Tag: avans
-
Semnal de ALARMĂ: Una dintre cele mai cunoscute meserii din România va dispărea
”Nu cred ca ar trebui sa ne simtim amenintati de evolutia tehnologiei, pentru ca exista o mare putere de adaptabilitatea a omenirii care se regaseste si in adaptabilitatea fortei de munca Industria asigură tot spectrul de profesii de la muncitorii cu calificare de bază, la profesioniştii în domeniu. Primii vizaţi de avansul tehnologic sunt muncitorii cu calificare de bază, cei care execute operaţii repetitive. Provocarea va fi şi pe partea sistemului de învăţământ, în sensul că job-urile şi complexitatea lor trebuie să fie intuită şi promovată atât de sistemul de învăţământ de stat, cât şi de cursurile oferite de companii”.Alte declaraţii ale lui Nicu Durău:Este interesant de văzut cum avansul tehnologiei afectează în mod direct companiile de producţie şi în ce măsură angajaţii de aici ar putea să înceapă să îşi facă griji în legătură cu siguranţa locului de muncă.Dacă ar fi să vorbesc strict despre o companie de producţie, meseriile care au început să dispară vizează prelucrătorii prin aşchiere, aceştia fiind înlocuiţi cu centre de prelucrare automata, dar şi sudorii. Astăzi, aproape în exclusivitate sudura se face cu ajutorul roboţilor. -
Semnal de ALARMĂ: Una dintre cele mai cunoscute meserii din România va dispărea
”Nu cred ca ar trebui sa ne simtim amenintati de evolutia tehnologiei, pentru ca exista o mare putere de adaptabilitatea a omenirii care se regaseste si in adaptabilitatea fortei de munca Industria asigură tot spectrul de profesii de la muncitorii cu calificare de bază, la profesioniştii în domeniu. Primii vizaţi de avansul tehnologic sunt muncitorii cu calificare de bază, cei care execute operaţii repetitive. Provocarea va fi şi pe partea sistemului de învăţământ, în sensul că job-urile şi complexitatea lor trebuie să fie intuită şi promovată atât de sistemul de învăţământ de stat, cât şi de cursurile oferite de companii”.Alte declaraţii ale lui Nicu Durău:Este interesant de văzut cum avansul tehnologiei afectează în mod direct companiile de producţie şi în ce măsură angajaţii de aici ar putea să înceapă să îşi facă griji în legătură cu siguranţa locului de muncă.Dacă ar fi să vorbesc strict despre o companie de producţie, meseriile care au început să dispară vizează prelucrătorii prin aşchiere, aceştia fiind înlocuiţi cu centre de prelucrare automata, dar şi sudorii. Astăzi, aproape în exclusivitate sudura se face cu ajutorul roboţilor. -
Tibi Useriu a câştigat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai greu maraton din lume
“6633 Arctic Ultra” ajuns la a noua ediţie, este cel mai greu maraton de pe planetă şi a reunit la 23 de alergători din întreaga lume, unul dintre aceştia renunţând înainte de începerea cursei.
Alături de Tibi Uşeriu, reprezentând Romania, în cursă au mai fost înscrişi încă 17 concurenţi din Scoţia, Japonia, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Spania şi Franţa.
-
Tibi Useriu a câştigat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai greu maraton din lume
“6633 Arctic Ultra” ajuns la a noua ediţie, este cel mai greu maraton de pe planetă şi a reunit la 23 de alergători din întreaga lume, unul dintre aceştia renunţând înainte de începerea cursei.
Alături de Tibi Uşeriu, reprezentând Romania, în cursă au mai fost înscrişi încă 17 concurenţi din Scoţia, Japonia, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Spania şi Franţa.
-
Ce sume se învârt în spatele unui celebru slogan. Câţi bani face ”Farmacia inimii” Catena
,,Profitul înregistrat s-a încadrat în limitele prognozate, ceea ce ne va permite să investim în continuare în dezvoltarea lanţului de farmacii“, a spus Alina Marinescu, farmacist şi director general al Catena.Obiectivele de dezvoltare ale companiei pentru anul acesta urmăresc creşterea numărului de farmacii cu cel puţin 6%, precum şi mărirea numărului de angajaţi, în unităţile Catena fiind angajate la finalul anului trecut 4.000 de persoane.Bugetul pentru investiţii în extinderea şi modernizarea spaţiilor actuale este de 15 mil. euro anul acesta. Catena vizează consolidarea în piaţă prin achiziţii de licenţe şi spaţii de retail, dar reprezentanţii companiei arată că principalul obstacol anul acesta este reprezentat de lipsa unor produse de pe piaţă, situaţie cu care se confruntă şi alţi jucători. -
Ce sume se învârt în spatele unui celebru slogan. Câţi bani face ”Farmacia inimii” Catena
,,Profitul înregistrat s-a încadrat în limitele prognozate, ceea ce ne va permite să investim în continuare în dezvoltarea lanţului de farmacii“, a spus Alina Marinescu, farmacist şi director general al Catena.Obiectivele de dezvoltare ale companiei pentru anul acesta urmăresc creşterea numărului de farmacii cu cel puţin 6%, precum şi mărirea numărului de angajaţi, în unităţile Catena fiind angajate la finalul anului trecut 4.000 de persoane.Bugetul pentru investiţii în extinderea şi modernizarea spaţiilor actuale este de 15 mil. euro anul acesta. Catena vizează consolidarea în piaţă prin achiziţii de licenţe şi spaţii de retail, dar reprezentanţii companiei arată că principalul obstacol anul acesta este reprezentat de lipsa unor produse de pe piaţă, situaţie cu care se confruntă şi alţi jucători. -
Smartree a ajuns anul trecut la afaceri de 13 mil. euro, în creştere cu 35% faţă de anul trecut
Compania de externalizare a proceselor de HR Smartree a înregistrat, anul trecut, un avans cu peste 35% al businessului, datorită intensificării proiectelor de leasing de personal şi a celor de outsourcing de servicii de salarizare, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Astfel, în 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, mai mare cu peste 35 de procente faţă de anul anterior, când business-ul s-a situat la 9,6 milioane de euro.
“Majorarea business-ului a fost determinată, pe de o parte, de creşterea cu 10% a numărului de clienţi din portofoliu. Pe de altă parte, însă, am înregistrat un avans cu 40% al veniturilor din leasing de personal şi o creştere cu 20% a veniturilor din servicii de salarizare”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.
Acesta a subliniat, de asemenea, că anul trecut 20% din business-ul Smartree a fost susţinut de serviciile de outsourcing de salarizare, respectiv 80% de cele de leasing de personal. De altfel, în 2016 compania a oferit procesare de servicii HR pentru peste 46.000 de angajaţi pe lună.
“Pe zona de servicii de salarizare şi software de HR, în 2016 am observat că tot mai mulţi clienţi au început să ceară module care să optimizeze şi alte procese de resurse umane, altele decât salarizarea, precum pontaje, recrutare, deconturi. De asemenea, clienţii au pus tot mai puţin accent pe zona de evaluare a performanţei şi s-au axat pe păstrarea angajaţilor prin optimizarea de procese”, a mai afirmat Adrian Stanciu.
În ceea ce priveşte previziunile pentru anul în curs, Smartree estimează un avans al cifrei de afaceri de cca. 30%, până la aproximativ 17 milioane de euro.
„Acest lucru va fi determinat atât de diversificarea serviciilor Smartree, cât şi de educarea pieţei pe zona de sisteme de management al resurselor umane. În plus, pentru 2017 estimăm o creştere tot mai mare a cererii pe zona de recrutare”, a subliniat CEO-ul Smartree.
Reprezentantul companiei a mai afirmat că şi segmentul de muncă temporară va avea un impact pozitiv în business anul acesta, fiind un trend resimţit la nivelul întregii pieţe, datorită economiei tot mai dinamice în ansamblu. În plus, atât companiile, cât şi angajaţii au început să profite din ce în ce mai mult de flexibilitatea oferită de acest regim de muncă.
Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.
La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii software integrate, dedicate managementului resurselor umane.
Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.
-
Happy Tour, vânzari de aproape 50 milioane de euro în 2016
În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi corporate, Happy Tour a înregistrat anul trecut o creştere cu peste 10% faţă de finalul anului precedent, noii parteneri activând în domenii precum bancar, auto, agricultură.
„Happy Tour îşi păstrează trendul de creştere înregistrat în ultimii ani, respectiv strategia de dezvoltare la nivel internaţional, în 2016 deschizând un birou la Istanbul, al treilea după Bucureşti şi Sofia. Atât în 2016, cât şi anul acesta, ne concentrăm pe dezvoltarea companiei”, declară Javier Garcia del Valle, CEO al grupului.
Anul 2016 s-a remarcat prin creşterea cu 40% a turismului intern, clienţii Happy Tour preferând destinaţii din România pentru organizarea de team-buildinguri şi petreceri de companie. Pe zona de leisure, s-au înregistrat creşteri pentru litoral, Bucovina şi staţiunile balneare. Trendul pozitiv pentru aceste destinaţii s-a menţinut şi la începutul acestui an, observându-se şi o creştere a plăţilor cu vouchere de vacanţă.
„Voucherele de vacanţă au fost o măsură pentru stimularea turismului intern şi se vede acest lucru în creşterea volumului de vânzări şi cererea pentru vacanţe în România. În 2017, ne aşteptăm la o dublare a volumului de vânzări cu vouchere de vacanţă şi o crestere a cererii pentru vacanţe interne de 25% faţa volumul de 1,4 milioane de euro înregistrat în 2016″, precizează Javier Garcia del Valle.
Din toamna anului trecut, de când Happy Tour a devenit turoperator exclusiv pe România al Disneyland Paris, cererea familiilor cu copii pentru astfel de vacanţe a crescut cu 150%, produsul fiind unul dintre cele mai vândute din oferta companiei. La nivel de 2016, pachetul mediu achiziţionat pentru Disneyland a fost de 1.500 de euro, acesta reprezentând vacanţa pentru doi adulţi şi un copil, la un hotel de trei-patru stele în parc, trei nopţi de cazare, demipensiune, patru zile de intrare în parc, bilete avion.
Cea mai cerută destinaţie în 2016 a fost Spania, urmată de România, Grecia, Turcia, Italia, Germania, Statele Unite. Turiştii Happy Tour au preferat hoteluri de patru şi cinci stele, la pachete cu valori medii de 800 de euro/adult în Spania, 600 de euro/adult în Grecia, 600 de euro/adult în Turcia. Spania continuă să fie în topul preferinţelor turiştilor şi în 2017, în primele luni ale anului fiind rezervate cu 10% mai multe pachete, în perioada de Early Booking, faţă de perioada similară din 2016.
-
Care este perioada optimă de rambursare a unui credit ipotecar: 10, 20 sau 30 de ani?
De exemplu, la un credit de 230.000 de lei (51.000 de euro) la o rată actuală a dobânzii de 3,8% pe an, suma economisită la un împrumut pe 25 de ani faţă de un credit pe 30 de ani va fi de aproximativ 30.000 de lei.
De multe ori însă persoanele care doresc să achiziţioneze o locuinţă prin intermediul unui credit bancar nu dau o importanţă semnificativă orizontului de timp pe care accesează finanţarea pentru că fie nu cunosc dezavantajele unei perioade lungi de rambursare, fie pentru că o rată aferentă unei perioade scurte ar însemna o povoară considerabilă pentru bugetul familiei.
De exemplu, un credit ipotecar de 230.000 de lei pe 10 ani înseamnă o economie de aproximativ 110.000 de lei faţă de suma totală rambursată în cazul unui credit care se întinde pe 30 de ani, valoarea totală de rambursat fiind de 277.280 lei, faţă de 386.273 lei în cazul creditului pe 30 de ani.
-
Care este perioada optimă de rambursare a unui credit ipotecar: 10, 20 sau 30 de ani?
De exemplu, la un credit de 230.000 de lei (51.000 de euro) la o rată actuală a dobânzii de 3,8% pe an, suma economisită la un împrumut pe 25 de ani faţă de un credit pe 30 de ani va fi de aproximativ 30.000 de lei.
De multe ori însă persoanele care doresc să achiziţioneze o locuinţă prin intermediul unui credit bancar nu dau o importanţă semnificativă orizontului de timp pe care accesează finanţarea pentru că fie nu cunosc dezavantajele unei perioade lungi de rambursare, fie pentru că o rată aferentă unei perioade scurte ar însemna o povoară considerabilă pentru bugetul familiei.
De exemplu, un credit ipotecar de 230.000 de lei pe 10 ani înseamnă o economie de aproximativ 110.000 de lei faţă de suma totală rambursată în cazul unui credit care se întinde pe 30 de ani, valoarea totală de rambursat fiind de 277.280 lei, faţă de 386.273 lei în cazul creditului pe 30 de ani.