5 luni, iar legat de ce se va întâmpla în toamnă, aici lucrurile depind foarte mult de evoluţia cazurilor după ce ţările se deschid din  punct de vedere turistic, degeaba Grecia sau Bulgaria sunt considerate acum destinaţii sigure dacă vor avea cazuri de import. Lucrurile s-ar putea să se schimbe – nu ar fi exclus, mai ales pe noua reglementare, cu cinci cazuri la un milion, ca atunci când pleci de exemplu în Germania, care este acum la limită, când te întorci să afli că trebuie să intri în izolare. Având această grijă permanentă, s-ar putea să te gândeşti de două ori înainte să ieşi din ţară – iar dacă o vei face, s-ar putea să fie pentru o perioadă mai lungă şi pentru un motiv care chiar să conteze.”
    El spune că va călători în România în următoarea perioadă, deşi are bilete de avion cumpărate pentru Croaţia, care deocamdată se află în ţările fără un număr mare de cazuri, se mai gândeşte la Grecia şi Islanda, despre care spune că o avea de mult timp în minte, dar nu avea timp să meargă  – poate din cauza destinaţiilor mai îndepărtate unde ajungea deseori. „Sunt destinaţii în care este multă natură şi cred că vor fi mulţi turişti care să mizeze pe acest tip de locuri şi mai puţină aglomeraţie. Pe termen mai lung sau mediu, din toamnă, mi-aş dori să reiau călătoriile exotice cu grupurile pe care le aveam, dar lucrurile sunt incerte. Recomandarea mea, inclusiv pentru turiştii noştri, este să mai aşteptăm măcar o lună ca să vedem cum evoluează lucrurile.”
    Răzvan Pascu aminteşte că dincolo de faptul că se poate călători sau nu – sau că virusul a dispărut sau răspândirea acestuia a încetinit, mai sunt şi chestiuni logistice de care trebuie să ţinem cont. Exemplifică prin faptul că multe dintre companiile aeriene şi-au întrerupt zborurile, unele ţări sunt închise, Statele Unite şi-au închis ambasada – pe termen nelimitat deocamdată, etc.
    „Anul acesta, călătoriile nu vor mai fi aşa cum le ştim şi trebuie să ne împăcăm cu acest gând fiindcă altfel vom suferi – probabil ne vom întoarce la vechea variantă de a călători într-un concediu două săptămâni, în loc să avem trei minivacanţe de câte 4-5 zile.”
    Alternativele sunt vacanţele în ţară inclusiv în locuri pe care poate nu le-am descoperit până acum, nu le-am dat atenţie sau despre care aveam percepţia că pot fi mai sigure sau că nu vor fi la fel de aglomerate şi, de asemenea, călătorii regionale, cu maşina – Grecia, Croaţia, Muntenegru etc. „Când vor începe cursele aeriene, primii care vor călători vor fi cei care vor să îşi vadă familia sau care stau de trei luni blocaţi în străinătate şi vor să se întoarcă acasă, nu neapărat cei care vorbesc despre vacanţe. Dacă după 2-3 săptămâni, lucrurile nu se vor agrava, atunci poate vor începe să prindă curaj şi turiştii. Cred că de la toamnă putem să vorbim despre avioane pline măcar în proporţie de 75% – cu turişti, nu mă refer la cei care merg cu contracte de muncă.”
    În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, spune că un trend al tarifelor mai scăzute s-a observat şi în Asia – imediat după ce au fost reluate zborurile au fost oferte nemaivăzute – şi cu 90% reducere, la unele companii pe rute interne, au lansat abonamente de zbor doar ca să îşi realizeze bilanţul contabil – nu s-a mai gândit nimeni la profit. „Probabil asta va fi valabil şi la noi, dar pe termen scurt. Pe termen lung, în funcţie de cum va evolua cererea – dacă cererea va continua să crească, dar rutele nu vor mai fi deservite, atunci preţurile vor începe să crească, iar dacă ne uităm la ce se întâmplă cu zborurile de lung curier anul viitor – toate zborurile apărute în sistem – sunt deja mai scumpe cu 10-15%, acestea fiind afişate cu un an înainte.” Un argument în acest sens este că vor exista mai puţine curse.
     

    Psihologia călătorului român
    „În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieşi în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puţin timp să cauţi oferte, de foarte multe ori poţi găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara ţării comparativ cu preţurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanţe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulţi oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara ţării – atunci, presiunea socială pentru a-ţi face vacanţele în afara ţării reprezintă un motiv pentru a-ţi etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanţelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanţă în străinătate îşi mai iau câteva zile, o săptămână vacanţă ca să se odihnească fiindcă acea vacanţă a fost mai mult decât puteau duce.”
    Din perspectiva pandemiei şi a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină şi o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanţele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de ţara noastră. Menţionează chiar o glumă care circulă pe reţelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanţă în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăţi nu aveam bani”. Acum, fiecare călător îşi poate organiza astfel vacanţa fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că îşi permite să plece din ţară în vacanţă.
    Apoi, în situaţia unei relaxări mai mari anunţate de autorităţi, reticenţa oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puţin mai precauţi chiar dacă am fi tentaţi să facem nişte lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din ţară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranţă o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare aşa cum s-ar întâmpla în condiţiile nonpandemice şi „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

    Cu ce vom înlocui aceste vacanţe? „Le vom înlocui cu vacanţe şi weekenduri pe care le vom putea petrece în ţară, probabil vom ieşi ceva mai mult şi ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolaţi de ceilalţi. Cu siguranţă ne vom bucura să ieşim la o terasă chiar şi la colţul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacţii ca şi cum am pleca într-un city break undeva într-un colţ de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu ştiau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc şi cum vor fi trataţi. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că ştie că acolo există un pericol, dar ştie exact la ce să se aştepte, este de preferat decât să nu ştie ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puţină anxietate la această pandemie.”
    Precizează că un număr restrâns din rândul pacienţilor au adus în discuţie dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieşim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrăţişez, să stăm la poveşti, să mă întorc la job, destul de puţin nevoia de a călători în străinătate – da, exista şi asta undeva într-un colţ de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalţi”.
    Va câştiga viaţa de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiţi şi pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiţi. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan şi chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă şi atunci
    cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”

  • Elon Musk şi cântăreaţa Grimes au schimbat numele bebeluşului lor din X Æ A-12 în X Æ A-XII

    Elon Musk şi cântăreaţa Grimes au schimbat numele primului lor copil din X Æ A-12 în X Æ A-XII, potrivit Business Insider.

    Cântăreaţa a declarat pe Instagram că au fost obligaţi să schimbe numele bebeluşului în condiţiile în care certificatele de naştere ale statului California acceptă doar cele 26 de litere ale alfabetului englez şi anumite semne ortografice, precum cratima sau apostroful. Cu toate acestea, Æ rămâne în afara alfabetului englez.

    „Cifre romane. Arată mai bine, să fiu sinceră”, a declarat Grimes.

    În ceea ce priveşte numele copilului, X reprezintă variabila necunoscută, Æ vine de la pronunţia AI (inteligenţă artificială), iar A-XII Lockheed este „aeronava preferată” a cuplului, fiind construită pentru CIA în anii 1960.

  • Apel pentru suspendarea drepturilor pasagerilor: 12 state din Uniunea Europeană s-au aliat

    UE s-ar putea vedea nevoită să suspende drepturile pasagerilor din cauza efectelor devastatoare pe care pandemia le are asupra aviaţiei. 12 state membre cer ca operatorii aerieni să nu mai fie obligaţi să dea banii înapoi, aşa cum prevede legislaţia europeană, ci să poată oferi vouchere.

    Românii care sperau că vei primi banii înapoi pe biletele de avion pe care nu le-au mai putut folosi din cauza pandemiei, s-ar putea să nu aibă noroc. 12 state membre ale Uniunii Europene s-au aliat şi cer Comisiei Europene să suspende temporar drepturile pasagerilor.

    Grupul este condus de Franţa şi Olanda, cărora li s-au alăturat, printre alţii, Grecia, Bulgaria, Polonia şi Portugalia.

    Cele 12 ţări au trimis o scrisoare la Bruxelles în care cer ca operatorii aerieni să poată oferi vouchere în schimbul banilor.

    În scrisoare arată că în caz contrar, numeroase companii aeriene nu vor supravieţui crizei.

    Numeroşi clienţi s-au plâns că operatorii aerinei nu vor să le dea banii înapoi.

    Printre aceştia sunt şi Air France şi KLM, în ciuda ajutorului de 11 miliarde de euro primit de la guvernele Franţei şi Olandei.

    Comisia Europeană, prin vocea Adinei Vălean, comisarul pentru Transporturi, a transmis, marţi, că voucherele pentru moment nu sunt o alternativă, potrivit legislaţiei europene, iar pentru a deveni una, trebuie mai întâi să fie mai atractive.

    La rândul ei, Organizaţia Europeană a Consumatorilor, spune că nu este în sarcina pasagerilor să salveze companiile aeriene.

  • Goana după turişti a început: una dintre cele mai frumose destinaţii turistice din Europa vrea să plătească jumătate din biletele de avion şi chiar si câteva nopţi de cazare doar ca să mergi acolo

    Sicilia va plăti jumătate din preţul biletelor de avion ale turiştilor care vin aici într-o încercare de a revitaliza industria turismului, grav afectată de pandemia de COVID-19, potrivit Daily Mail.

    Guvernul regional ar vrea să plătească de asemenea una din trei din nopţile de cazare ale turiştilor la hotel, precum şi biletele de intrare la muzee şi în situri arheologice.

    Un buget de 50 de milioane de euro a fost alocat acestei scheme de revigorare a turismului, în contextul în care această industrie a pierdut în jur de 1 miliard de dolari în martie şi aprilie.

    Voucherele vor fi disponibile pe site-ul de turism al insulei, potrivit The Times.
    În Italia, 13% din PIB vine din turism, iar ţara este pregătiă de relansarea acestui sector odată ce măsurile de izolare se vor încheia, la data de 4 mai.

     

  • 9 tone de echipamente medicale au fost aduse din China cu o aeronavă Tarom

    O aeronavă Boeing 737-800 NG a Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene a fost reconfigurata pentru a putea importa din China 9 tone de materiale sanitare necesare ţării noastre pentru lupta împotriva răspândirii virusului, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina de Facebook a companiei.

    Avionul a decolat de pe aeroportul Bucureşti Otopeni pe 2 aprilie, pe ruta Almaty (Kazahstan) – Shenzhen (China) şi a revenit în ţară în seara zilei de 3 aprilie.

    Sapte angajaţi ai companiei au făcut parte din echipajul de zbor care a efectuat transportul: trei piloţi comandanţi, Cristian Iancu, Adrian Preda, Mădălin Gherghina, sub conducerea directorului de zbor, pilotul instructor Florin Susanu, doi tehnicieni aeronave, Florin Postolache şi Cristian Mitu şi un loadmaster, Andrei Petre.

    Pentru a efectua transporturi tip full cargo cu materiale sanitare, TAROM a reconfigurat două dintre avioanele de pasageri de tip Boeing 737-800 NG, pe care le are în flotă.

    „Aşa cum am declarat încă de la începutul acestei crize, compania TAROM va răspunde oricărei iniţiative menite să susţină lupta împotriva acestei pandemii. Mai mult, încercăm activ să găsim soluţii şi să venim cu propuneri în sprijinul autorităţilor, iar faptul că şapte dintre colegii noştri s-au oferit voluntar să înfrunte orice risc şi să zboare către China este o dovadă în plus că suntem pregătiţi să rămânem în prima linie. Le mulţumesc pentru efort lor şi celorlalţi colegi care au lucrat la conversia celor două aeronave pentru a obţine, într-un timp foarte scurt, această capabilitate de transport marfă. Menţionez faptul ca aceasta cursă nu ar fi fost posibilă fără imensul sprijin acordat de către Reprezentanţii Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Aeronautică Civila Romana, Ambasada României în Republica Populară Chineză şi Ambasadei Republicii Populare Chineze în România”, a declarat directorul general TAROM, George Barbu.

  • LIPSĂ DE UMANITATE! Un român infectat cu coronavirus a călătorit de la Madrid la Otopeni. Nu a respectat autoizolarea impusă de spanioli

    Pe Aeroportul Otopeni, a aterizat marţi o aeronavă cu pasageri la bordul căreia se afla un cetăţean român, îmbarcat la Madrid, care a prezentat un certificat medical eliberat de autorităţile spaniole care confirmă infectarea cu noul coronavirus (COVID-19), informează un comunicat. 

    În cursul zilei de 17 martie, persoana în cauză nu a respectat recomandarea autorităţilor spaniole, prevăzută în document, de a rămâne în autoizolare timp de 14 zile. Persoana a prezentat pe parcursul zborului simptome specifice şi a fost preluată de personalul DSP prezent la aeroport şi transportată cu izoletă la INBI Matei Balş.

    S-a trecut la identificarea pasagerilor din aeronavă, în număr de aproximativ 60 de persoane pentru demararea urgentă a anchetei epidemiologice. Menţionăm că pasagerii, venind dintr-o zonă afectată, au obligaţia de a se autoizola 14 zile.

  • Ce s-a întâmplat când un pilot a început să fumeze ţigări electronice în cockpit

    Interdicţia fumatului în avion este clară, însă pentru unii pasageri, regulile referitoare la ţigările electronice nu sunt chiar atât de evidente.

    Totuşi, în octombrie 2015, Departamentul de Transport al Statelor Unite a interzis folosirea ţigărilor electronice pe anumite zboruri, precum şi transportarea acestor dispozitive în bagajele de cală din cauza riscurilor cauzate de bateriile lor.

    În iulie 2019, o aeronavă a Air China a făcut o aterizare de urgenţă după ce nivelurile de oxigen din cabină au scăzut, iar motivul presupus a fost conectat cu fumatul unei ţigări electronice chiar de către copilot.

    Potrivit site-ului Transportation Security Administration (TSA); pasagerilor le este permis să aducă ţigări electronice şi dispozitive de vapare în aeronave, dar nu pot să le depoziteze în bagajul de cală.

  • De ce dacă este interzis cu desăvârşire fumatul, există în continuare scrumiere în toaletele din avion

    Oricine a zburat vreodată cu un avion a observat semnul mai mult decât evident prin care se interzice fumatul, aflat deasupra majorităţii scaunelor. Toate acestea în contextul în care Administraţia Federală a Zborurilor (Federal Aviation Administration) a interzis fumatul în 1988 pe toate zborurile domestice din Statele Unite, iar apoi, în 2000, interdicţia s-a extins la toate avioanele comerciale din Statele Unite. Ulterior, şi operatori aerieni cu origini pe alte continente au luat decizia interdicţiei fumatului. Aşadar, de ce trebuie ca oamenilor să li se reamintească de faptul că nu au voie să fumeze în avion?

    Operatorii de zbor trebuie să respecte legile federale care presupun şi semnalarea în mod vizibil a interdicţiilor, în special cele împotriva fumatului. Desigur că cei care zboară în mod constant sunt familiarizaţi cu demonstraţiile de siguranţă şi ştiu că nu au voie să fumeze în avion, totuşi există mereu pasageri noi care nu cunosc aceste legi sau care chiar aleg să le ignore.

    De fapt, sute de persoane au fost acuzate şi pedepsite din cauză că au fumat în avion în ultimii ani. Din cauza faptului că anumiţi oameni aleg să încarce aceste reguli şi al hazardului de siguranţă pe care îl creează astfel, regulile FAA impun existenţa unor scrumiere în toaletele avioanelor, ca parte din „echipamentul minim” necesar al acestora. Legea afirmă că în timp ce fumatul nu este permis în aeronave, toaletele trebuie să includă „scrumiere care pot fi îndepărtate în apropierea intrării fiecărei părţi a uşilor toaletelor”.

    „Chiar dacă fumatul este interzis, mai mulţi oameni continuă să fumeze în aeronave. Astfel, există un loc pentru a pune ţigara, altul decât în coşul de gunoi sau într-un alt loc unde scrumul ar putea genera un incendiu”, a spus un oficial al FAA într-un articol publicat pe site-ul smartsign.com.

    Dar de ce semnul împotriva fumatului este menţinut aprins pe durata zborului? În afară de faptul că acestea reprezintă un mod constant de a ne reaminti că fumatul nu este permis la bord, semnele sunt acolo şi din motive legate de costuri. În plus, multe dintre aeronavele folosite în prezent de liniile comerciale şi-au primit certificările în anii ’80.

    Înainte de 1988, semnele de interzicere a fumatului erau folosite pentru a delimita locurile unde se fumează şi cele în care nu se fumează; odată ce aceste designuri au fost lansate în producţie, schimbările erau prea scumpe pentru aeronavă.  

     

  • Ce s-a întâmplat după ce un influencer a început sa ŢIPE într-un avion că are CORONAVIRUS!

    Potok Philippe a incercat sa faca o “gluma” in timp ce se afla intr-un avion.

    Instagrammerul de 38 de ani a incercat sa faca o farsa in timpul unui zbor pe ruta Toronto-Jamaica. Acesta a inceput sa tipe sub forma de gluma ca are coronavirus, moment in care avionul s-a intors si a revenit in Toronto.

    Potok Phillipe a fost arestat si acuzat de tulburarea linistii publice dupa ce zborul in care se afla si inca un avion au fost nevoite sa isi anuleze calatoria din cauza “farsei”. Starul din social media a recunoscut ca i-a anuntat pe cei 243 de pasageri de la bord ca este infectat cu virusul mortal in timp ce se filma pentru a castiga cat mai multe vizualizari, spunand ca a fost “o simpla gluma”.

    James Potok, dupa numele real, a vorbit pentru City News si a explicat cum s-a desfasurat toata situatia.

    “Era altceva daca as fi spus ca am o bomba atasata de mine, sau o arma, Pentru mine a fost o simpla gluma. Pe la jumatatea zborului, m-am ridicat, mi-am scos camera video, urma sa postez pe Instagram totul.

    Le-am spus: ‘Puteti fi atenti la mine, va rog. Tocmai m-am intors din provincia Hunan, capitala coronavirusului. Nu ma simt foarte bine. Multumesc’.

    Credeam ca o sa obtin o reactie. Nu m-am gandit ca ceea ce fac va fi considerat ilegal, sau ca voi obtine un mandat. In retrospectiva, nu a fost cea mai buna decizie”, a declarat Potok, scrie sport.ro

  • Românii investesc din ce în ce mai mult în concedii. Câte bilete de avion a vândut agenţia de turism Vola.ro în prima lună a anului

    Luna ianuarie a adus pentru agenţia de turism online Vola.ro un nou record în ceea ce priveşte numărul biletelor de avion emise. Astfel, peste 47.000 de bilete de avion au fost emise în luna ianuarie 2020, în creştere cu 60% faţă de luna precedentă şi cu 10% faţă de luna ianuarie 2019.

    Campania Ieftinuare comunicată de Vola.ro a anunţat bilete de avion mai ieftine cu până la 60%, în prima lună a anului. Preţurile au început de la 20 euro/bilet de avion, iar diferenţa s-a văzut pentru peste 347 de destinaţii diferite din întreaga lume vândute de Vola pe perioada campaniei.
    În ianuarie 2019 au fost vândute peste 42.000 de bilete de avion, iar în 2020, 47.000 de bilete. Recordurile de vânzări s-au înregistrat încă din primul weekend din luna ianuarie: cele mai multe bilete emise cumulat într-un weekend şi cele mai multe bilete emise într-o singură zi: 2034 de bilete emise pe 7 ianuarie.  Trendul ascendent al lunii ianuarie a continuat până spre finalul lunii, astfel că pe 21 ianuarie s-a înregistrat un nou record de bilete, Vola.ro emiţând 2093 de bilete de avion într-o singură zi.

    Românii au beneficiat de preţurile mici din ianuarie în special pentru destinaţiile europene operate de companii aeriene low cost. Preţurile unui bilet de avion dus-întors au început de la 20 euro/persoană, pentru destinaţii precum Londra, Roma sau Bruxelles. Călătorii care şi-au dorit un city-break la Veneţia au beneficiat de preturi de la 30 euro/persoană, iar pentru destinaţii precum Madrid, Dublin şi Londra preţurile au pornit de la 45 euro/persoană. Cei care şi-au dorit să ajungă în Ţările Nordice au putut rezerva un bilet de avion spre Billund, Danemarca, la doar 34 euro / persoană. Şi destinaţiile exotice au fost rezervate la preturi scăzute, astfel că biletele de avion spre Dubai au fost cu până la 40% mai ieftine decât în restul anului, iar Bangkok cu peste 30% mai ieftin decât în restul anului.

    Ianuarie a reprezentat luna perfecta pentru călătorii în căutare de destinaţii de city-break sau vacanţe de vară, deoarece preţurile sunt cu până la 60% în medie mai mici pentru rezervările făcute în ianuarie spre deosebire de rezervările efectuate în restul anului. Spre exemplu, în luna Februarie, preţul mediu creşte cu aproximativ 20% pentru fiecare destinaţie.