Tag: asigurari

  • Care au fost cei mai profitabili jucători pe piaţa asigurărilor în 2020: Allianz-Ţiriac conduce detaşat, iar NN Asigurări de Viaţă şi Onix Asigurări vin din urmă

    ♦ Omniasig şi Groupama sunt singurele companii din clasament care au trecut de la pierdere în 2019 la profit în 2020 ♦ Onix Asigurări şi-a dublat profitul anul trecut, în timp ce BRD Asigurări de Viaţă a înregistrat cea mai mare scădere a profitului, de aproape 50%.

    Allianz-Ţiriac, al trei­lea cel mai mare jucă­tor din piaţa asi­gu­rărilor, a ter­minat anul 2020 cu un pro­fit de 153,8 milioane de lei, în creş­tere uşoară cu 1,3% faţă de câştigul din 2019, conducând astfel detaşat clasamentul celor mai profitabile companii de asigurări generale şi de viaţă de pe piaţa locală în 2020.

    Deşi 2020 a fost un an plin de in­cer­titudini, în care companiile de asi­gurări şi-au regândit strategiile, iar di­gi­ta­lizarea accelerată a fost o miş­care ne­cesară pentru a supra­vieţui, majo­ritatea firmelor de asigurări au reuşit să termine anul pe profit.

    A doua poziţie din topul celor mai profitabili asigurători revine com­paniei NN Asigurări de Viaţă, lide­rul segmentului de asigurări de viaţă, care a înregistrat la finalul anului 2020 un profit în valoare de 82,6 mil. lei, cu 36,8% mai mult comparativ cu anul 2019.

    Podiumul acestui clasament al celor mai profitabili asigurători este com­pletat de Onix Asigurări, com­pa­nie care începând cu anul 2020 şi-a fă­cut loc printre jucătorii mari din piaţă, ajungând la finalul anului trecut la un profit de 36,9 mil. lei, o valoarea de două ori mai mare comparativ cu anul 2019. Aceasta a fost cel mai mare ritm de creştere al câştigului dintre ju­cătorii din clasa­mentul celor mai pro­fi­tabile com­panii de asigurări din piaţă.

    Generali ocupă poziţia patru în clasament, cu o valoare  a profitului de 36,4 mil. lei anul trecut, asigură­to­rul înregistrând a doua cea mai mare scădere a câştigului din 2020 din topul celor mai profitabile companii de asigurări, de 45,2%.

    Pe poziţia a cincea în clasamen­tul celor mai profitabili asigurători se află Poolul de Asigurare Împotriva De­zas­tre­lor Naturale (PAID), care la fina­lul anului trecut a înregistrat o valoare a profitului de 35,2 mil. lei, în creştere cu 12,8%, faţă de anul 2019.

    BCR Asigurări de Viaţă, com­pa­nie specializată pe zona asigurărilor de viaţă, a ajuns la finalul anului trecut la o valoarea de profitului de 29,9 mil. lei, în scădere cu 13,8%, clasându-se astfel pe poziţia a şasea în clasamentul celor mai profitabile companii de asigurări în 2020.

    Deşi Omniasig a terminat anul 2020 pe poziţia a doua în topul ge­ne­ral al asigurătorilor în funcţie de vo­lu­mul primelor brute subscrise pe în­trea­ga piaţă, din punctul de vedere al profitului obţinut anul trecut com­pa­nia se află doar pe locul şapte. Totuşi, asigurătorul a trecut de la pierdere la profit. Omniasig a trecut anul trecut la un profit de 26,5 mil. lei, de la o pierdere de 7,9 mil. lei în anul 2019.

    În aceeaşi situaţie se află şi asi­gu­ră­torul Groupama, ocupantul po­ziţiei opt în clasamentul celor mai profi­ta­bile companii de asigurări în 2020, care a ajuns la un profit de 17,3 milioane de lei, de la o pierdere sem­ni­fi­cativă de 60,4 milioane de lei în 2019.

    BRD Asigurări de Viaţă ocupă po­ziţia a noua în top, cu un profit de 5,6 mil. lei, în scădere cu 49,5%, com­pa­rativ cu anul 2019, aceasta fiind cea mai mare scădere a profi­tu­lui în­regis­tra­tă de jucătorii prezenţi în clasament.

    În final, Uniqa Asigurări de Viaţă ocupă poziţia 10 în clasa­men­tul celor mai profitabile companii de asigurări anul trecut, cu un profit de 4,3 mil. lei, în scădere cu 6,5% în 2020, faţă de anul 2019.

    La polul opus, în topul asigu­ră­to­ri­­lor cu pierderi se „eviden­ţiază“ pa­tru asigurători. Euroins România şi City Insurance, două companii mari din piaţa asigu­rărilor, cu activităţi pre­dominante în zona asigurărilor RCA, au terminat anul 2020 pe pierdere.

    Euroins România a înregistrat cea mai mare pierdere din piaţă, de 91,3 mil. lei, aceasta fiind de 21 de ori mai mare în 2020, faţă de 2019.

    Liderul pieţei locale a asigură­ri­lor, City Insurance, a trecut de la un pro­fit de 42 mil. lei în 2019, la o pier­dere de aproape 24 mil. lei în 2020.

    Pe lângă Euroins şi City Insu­rance, încă două companii de asi­gu­rări au mai înregistrat pierderi, res­pectiv Asirom şi Grawe.

    Asirom este singura companie din cei patru jucători mari din piaţă care a înregistrat o pierdere mai mică în 2020, respectiv 11,7 mil. lei, com­pa­rativ cu pierderea de 36,8 mil. lei de la finalul anului 2019. Pe de altă par­te, Grawe, a terminat anul trecut cu o pierdere de 17,2 mil. lei, aceasta fiind cu 12,4% mai mare faţă de pier­derea din 2019 de 15,3 mil. lei.

  • 2021, an record pentru investiţiile din Europa: Startup-urile fintech au atras 14 miliarde de euro în prima jumătate a anului

    Serviciile financiare şi startup-urile axate pe asigurări au devenit „perla coroanei” din segmentul tech al Europei, scrie Business Insider.

    O serie de schimbări de reglementare şi de piaţă a dus la o creştere rapidă a sectorului în ultimii ani, creând evaluări şi investitori mai mari decât oricând. 2021 a fost deja un an record pentru cele două industrii, care au primit împreună peste 14,3 miliarde de euro din partea investitorilor.

    Atât startup-urile de asigurări cât şi fintech-urile au raportat tranzacţii masive anul acesta. Gigantul suedez Klarna, cunoscut pentru modelul de business „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, a încheiat o rundă de finanţări care a generat o evaluare de aproape 39 de miliarde de euro, cimentându-şi statutul de cea mai valoroasă companie privată din Europa.

    În mod similar, grupul german Wefox a ajuns la o evaluare de 3 miliarde de dolari după ce a încheiat cea mai mare serie de investiţii din rândurile firmelor tech de asigurări din Europa, în valoare de 550 de milioane de euro.

    În 2021, startup-urile tech de asigurări au strâns mai mult decât în întreg anul 2020, fiind strânşi 1,6 miliarde de euro în peste 52 de tranzacţii. Între timp, fintech-ul britanic Revolut urmăreşte să obţină investiţii care ar genera o evaluare de 20 de miliarde de dolari pentru companie, de la 5,5 miliarde anul trecut.

    Totuşi, evaluările unicornilor tech din Europa, estimate în prezent la 670 de miliarde de euro, au început să creeze un val de incertitudini în rândurile analiştilor, care se întreabă dacă avântul startup-urilor este sau nu sustenabil.

     

  • Cum vede CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de asigurări de pe piaţa locală domeniul în care activează

     

    Putem spune că unele sectoare ale industriei au avut un grad mai mare de rezistenţă faţă de altele, însă în acelaşi timp şi rolul asigurărilor a fost cu siguranţă unul important în abordarea provocărilor şi riscurilor apărute, este de părere François Coste, CEO al Groupama Asigurări, a cincea cea mai mare companie de asigurări de pe piaţa locală.

     

    România are un grad de cuprindere în asigurare foarte scăzut, însă cu un potenţial bun de creştere, atât timp cât există o colaborare bună între toţi actorii implicaţi în această industrie, susţine François Coste, CEO al Groupama Asigurări. „România are un potenţial semnificativ de dezvoltare a pieţei de asigurări. În 2020, am înregistrat un grad de penetrare a asigurărilor în PIB de 1,17%, creşterea faţă de 2019 fiind de doar 0,07 procente. În acelaşi timp, densitatea asigurărilor în România, în 2020, are o valoare de 630 de lei/locuitor, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Nivelurile acestor indicatori sunt semnificativ mai mici faţă de media europeană, însă perspectivele de dezvoltare sunt favorabile. E nevoie în continuare de o mai bună conştientizare a riscurilor, de susţinere a educaţiei financiare, de creştere a gradului de încredere a consumatorilor în această industrie”, a spus François Coste. În cazul asigurărilor, efectele pandemiei au fost până acum şi benefice, pentru că au însemnat o mai bună conştientizare a riscurilor, mai multă preocupare faţă de siguranţa financiară şi o schimbare a percepţiei în modul în care tratăm neprevăzutul, a mai adăugat CEO-ul Groupama Asigurări.

    „Pandemia de coronavirus a generat o criză greu de anticipat şi cu un impact dublu, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta, fiind deci o situaţie fără precedent. Mai mult decât atât, ea a generat schimbări greu de anticipat, inclusiv în comportamentul de consum. Vorbim însă de mai multe tipuri de schimbări, unele dintre ele cu o natură mai volatilă, puternic dependente de contextul social, economic, iar altele înrădăcinate mai degrabă în sistemul de valori al fiecăruia dintre noi, care au decis potenţialul de a trece testul timpului. Există încă destul de multe necunoscute atunci când vine vorba despre efectele pandemiei, aşa că e dificil de spus dacă vor apărea şi alte efecte şi mai ales care vor fi acestea”, susţine François Coste.

    El a mai adăugat că atât România, cât şi piaţa sunt încă într-un moment dificil şi trebuie în continuare o abordare prudenţială, chiar dacă se simte o uşoară revenire la normalitate. „La Groupama, după primele 4 luni încurajatoare, ne aşteptăm să vedem unele îmbunătăţiri pe anumite linii de produse. Vom continua să ne urmăm îndeaproape strategia, aceea de a creşte într-un ritm susţinut şi de a ne dezvolta sustenabil, iar flexibilitatea şi viteza de reacţie se vor regăsi cu siguranţă în deciziile noastre de business.”

    În 2020, Groupama Asigurări a accelerat diversificarea asigurărilor în afara celor auto, care reprezintă 47% din cifra de afaceri. „Am avut o creştere semnificativă pe segmentul asigurărilor de persoane, acesta însumând 107 mil. lei, în creştere cu 27,5% faţă de anul precedent. Asigurările de viaţă au avut o contribuţie de 46 de mil. lei, în creştere cu 30,2%, în timp ce asigurările de sănătate şi accidente au crescut cu 25,5% faţă de 2019, cu o valoare totală a primelor brute subscrise pe această linie de 61 de mil. lei. E un trend ascendent, pe care l-am remarcat şi la nivel global pe piaţa de asigurări şi care confirmă faptul că oamenii sunt mai conştienţi de riscuri, mai precauţi atunci când vine vorba de propria sănătate şi stabilitate financiară. Poate părea un lucru firesc, însă este nevoie de multă educaţie financiară, iar la nivel de piaţă sunt multe astfel de iniţiative.”

    În România, ponderea asigurărilor de viaţă în totalul primelor brute subscrise este în continuare la o treime faţă de media Uniunii Europene, iar aşteptările sunt ca trendul să fie unul pozitiv şi să contribuie la recuperarea decalajelor. „Segmentul Casco a performat bine în 2020, generând o contribuţie semnificativă la veniturile totale ale companiei, chiar dacă a înregistrat o uşoară scădere, de 0,6 procente, care poate fi pusă pe seama contextului general. Segmentul Fermierilor a avut, de asemenea, o contribuţie importantă şi în creştere, cu toate acestea, rezultatele pe acest segment au fost influenţate negativ, însă nu de pandemie, ci de seceta excepţională, care a afectat culturile şi a generat daune semnificative”, a mai spus François Coste.

    El a mai adăugat că segmentul categoriilor agricole a avut o contribuţie importantă, deşi rezultatele pe acest segment au fost influenţate negativ. Din perspectiva solvabilităţii, compania are un grad de solvabilitate de 159% înregistrat la finalul lunii martie a anului 2021. O provocare în continuare pe piaţa românească pentru Groupama Asigurări este să atingă un nivel de profit normal pentru capitalul mobilizat. „Piaţa românească de asigurări ar putea beneficia de consolidare în jurul acelor asigurători care au capacitatea de scalare, pentru a reuşi. Acum 12 ani, Groupama a contribuit la această consolidare a pieţei, prin achiziţia BT Asigurări, Asiban şi OTP Asigurări. Pe viitor, dacă oportunitatea potrivită va apărea, o vom lua cu certitudine în calcul”, a mai spus François Coste.

    Din punctul de vedere al planurilor pentru 2021, CEO-ul Groupama Asigurări este de părere că încă traversăm o perioadă dificilă, iar fiecare plan pentru anul 2021 este tratat cu multă prudenţă. „Vom investi în continuare în digitalizare, în transformare pentru viitor şi în servicii care să facă viaţa clienţilor noştri mai uşoară. Prioritare sunt şi investiţiile în echipa noastră, fie că vorbim de dezvoltarea angajaţilor prin traininguri şi consiliere sau de instrumente care să le uşureze acestora munca. De exemplu, de anul trecut avem o colegă virtuală, chatbotul Ioana, care le răspunde angajaţilor la întrebări legate de procesele şi procedurile interne şi oferă şi suport tehnic în legătură cu infrastructura IT. Dezvoltarea acestei tehnologii, dar şi a altora asemănătoare, bazate pe inteligenţă artificială, va fi în continuare pe lista noastră de planuri, inclusiv pentru acest an.” Anul trecut a fost unul fără precedent, plin de incertitudine, de provocări de neconceput, susţine François Coste. Astfel, au fost aspecte pozitive, cum ar fi creşterea pe linii cu o dinamică bună sau consolidarea profitabilităţii pe liniile principale de business, dar şi aspecte negative, cum ar fi daunele mari înregistrate pe poliţele RCA din anii trecuţi, dublarea regreselor în întârziere şi seceta extremă care a afectat puternic segmentul agro şi a generat daune de 80 de mil. lei în ultimul an agricol. „Per total, am încheiat 2020 cu subscrieri de peste 1 mld. lei, în uşoară scădere faţă de anul anterior, datorată prudenţei noastre în subscrierea RCA. În afara RCA, am inregistrat o creştere de 5,1% faţă de anul precedent, cu subcrieri totale de 943 de mil. lei şi am reuşit să întărim poziţiile strategice ale companiei. Nu aş spune că se putea mai bine sau mai rău, ci aş spune că mai presus de toate, pentru noi, 2020 este anul în care am luat rapid decizii cel puţin curajoase, anul în care am pus pe primul loc siguranţa colegilor şi a clienţilor noştri şi în care am învăţat o lecţie importantă, aceea a rezilienţei.”

    Printre soluţiile implementate anul trecut de Groupama Asigurări se numără dezvoltarea operaţiunilor remote, fără a compromite nevoia de distanţare socială. „Ne-a ajutat foarte mult faptul că multe dintre aceste soluţii existau deja. De exemplu, prin aplicaţia Video Asist, o inovaţie pe care am introdus-o pe piaţa românească în 2019, clienţii au putut raporta daunele rapid şi în timp real, printr-o aplicaţie instalată pe telefonul mobil. Am eliminat astfel nevoia deplasării unui inspector de daune în locaţie şi totul s-a întâmplat de la distanţă, prin videoconferinţă. La fel şi în cazul inspecţiilor de risc. În 2020, am realizat 7500 de constatări de daune şi 2650 de inspecţii de risc prin intermediul acestei aplicaţii”, a mai explicat CEO-ul. De asemenea, opţiunea de semnare electronică cu certificat digital calificat temporar este o altă soluţie implementată de companie la nivelul reţelei proprii de vânzări. Acest lucru a dus la creşterea rapidităţii, iar toate documentele de asigurare şi poliţele au putut fi semnate printr-o singură operaţiune, direct de pe dispozitivele mobile, fără a fi necesară instalarea unei aplicaţii dedicate. „Costurile obţinerii certificatului digital de către client sunt suportate de Groupama Asigurări. În prima lună de la lansare, peste 40% dintre clienţii unei agenţii adoptaseră deja această soluţie. În continuare o să îmbunătăţim aceste soluţii, o să investim în infrastructura IT şi în inteligenţa artificială, în procesele şi produsele noastre.” Procesul de consiliere a clienţilor companiei este realizat de către brokerii cu care interacţionează, explică François Coste. Groupama Asigurări lucrează cu 250 de brokeri, pe care îi susţine atât prin sesiuni de formare despre oferta Groupama, cât şi prin asistenţă în procesul de ofertare şi emitere a poliţelor.

     „De asemenea, o parte importantă a cifrei de afaceri Groupama este asociată cu finanţările acordate de bănci sau companiile de leasing, oferta de asigurare contribuind la competitivitatea ofertei financiare. Reţeaua proprie Groupama joacă şi ea un rol important, având peste o mie de consilieri de vânzări.”

    În ansamblu, primele trei luni din 2021 au adus un volum al primelor brute subscrise de 260 mil. lei pentru Groupama, cu 2,3% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar fără RCA volumul subscrierilor este de 234,3 mil. lei, cu 6,7% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.  

    „La finalul primului trimestru din 2021, am înregistrat un volum al subscrierilor de 21,8 mil. lei pe linia asigurărilor de sănătate, în creştere cu aproape 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În ceea ce priveşte subscrierile pe zona asigurărilor de garanţii, în primul trimestru din 2021 avem o creştere de 42,1% faţă de primul trimestru din 2020, deci o evoluţie pozitivă şi încurajatoare”, a mai adăugat CEO-ul Groupama.

  • (P) „NOUA NORMALITATE” ÎNCEPE CU…TOP!

    Pentru băncile şi companiile de asigurări din România, pandemia a reprezentat unul dintre cele mai dificile teste de stres din ultimele decenii, iar consecinţele negative s-ar putea prelungi în timp, dacă nu se vor lua imediat măsurile  necesare construirii unei „noi normalităţi”.

    Aceste aspecte au fost subliniate de către McKinsey în ultima sa Revizuire anuală a sistemului bancar global: pentru a evolua, instituţiile de credit şi de asigurări trebuie nu numai să depună eforturi pentru a-şi transforma structura în una mai agilă, mai flexibilă, mai rezistentă, ci mai ales să îmbunătăţească continuu experienţa de utilizator a propriilor clienţi.

    Astăzi, mai mult ca niciodată,  consumatorii se aşteaptă să interacţioneze cu o bancă sau cu o companie de asigurări în acelaşi fel în care i-au obişnuit giganţii comerţului electronic, adică simplu, rapid şi fără necesitatea deplasării fizice la o sucursală sau agenţie.

    Prin urmare, pentru instituţiile financiare şi companiile de asigurări, este crucial şi prioritar să regândească procesele de vânzare şi a reţelele  comerciale fizice.

    Care este cel mai eficient mod? Folosirea acelor tehnologii digitale care au fost deja adoptate pentru a asigura continuitatea afacerilor în cele mai acute faze ale pandemiei, când perioadele de lockdown şi restricţiile de călătorie au limitat drastic interacţiunile fizice dintre persoane.

    Desigur, într-o astfel de provocare este esenţial sprijinul unui partener nu doar capabil să ofere soluţii avansate din punct de vedere tehnologic, ci şi expert în nevoile specifice sectorului bancar şi al asigurărilor.

    De exemplu, InfoCert -Tinexta Group în Europa, unde suntem cea mai mare autoritate de certificare, numără printre clienţii săi peste 300 de bănci şi companii de asigurări.

    Tocmai pentru ele am creat TOP (Trusted Onboarding Platform), o platformă web inovatoare care permite „transformarea”, în doar 10 minute, a unui client potenţial într-un client real, identificat, cu contract încheiat.

    Soluţia, apreciată deja pentru eficienţa sa, are printre punctele forte simplitatea care garantează utilizatorului o experienţă de utilizare cu adevărat plăcută: în mod intuitiv şi ghidat acesta poate deschide cu uşurinţă un cont bancar, poate achiziţiona un produs financiar sau poate contracta poliţe de asigurare de acasă, de la birou sau de oriunde altundeva, fără a fi nevoie să meargă la sucursală sau să trimită documente pe suport hârtie. Toate acestea datorită emiterii imediate a unei semnături digitale „one shot” pentru a semna în timp real contracte cu valabilitate legală deplină!

    Serviciul TOP al InfoCert este conform nu numai cu legislaţia generală europeană , ci şi cu prevederile fiecărei ţări în parte, inclusiv ale României.

    Pe scurt, oferă satisfacţie deplină clienţilor şi este un instrument indispensabil pentru bănci şi companii de asigurări.

    Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul: www.infoce

  • Asigurările de viaţă au bătut pasul pe loc în ultimii patru ani, ajungând la subscrieri de 2,22 mld. lei, în timp ce ponderea din totalul subscrierilor a scăzut sub 20%. În România, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, asigurările de viaţă reprezintă o pondere foarte mică din totalul subscrierilor, în timp ce asigurările generale domină piaţa

    Asigurările de viaţă, unul dintre seg­men­tele din piaţa de asigurări cu potenţial de creş­tere, au ajuns la finalul anului 2020 la un vo­lum al primelor brute subscrise de 2,22 mld. lei, cu 1,6% mai puţin faţă de anul 2019, po­trivit raportului Autorităţii de Supra­ve­ghere Financiară (ASF). Astfel, ponderea aces­tui segment a scăzut sub 20% din volu­mul total al subscrierilor la finalul anului 2020.

    Analizând evoluţia din ultimii cinci ani, se poate observa cum segmentul asigu­rărilor de viaţă a înregistrat o creştere de 33% la finalul anului 2020, faţă de anul 2016, când volumul primelor subscrise se afla la 1,67 mld. lei.

    Subscrierile pe acest segment au făcut un salt în perioada 2016-2017, depăşind un volum al subscrierilor de 2 mld. lei în 2017, cu o creştere de circa 20%, ajungând la o pondere din totalul subscrierilor de 20,8%. Cu toate acestea, volumul subscrierilor a continuat cu creşteri relativ mici de la an la an, în timp ce ponderea asigurărilor de viaţă în totalul pieţei asigurărilor a scăzut uşor în condiţiile unei evoluţii mai bune a pieţei din zona asigurărilor generale.

    Cu toate acestea, contextul creat de pan­de­mia de COVID-19 a influenţat rezultatul sub­scrierilor de la finalul anului 2020 pe zona asi­gurărilor de viaţă, chiar dacă eforturile asi­gurătorilor au fost îndreptate spre a înlătura clauza de excludere în caz de pandemie.

    În România, comparativ cu alte ţări din UE, asigurările de viaţă re­pre­zintă o pondere foarte mică din totalul sub­scrierilor, în timp ce asigurările generale do­mi­nă piaţa. Printre cauzele unei ponderi aşa mici a segmentului de asigurări de viaţă se numără lipsa educaţiei financiare şi men­ta­litatea con­su­matorilor în relaţia cu pro­du­sele de asigurare.

    Acest lucru s-a putut observa anul trecut când asigurătorii au încercat diverse pro­mo­vări pe acest segment în care asigurările de viaţă au fost plasa de siguranţă pe care popu­laţia o putea accesa în contextul pandemiei de COVID-19, date fiind măsurile asigu­ră­to­ri­lor de a extinde acoperirea poliţelor prin in­cluderea pandemiilor.

    Drumul spre o piaţă a asigurărilor în care ponderea asigurărilor de viaţă să reprezinte peste 50% din volumul total al primelor este foarte lung, mai ales în contextul dependenţei care există în piaţă în legătură cu asigurările generale, respectiv cele auto.

    La finalul anului trecut, volumul total al primelor brute subscrise pe piaţa asigurărilor s-a aflat în jurul valorii de 11,5 mld. lei, în timp ce volumul subscrierilor pe segmentul asigurărilor generale au ajuns la 9,28 mld. lei, de peste patru ori mai mare decât volumul primelor subscrise pe zona asigurărilor de viaţă.

  • Florin Cîţu, mesaj categoric! A făcut anunţul despre lockdown-ul naţional

    Premierul Florin Cîţu dă asigurări, miercuri, că autorităţile nu iau în calcul o carantină generală, după ce Andreea Moldovan a spus că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Nu luăm în calcul o carantinare. M-am opus din primul moment. Am spus că nu va exista în România un lockdown generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, aşa cum vedeţi, în direcţia relaxării, dar cu această condiţie – să ne vaccinăm cu toţii. Este foarte important să înţelegem – 1 iunie se poate întâmpla doar dacă ne vaccinăm. Altfel nu avem şanse”, spune Florin Cîţu.

    El precizează că a avut o discuţie cu Andreea Moldovan, după ce aceasta a spus că este de părere că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Am avut o discuţie cu doamna secretar de stat (de la MS, Andreea Moldovan – n.r.) şi dna secretar de stat dădea un exemplu teoretic. Anul trecut toate discuţiile despre carantinare se învârteau în jurul a două săptămâni, pentru că asta era discuţa despre virus – două săptămâni trebuie să stai în casă, 14 zile, pentru a scăpa de virus. Era o discuţie teoretică, nu era ipotetică, nu era o propunere în acest sens”, spune Cîţu.

    „Perioada de incubaţie a virusului este de două săptămâni, ceea ce înseamnă că dacă timp de maximum două săptămâni nu se transmite virusul el se poate stopa. Două săptămâni de carantină ar face minuni”, a spus Andreea Moldovan la DigiFM.

  • Perspective noi în era pandemică

    Asigurătorul austriac Uniqa mizează anul acesta pe o creştere importantă în zona asigurărilor pentru companii mici şi mijlocii, mai ales dacă luăm în considerare şi programele de susţinere lansate de Guvern anul trecut, precum IMM Invest. Este un segment Care merită explorat .mai mult în 2021, crede Paul Cazacu, numit recent în funcţia de preşedinte al Directoratului Uniqa Asigurări.

    Anul 2021 a început cu perspective noi pentru asigurătorii de pe piaţa locală. În timp ce volumul primelor brute subscrise îşi reia trendul ascendent pierdut pe drum în 2020, un an al incertitudinilor, blocajelor şi restricţiilor, companiile de asigurări încep să îşi paveze drumul prin diferite obiective, prin redefinirea modelelor de business şi prin intrarea într-un nou ciclu strategic. Uniqa Asigurări, companie orientată pe zona asigurărilor generale, care face parte din grupul austriac Uniqa, a intrat, începând cu 1 ianuarie 2021, într-un nou ciclu al strategiei, după cum spune Paul Cazacu, preşedinte al Directoratului Uniqa Asigurări. „Ne redefinim modelul de business prin desenarea a trei piloni principali.

    Unul de retail, unde vrem să avem o experienţă standardizată, cu produse flexibile care răspund nevoilor clientului imediat, iar procesul de vânzare este unul fără întreruperi şi fără niveluri de autoritate superioare. Unul pe canalul corporate, unde vrem să desenăm soluţii personalizate cu clienţii noştri, să înţelegem mai bine businessul lor. Iar al treilea pilon este cel de bancassurance care se dezvoltă în principal prin parteneriatul nostru strategic cu Raiffeisen la nivelul pieţelor în care activăm”, susţine Paul Cazacu.

    Preşedintele Directoratului Uniqa Asigurări a fost numit în această funcţie începând cu luna ianuarie a anului 2021, iar activitatea a început-o spre finalul lunii februarie, odată cu avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). „Am terminat facultatea în 2001, pe finanţe bănci şi asigurări, specializat pe burse de valori şi bănci, că aşa era la vremea respectivă, dar destinul m-a dus mai aproape de zona asigurărilor. Toată experienţa mea profesională a fost în zona serviciilor financiare. Am început la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala ASF). Am stat un an de zile, după care mi-am luat zborul spre industrie. În ultimii 10 ani am ocupat poziţia de Chief Financial Officer (CFO) în cadrul Uniqa, iar începând de la 1 ianuarie am preluat poziţia de preşedinte al Directoratului”, povesteşte Paul Cazacu. Grupul Uniqa este prezent în 18 ţări, cu 40 de companii, având o concentrare mai puternică în Austria, Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, care sunt considerate ţări strategice. În România, prezenţa grupului este atât prin compania de asigurări Uniqa Asigurări, pe zona asigurărilor generale, cât şi prin intermediul Uniqa Asigurări de Viaţă, companie specializată pe segmentul asigurărilor de viaţă. „Acest model de business cu două companii, una pe asigurări generale şi alta pe asigurări de viaţă, ne creează şi nouă sincope operaţionale.

    Ne-am fi dorit să avem o licenţă compozită. Din păcate, din 2007-2008 nu mai există posibilitatea în România să ai licenţă compozită. În momentul în care Uniqa a intrat în România a fost nevoită să îşi înfiinţeze două societăţi separate. Practic, pe zona asigurărilor de viaţă am preluat fosta societate Agras, care era o societate de asigurări generale. Ulterior am schimbat licenţa în licenţă de asigurări de viaţă şi am pornit de la zero. Dacă aveam posibilitatea să avem o licenţă compozită cu siguranţă ne-am fi uitat la acest lucru”, a spus Paul Cazacu. Recent, în luna octombrie a anului 2020, s-a finalizat tranzacţia de achiziţie de către grupul Uniqa a operaţiunilor AXA în Polonia, Cehia şi Slovacia, care s-a ridicat la 1 mld. euro. „Este o tranzacţie de anvergură care necesită un proces de integrare masiv în zonele respective şi care cumva va canaliza toată energia grupului în perioada următoare. Nu ne aşteptăm să existe un apetit imediat pentru achiziţii suplimentare, dar asta nu înseamnă că la nivel strategic Uniqa nu îşi doreşte să se extindă. Dacă apar oportunităţi pe piaţa din România, ne vom uita, dar cu siguranţă în anul 2021 nu va fi cazul”, susţine Paul Cazacu.


    „La nivelul pieţei RCA, decontarea directă răspunde uneia din problemele existente, aceea de decontare a despăgubirilor, dar în continuare sunt şi alte aspecte pentru care trebuie să se găsească soluţii.”


    Această tranzacţie a adus un volum de prime brute subscrise în valoare de 800 de milioane de euro în pieţele respective pentru grupul Uniqa, împreună cu un volum de clienţi suplimentari de peste 5,5 milioane. Din punctul de vedere al evoluţiei Uniqa pe piaţa din România, obiectivul celor două societăţi constau într-o dezvoltare sustenabilă, cu o concentrare de segmente care nu sunt foarte dezvoltate la nivelul pieţei, mai spune Paul Cazacu. „Vrem să ne concentrăm pe segmente care nu sunt foarte generoase la nivelul pieţei. Dacă ne uităm la piaţa de asigurări generale, vorbim despre un segment de 25% din piaţă pentru că segmentul auto reprezintă 75% din piaţă, iar noi nu ne asumăm un nivel de creştere pe segmentul auto. Pe segmentul asigurărilor de viaţă, la nivelul pieţei generale, ponderea este undeva la 20%. Avem o strategie ceva mai agresivă decât cea a pieţei pe segmentele respective, care nu includ  zona de auto, dar având în vedere că felia este una destul de mică nu ne permitem să creştem foarte accelerat şi să accesăm poziţii mai mari în clasament”, spune el.

    Cu toate acestea, strategia Uniqa vizează o dezvoltare, atât pe asigurări generale, cât şi pe asigurări de viaţă sau de persoane, susţine Paul Cazacu. „Suntem ca ADN un grup care a avut o prezenţă destul de mare pe segmentul auto şi încercăm să ne redefinim uşor, să creştem într-un mod sustenabil cu o aplecare mai mare pe asigurări non-auto şi de persoane. Ne uităm atât la potenţialul de creştere, dar mai ales la potenţialul de valoare adaugată.” Astfel, pe zona auto, fie facultative sau obligatorii, apetitul companiei este rezervat, iar concentrarea este mai degrabă pe optimizarea rezultatelor.

    „Dacă ne uităm la trendul pieţei vedem că avem o dinamică accelerată la costul reparaţiei, ceea ce pe termen lung o văd ca pe o provocare la nivelul pieţei. Trebuie să intervenim rapid cu măsuri de creare a unui echilibru între creştere şi optimizarea rezultatelor pe auto. Degeaba acopăr ceva astăzi şi realizez mâine că nu mai am capacitatea să o fac şi atunci e bine să construim soluţii care să presupună o disciplină mutuală la nivelul produselor din zona auto”, a mai explicat Paul Cazacu. Astfel, la începutul anului 2021, la iniţiativa ASF, clauza de decontare directă va deveni obligatorie la poliţele RCA. Achiziţia poliţei RCA cu decontare directă le permite şoferilor păgubiţi să solicite plata despăgubirii propriului asigurător RCA şi nu asigurătorului şoferului care a provocat dauna. Asigurătorul care a plătit dauna îşi recuperează apoi prejudiciul de la asigurătorul RCA al şoferului vinovat. „Credem că decontarea directă are capacitatea de a crea nişte efecte pozitive la nivelul pieţei. Ne aşteptăm ca pe termen scurt să vedem o creştere a lichidităţii la nivelul pieţei, deci o rapiditate mai mare în stingerea daunelor, dar trebuie să ne asigurăm în acelaşi timp că mecanismul decontării directe are prevăzute măsuri de recuperare a sumelor plătite în baza decontării directe într-un mod destul de rapid pentru că într-un altfel de caz riscăm să creăm o problemă la nivel sistemic.” El a mai spus că, în acelaşi timp, depinde foarte mult de ce aşteptări sunt de la decontarea directă. „Dacă ne aşteptăm să creeze un impact pozitiv la nivelul plăţilor imediate, aşa cum spuneam, mă aştept să se întample, dar dacă ne aşteptăm să vedem o migrare a apetitului clienţilor în funcţie de serviciile oferite şi să se uite mai degrabă la calitatea serviciului decât la preţul asigurării, acesta este un fenomen care ar trebui să se întâmple pe un interval mediu sau lung, cel puţin din punctul meu de vedere.”

    La nivelul pieţei RCA, decontarea directă răspunde uneia din problemele existente, aceea de decontare a despăgubirilor, dar în continuare sunt şi alte aspecte pentru care trebuie să se găsească soluţii, a mai adăugat el. Din perspectiva asigurărilor de viaţă, aşteptarea pentru anul 2021 este ca trendul să fie un ascendent, atât pe asigurările tradiţionale, cât şi pe cele cu componentă de investiţie, este de părere Paul Cazacu. „Pe asigurările tradiţionale, de riscuri biometrice, de supravieţuire şi tradiţionale cu componentă de acumulare (investiţie), trendul a fost unul ascendent la nivelul pieţei în 2020 şi ne aşteptăm la un trend asemănător în 2021. Astfel, pentru anul acesta, aşteptarea mea este ca trendul să fie unul ascendent pe toate segmentele asigurărilor de viaţă, dacă nu experimentăm din nou o stare de urgenţă, pe care nimeni nu şi-o doreşte.” Cu toate acestea, anul trecut s-a văzut un fenomen de ajustare minor pe zona asigurărilor de viaţă, în special pe zona asigurărilor de tip unit-linked şi pe zona asigurărilor vândute pe segmentul bancassurance. „Având în vedere că este o activitate secundară celei bancare şi ţinând cont că au fost restricţii de distanţare, în special în trimestrul doi al anului 2020, în perioada respectivă am observat inclusiv în portofoliul nostru scăderi mai puternice pe acest segment, pe care am reuşit să le recuperăm în a doua parte a anului”, a mai adăugat Paul Cazacu. Iar prin prisma asigurărilor cu componentă investiţională, în România, circa 1% din veniturile pensionarilor pot fi atribuite unor astfel de asigurări. „Aşadar, pe de o parte avem un potenţial foarte mare de creştere, dar trebuie să înţelegem în acelaşi timp că această creştere nu se va materializa niciodată dacă nu creştem gradul de încredere în asigurări în România şi dacă nu creştem gradul de educare financiară a populaţiei încă de la vârste fragede.” Ca specific al pieţei din România, curba vârstei în anul 2020 se afla la vârsta medie de 43 de ani, datorită exodului mare din ultima perioadă, în special pe banda de vârstă tânără în populaţia activă. „Ne aşteptăm ca în următorii 20 de ani vârsta medie să crească spre 46-47 de ani, iar populaţia în vârstă de peste 45 de ani să reprezinte mai mult de 50% din populaţia generală. Acest aspect pune o presiune foarte mare pe abilitatea statului de a finanţa fondul de pensii de stat. Aşadar avem o obligaţie suplimentară de a transmite mesaje către populaţie cu privire la educarea financiară şi construirea unor programe de acumulare care să ne ajute să susţinem în mod viabil sistemul de pensii de stat în viitor.”

    Un alt segment care a prins un elan puternic în anul 2020 este cel al asigurărilor de garanţii, reuşind să depăşească volumul subscrierilor pe segmentul asigurărilor de sănătate. Cu toate acestea, Uniqa nu este un jucător pe acest segment. „Noi nu suntem prezenţi pe zona asigurărilor de de garanţii. Ele sunt un segment de nişă al pieţei. Este adevărat că au avut un trend ascendent în 2020, probabil stimulat şi de proiectele de infrastructură lansate de stat, care au avut nevoie de garanţie, si probabil alimentat şi de înăsprirea condiţiilor impuse de bănci la scrisorile de garanţie şi s-a văzut ca o alternativă. Noi nu suntem prezenţi pe zona aceasta, iar din punct de vedere strategic nu intenţionăm să intrăm pe această zonă. Avem analize de risc la nivelul grupului şi nu se află în apetitul nostru strategic.” În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate, Paul Cazacu este de părere că în perioada următoare acest segment va intra pe o pantă accentuată de dezvoltare. „Legat de asigurările de sănătate, dacă urmărim trendul din ultimii cinci ani, a fost unul extrem de accelerat şi este un segment care, la nivel macro, mizez foarte tare. În perioada următoare vom fi martorii unei dezvoltări accentuate pe segmentul asigurărilor de sănătate. Aici, la fel ca şi la asigurările de viaţă, este datoria noastră să promovăm aceste produse şi să construim o piaţă matură a asigurărilor private, mai ales că acum cinci ani de zile nu exista o piaţă a asigurărilor de sănătate în România.”

    Digitalizarea nu ocoleşte asigurările în pandemie

    Odată cu debutul pandemiei de COVID-19, companiile de asigurări au fost nevoite să îşi accelereze planurile de digitalizare pentru a face faţă unui nou normal. Uniqa a reuşit să migreze toate procesele pe zona de online în mai puţin de o saptămână. „Călătoria aceasta de digitalizare a început în Uniqa ceva mai demult. Motiv pentru care putem spune fără falsă modestie că pandemia ne-a prins într-un moment destul de favorabil. Pe de o parte am echipat toată forţa noastră angajată, atât la nivelul centralei, cât şi la nivelul forţei de vânzări cu echipamente mobile şi deşi nu aveam o procedură de lucru de la distanţă am putut să acomodăm rapid acest proces în doar câteva zile fără sincope la nivelul relaţiei cu clienţii”, susţine Paul Cazacu. El a mai explicat că anul trecut, compania a implementat o procedură de semnătură electronică internă la nivelul departamentelor care asigura continuitate în modul în care se raporta autorităţilor, semnarea contractelor şi actelor adiţionale, dar şi aprobarea documentelor de plată.

    „De asemenea, am investit foarte mult în soluţiile de vânzare şi continuăm să investim în soluţiile de vânzare. Vrem să echipăm forţa de vânzare proprie cu tunuri digitale astfel încât să aibă o experienţă independentă de vânzare şi performată, total de la distanţă. Vrem să avem toată paleta de produse prinsă în aplicaţia POS de vânzare cu clienţii şi există un prioiect deschis privind semnătura electronică.” Pe zona de daune, Uniqa a lansat în urmă cu ceva timp platforma ANA, care a ajuns la circa 40.000 de sesiuni de interacţiune cu clienţii, unde circa 70% din daunele raportate de către clienţi în 2020 s-a făcut prin această platformă. „Ne propusesem la nivelul anului 2020 obiective micuţe de penetrare cu utilizarea acestei platforme. Pandemia ne-a accelerat aceste obiective şi putem spune că în cursul anului 2020 am avut undeva la 40.000 de sesiuni prin platforma ANA şi am cuprins în platformă toate produsele şi am dat posibilitatea clienţilor să facă notificări de daună pentru toate produsele din portofoliul nostru. Pentru produsele Property şi Casco am dat posibilitatea clienţilor să acceseze inclusiv o ofertă financiară în cazul în care doreau ca decontarea să se facă în regie proprie. Circa 70% din daunele raportate de către clienţii noştri în 2020 s-a făcut prin platforma ANA. Intenţionăm să extindem funcţionalităţile platformei”, susţine Paul Cazacu. Din perspectiva zonei operaţionale, compania a implementat o soluţie de management al proceselor, care presupune fluxuri integrate de lucru pe procese dedicate. „Am lansat-o mai întâi pentru zona de colectare de prime, comunicare cu intermediarii şi a alocărea primelor şi dorim să extindem această soluţie pe zona de comunicare a sumelor de plată la momentul scadenţei şi bineînteles pe zona de management al comisioanelor. Pe zona de contact center, la momentul în care a intervenit pandemia, am adaptat sistemele pentru a accesa contact centerul în mod remote independent din mai multe locaţii şi am asigurat clienţilor aceeaşi rată de acces ca în perioada nonpandemică cu o preluare a apelurilor de peste 90%.” Pentru următorii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii în sisteme digitale cuprins între 500.000 de euro şi 800.000 de euro.

    Odată cu restricţiile aduse de pandemie, compania a stabilit un program în ture, atât la nivelul centralei, cât şi la nivelul unităţilor teritoriale, spune Paul Cazacu. „La începutul lunii iulie 2020 am avut o tentativă de a aduce oamenii la birou în trei ture, o săptămână la birou cu două săptămâni acasă. La sfârşitul lunii iulie am revizuit această procedură pe fondul creşterii ratei de infectare şi am decis să lucrăm integral de acasă şi doar opţional pe bază de voluntariat, dar cu o prezenţă de maximum 10% din angajaţi la birou. În luna martie 2021 am decis să revenim la acest program de trei ture la nivelul centralei şi monitorizăm să vedem dacă este necesară ajustarea acestui proces în continuare având în vedere creşterea ratei de infectare din nou.” Migrarea proceselor în mediul online, la începutul pandemiei, s-a realizat în mai puţin de o săptămână, iar avantajul companiei a fost decizia luată înainte de debutul pandemiei de a echipa toţi angajaţii cu laptopuri şi soluţii mobile. „Am beneficiat de un ecosistem favorabil. Luasem deja decizia să echipăm toţi angajaţii cu laptopuri şi soluţii mobile şi a contat foarte mult în adaptarea rapidă. Am păstrat această comunicare cu o frecvenţă zilnică pe perioada stării de urgenţă, iar ulterior am redus frecvenţa pe măsură ce am câştigat nivelul de confort al muncii de la distanţă. La momentul declanşării stării de urgenţă nu aveam o procedură de muncă de la distanţă.” Din perspectiva planurilor pe zona digitală, compania va lansa portal pentru clienţi, care va permite accesarea mai rapidă şi neconstrânsă a produselor. „Zona vânzărilor de la distanţă va câştiga o pondere din ce în ce mai mare în perioada următoare şi clienţii au învăţat din beneficiile vânzării de la distanţă în 2020. Acest customer portal va permite accesarea mai rapidă şi neconstrânsă a produselor noastre standard şi va asigura un punct unic de comunicare cu compania. Clienţii vor putea vedea produsele achiziţionate, când au rate de plătit, ce dosare de daune au deschise şi stadiul dosarelor de daună. Încercăm să creăm un one stop shop pentru clienţi.”

     

    Din ce este format businessul Uniqa în România

    Grupul Uniqa este prezent pe piaţa din România prin intermediul a doua companie de asigurări, Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă. Volumul cumulat al primelor brute subscrise de cele două companii a ajuns la 93,8 mil. euro, la finalul anului 2020, în scădere uşoară cu 3,4%, comparativ cu anul 2019. Pe segmentul asigurărilor nonauto subscrierile au ajuns la o valoare de 33,7 mil. euro, cu 11% mai mult faţă de anuil 2019, în timp ce pe segmentul asigurărilor de viaţă, primele subscrise au fost în linie cu evoluţia pieţei, înregistrând o scădere cu 3%, până la 17,1 mil. euro.

  • Cea mai mare companie de asigurări din Franţa renunţă la gigantul energetic RWE din Germania

    Axa, cel mai mare asigurător din Franţa, a scos din portofoliul de clienţi gigantul energetic german RWE, o decizie care evidenţiază cât de tabu au devenit afacerile cu cărbune, scrie Bloomberg. Nici măcar o intervenţie din partea directorului executiv al RWE, Rolf Martin Schmitz, la omologul său de la Axa, Thomas Buberl, nu a fost suficientă pentru a convinge asigurătorul să renunţe la convingerea că operaţiunile cu cărbune ale grupului de utilităţi sunt prea mari şi se mişcă prea încet pentru a-şi micşora amprenta de carbon, spun două persoane apropiate situaţiei. „Prin renunţarea la unul dintre cele mai mari companii de utilităţi din Europa, deoarece aceasta depinde prea mult de cărbune, Axa a stabilit un precedent important pentru sine şi pentru alţi asigurători“, a spus Peter Bosshard, directorul programului financiar al organizaţiei nonprofit Sunrise Project. El a adăugat că RWE ar trebui să fie un client de milioane de euro pe an pentru asigurări.

  • În timp ce piaţa turismului s-a prăbuşit în pandemie, o alta conectată direct cu aceasta a înregistrat pierderi similare. Care sunt aşteptările de la aceasta pentru perioada următoare

    Dacă pandemia nu a reuşit să taie complet pofta de călătorii în străinătate a românilor, ce a reuşit cu siguranţă a fost să îi facă mai responsabili. Totuşi, în ciuda interesului crescut PENTRU ASIGURĂRILE DE CĂLĂTORIE, piaţa a înregistrat o scădere drastică, venită la pachet cu prăbuşirea turismului. Asigurătorii rămân, însă, optimişti.

    Piaţa asigurărilor de călătorie a scăzut semnificativ în 2020, atât din perspectiva numărului de clienţi, cât şi prin prisma veniturilor. Având în vedere contextul pandemic, restricţiile de mobilitate şi măsurile de închidere a frontierelor ce au marcat 2020, reculul nu a fost o surpriză, ci a fost mai degrabă o tendinţă firească”, spune Marilena Bârliga, director divizie market management şi comunicare la compania de asigurări Allianz-Ţiriac.

    Conform Raportului ASF – „Evoluţia pieţei asigurărilor în 2019”, citat de Victor Sraer, CEO Otto Broker, primele brute subscrise pe clasa 18 (asigurări medicale de călătorie) s-au plasat, în 2019, la un nivel de 138 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane de lei în 2018. „Anul 2019 nu a fost afectat de pandemie din punctul de vedere al călătoriilor şi creşterea de 12% faţă de anul precedent a evidenţiat un trend care s-ar fi menţinut, dacă nu apăreau în 2020 restricţiile pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Probabil anul trecut chiar s-ar fi depăşit această creştere, ţinând cont de apetitul tot mai mare al românilor pentru călătorii, cu bugete în creştere şi unde nevoia de protecţie e chiar mai mare”, susţine executivul.

    Potrivit lui, în 2020, pe fondul apariţiei pandemiei, piaţa a înregistrat o scădere de aproximativ 50%, „ceea ce este mult, dar perfect explicabil în urma lockdownului intervenit în luna martie. A fost un şoc pentru toată lumea să vedem aeroporturi goale, niciun avion pe cer şi graniţele terestre blocate aproape total, iar piaţa asigurărilor de călătorie l-a resimţit din plin, fiind practic aproape de zero”. În vară, deşi restricţiile au început să se ridice încet şi unii au putut călători, dar la un nivel redus faţă de anul precedent, numărul călătoriilor a rămas limitat, unele ţări menţinând restricţii severe, iar în altele trecându-se graniţa doar cu teste COVID-19 negative, care s-au obţinut destul de greu, îşi aminteşte el. „Totuşi, cei care au plecat au simţit nevoia unei protecţii suplimentare. Românii au înţeles acum mai bine necesitatea protejării sănătăţii, au devenit mai conştienţi de necesitatea unei protecţii pe durata călătoriei şi înaintea ei şi cred că acest trend se va menţine şi pe viitor, ceea ce este în beneficiul lor.” Astfel, cei care obişnuiau să îşi facă asigurări şi înainte de pandemie îşi cumpără acum asigurări cu acoperiri mai mari/la sume asigurate mai mari, iar cei care nu obişnuiau să-şi cumpere astfel de asigurări încep să o facă. „De fapt, teama care s-a insinuat în societate, inclusiv în cazul călătoriilor, poate fi tratată şi cu poliţe de asigurare care te ajută mental şi îţi pot da curajul sa trăieşti o viaţă mai plină, beneficiind de o plasă de siguranţă. Cei care au călătorit au fost mult mai interesaţi de asigurări, dar desigur că piaţa şi-a revenit într-un ritm redus, strâns legat de numărul de români care au ieşit din ţară.” În plus, asigurarea medicală de călătorie nu presupune un efort bugetar mare, subliniază Victor Sraer. O asigurare pentru 7 zile într-o destinaţie europeană, de exemplu, poate avea un cost de 27-35 de lei „şi, prin urmare, nu are relevanţă asupra bugetului, dacă turiştii îşi permit o vacanţă în străinătate”.

    ea mai mare creştere a interesului a fost pentru asigurările storno, care oferă acoperire în caz de anulare a călătoriei. „Am identificat pentru clienţii noştri soluţiile de asigurare care oferă protecţie inclusiv din cauza îmbolnăvirii cu COVID-19, celor care optează pentru acest tip de protecţie fiindu-le rambursate costurile călătoriei”, spune Sraer. Pe fondul apariţiei crizei sanitare, executivul susţine că piaţa a reacţionat destul de repede la apariţia acestui nou risc, în sens pozitiv, în favoarea clienţilor. „Mulţi asigurători fie au eliminat din condiţiile de asigurare excluderea pentru pandemie, fie au adăugat acoperire specifică pentru COVID-19. Piaţa asigurărilor de călătorie este foarte sensibilă la ceea ce se întâmplă efectiv şi a reacţionat empatic şi responsabil în acelaşi timp. Nu am observat ca această nouă acoperire legată de riscurile asociate pandemiei să fi venit la pachet cu o creştere de preţuri pentru asigurările de călătorie, ci doar în cazul asigurărilor storno, care acoperă riscurile înainte de plecare, ceea ce reflectă creşterea evidentă de risc în contextul pandemic.”

    În urma analizei asupra clienţilor, Otto Broker a identificat mai multe segmente care apelează la o asigurare de călătorie: familiile care călătoresc cu copii minori în vacanţe de 7-10 zile, şi care în mod uzual îşi fac asigurări; părinţii care îşi vizitează copiii/rudele stabiliţi/te în străinătate şi care, la rândul lor, îşi fac în mod uzual asigurări; cuplurile sau grupurile de prieteni care călătoresc în city breakuri în Europa – un segment în creştere, care nu obişnuia să-şi facă asigurări, dar al cărui interes pentru protecţie a crescut şi, în fine, cuplurile care călătoresc în vacanţe mai lungi/circuite/vacanţe exotice – segment aflat, de asemenea, în creştere.

    Marilena Bârliga, de la Allianz-Ţiriac, spune că în urma apariţiei pandemiei s-au efectuat în continuare şi multe călătorii în scop profesional. „Românii care muncesc în străinătate sunt responsabili şi au grijă să încheie asigurarea medicală de călătorie. Totuşi, majoritatea călătoriilor a avut scop turistic, potrivit datelor existente la nivelul portofoliului nostru. O parte însemnată din clienţii noştri călătoresc împreună cu copiii, şi peste o treime din călătorii asiguraţi la Allianz-Ţiriac au încheiat asigurarea în familie. În ceea ce priveşte vârsta, peste jumătate din asiguraţi au între 30 şi 50 de ani, o situaţie similară cu cea din anii precedenţi.” Deşi Allianz-Ţiriac nu colectează destinaţia călătoriei, ea spune că peste două treimi dintre asigurări au fost încheiate pentru acoperire în întreaga lume, cu excludere pentru SUA şi Canada, iar un sfert dintre călători au ales pachetul summer, care oferă acoperire în Bulgaria, Turcia, Cipru, Grecia, Croaţia, Italia, Malta, Spania şi Portugalia. „Totodată, am observat că pe perioada iernii au fost preferate destinaţiile exotice însorite – Dubai, Republica Dominicană, Zanzibar – mai mult decât în anii anteriori.” În ceea ce priveşte perioada medie a unei călătorii, aceasta s-a extins faţă de anii anteriori. „Călătoriile în scop turistic au, de regulă, o durată de până în 15 zile, iar călătoriile cu o durată cuprinsă între 6 şi 11 zile sunt cele mai frecvente.”

    Allianz-Ţiriac a inclus riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 în acoperirile poliţelor de călătorie în străinătate la începutul lunii noiembrie a anului trecut, „deşi, în general, în lumea asigurărilor, pandemiile şi epidemiile intră la categoria excluderi, ceea ce înseamnă că riscurile generate de acestea nu pot fi preluate în asigurare.” Acoperirea a fost extinsă automat şi fără niciun cost suplimentar în cazul poliţelor care erau deja în vigoare, spune Marilena Bârliga. „Practic, asiguraţii noştri au beneficiat de acoperiri extinse în mod gratuit.” Asigurările companiei acoperă cheltuielile medicale şi de repatriere generate de îmbolnăvirea cu COVID-19, dar şi cheltuielile aferente anulării sau întreruperii călătoriei pentru clienţii care completează asigurarea cu acoperirea storno.

     

    O lecţie învăţată demult

    Operatorii din turism cu vechime pe piaţă au dezvoltat, de-a lungul timpului, o serie de parteneriate cu diverse companii de asigurări pentru ca turistul să aibă „la îndemână” această opţiune, iar unii au decis să o includă gratuit în pachete. „Încă din anul 2014, asigurarea medicală şi de călătorie a fost oferită bonus în majoritatea pachetelor de vacanţă Cocktail Holidays. Împreună cu asigurătorul, am dezvoltat un produs personalizat care să acopere toate nevoile turiştilor noştri atunci când pleacă în vacanţă – aici ne referim la faptul că nu există limită de vârstă, au inclusă şi funcţia storno atât înainte, cât şi în timpul călătoriei, plus bagajele de călătorie sau alte beneficii importante”, spune Dan Goicea, CEO al agenţiei de turism Cocktail Holidays. El spune că în cei 28 de ani de experienţă în domeniul călătoriilor a învăţat care sunt cele mai frecvent întâlnite probleme pe care turiştii le pot întâmpina în vacanţă şi le-a inclus în acest produs personalizat. Asigurarea este inclusă, fără limită de vârstă, pentru toate destinaţiile din portofoliu companiei, unde aceasta organizează sejururi şi circuite cu avionul, printre care: Grecia, Turcia, Spania, Egipt, Emiratele Arabe Unite sau Cipru. Pe destinaţiile îndepărtate, pachetele companiei includ gratuit un produs de asigurare mai complex. „Ca noutate, în luna iulie 2020 am inclus şi protecţia COVID-19 în premieră. (…) Ulterior au crescut şi costurile, dar acestea au fost acoperite de turoperator în cazul pachetelor.” Achiziţionat separat, costul produsului, cu toate riscurile acoperite, este de la 54 de lei. „În ultima vreme, tot mai mulţi turişti întreabă de existenţa unei asigurări medicale şi de călătorie, semn că au început să înţeleagă importanţa acesteia”, spune Goicea. Pentru produsele individuale, de tip bilet de avion sau cazare, executivul susţine că a remarcat o creştere de aproximativ 50 – 60% a cererii pentru asigurări de călătorie. „Multe agenţii partenere sau turişti individuali apelează la produsul nostru, chiar dacă serviciile de călătorie sunt achiziţionate din alte părţi, pentru că este cel mai complet produs de pe piaţă în ceea ce priveşte riscurile acoperite.”

    Potrivit lui, majoritatea turiştilor care achiziţionează vacanţe de la agenţii de turism achiziţionează şi asigurările tot de la agenţii. „Într-adevăr, în perioada pandemiei s-a înregistrat o creştere a numărului de turişti care apelează la poliţe de asigurare, în special pentru situaţiile de storno înainte de începerea călătoriei sau pentru servicii medicale pe durata călătoriei. În destinaţiile în care turiştii trebuie să prezinte un test PCR negativ la intrare, bineinţeles că au existat destule cazuri când testele au ieşit pozitive şi nu au mai putut pleca. Aşadar, funcţia storno a produsului nostru i-a ajutat nu doar să rămână acasă în siguranţă, dar să primească şi banii înapoi pe vacanţa pierdută. Acesta este unul dintre avantajele cele mai mari ale acestui produs.”

    Turoperatorul Cocktail Holidays a încheiat anul trecut cu un volum de vânzări cu peste 50% mai mic decât cel din 2019, când volumul de vânzări înregistrat a fost de 25 de milioane de euro. Anul acesta, estimările agenţiei vizează însă un volum dublu faţă de 2020.

    Sorin Stoica, CEO al agenţiei de turism Eturia spune, de asemenea, că „asigurarea complexă de călătorie dezvoltată împreună cu partenerii noştri de la Collonade repezintă un serviciu pe care Eturia îl oferea prepandemie, fiind inclusă în toate vacanţele noastre”. Potrivit lui, Eturia a fost „printre primele  agenţii de turism care, în primăvara lui 2020, a oferit turiştilor o asigurare complexă ce acoperă şi riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 înainte sau în timpul vacanţei”.

    Potrivit executivului, „dacă înainte de declanşarea pandemiei mai existau turişti care nu puneau foarte mare accent pe achiziţionarea unei asigurări medicale şi de călătorie, acum vorbim de o mai mare conştientizare. Cel puţin în cazul nostru, toţi călătorii doresc să fie informaţi în detaliu privind condiţiile şi riscurile acoperite de asigurare. Este un serviciu obligatoriu, indiferent de vârstă. Tocmai de aceea am şi decis, în urmă cu mulţi ani, să îl includem în tariful pachetelor noastre de vacanţă.” Sorin Stoica spune că la nivelul anului trecut au existat turişti nevoiţi să folosească asigurarea, dar procentul celor care au apelat este de sub 3%. În 2020, agenţia a avut cu aproximativ 50% mai puţini turişti comparativ cu anul 2019.

     

    Estimări de dublare la nivel global, în doar 7 ani

    În opinia lui Victor Sraer, românii vor continua să călătorească chiar dacă li se vor cere documente care să ateste că sunt sănătoşi. „Românii iubesc să călătorească, să vadă lumea şi în ultima vreme ajung chiar în colţurile cele mai îndepărtate ale ei, iar oamenii îşi doresc să călătorească din nou. Când o vor face, vor fi mai precauţi şi îşi vor achiziţiona o asigurare de călătorie
    într-un procent mai mare decât o făceau înainte. Evoluţia poate fi favorabilă, inclusiv asupra pieţei asigurărilor de călătorie, având în vedere că românii au înţeles mult mai bine că o asigurare le poate reda libertatea de a pleca în vacanţă.”

    Estimarea sa optimistă este că anul acesta piaţa ar putea ajunge la un nivel de 70-80% din cifrele din 2019. „Ne-am uitat, de asemenea, constant la comportamentul clienţilor în online. Am putut astfel sesiza o tendinţa accentuată de research online şi chiar încheiere a asigurărilor online. De exemplu, calculatorul de pe site-ul nostru, unde  clienţii îşi pot calcula şi încheia asigurări de călătorie pe loc, a înregistrat o scădere mai mică decât scăderea vânzărilor – traficul a scăzut cu doar 30% comparativ cu 2019. Pe de altă parte, canalul de vânzare online a înregistrat cu 22% mai multe vânzări decât canalele noastre offline.”

    Şi Marilena Bârliga priveşte viitorul cu optimism. „Ne aşteptăm să vedem o revigorare pe segmentul asigurărilor de călătorie în 2021, după un recul semnificativ, dar natural în contexul lui 2020. Vaccinul şi campania de vaccinare redau încrederea oamenilor să călătorească, iar acest lucru va avea efect implicit în asigurări. Diferenţa aici va consta într-un interes mare pentru produsele care includ în acoperiri riscul îmbolnăvirii cu COVID-19, precum şi pentru acoperirea storno, care odată ataşată asigurării permite recuperarea sumei plătite pentu vacanţă în cazul în care călătoria este anulată din cauza îmbolnăvirii cu COVID-19”, este de părere Marilena Bârliga.

    Potrivit unui raport al Global Market Insights, piaţa globală a asigurărilor de călătorie a avut o rată medie de creştere anuală de aproximativ 6% în perioada 2014-2019. Valoarea pieţei globale a asigurărilor de călătorie a fost evaluată, în 2019, la 19,2 miliarde de dolari, şi se estimează că până în 2027 va ajunge la 39,3 miliarde de dolari, cu o rată medie de creştere anuală de 17,4% între 2020 şi 2027, scrie alliedmarketresearch.com.

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69% în trimestrul IV din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    ♦ Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost în spectacole culturale şi recreative, intermedieri financiare şi asigurări, informaţii şi comunicaţii şi în sănătate şi asistenţă socială ♦ Singurul sector în care costul cu forţa de muncă a scăzut de la an la an a fost cel al hotelurilor şi restaurantelor.

    Costul orar al forţei de muncă a crescut cu  8,69% în trimestrul patru din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucră­toa­re) a crescut la majoritatea activităţilor eco­nomice, cele mai semnificative creşteri fiind în activităţile de spectacole culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%) şi în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

    „Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei de COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă“, transmite Institutul Naţional de Statistică.

    Cele mai mici creşteri ale costului cu forţa de muncă au fost înregistrate de sectoare pe Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public, cu un plus de 4,92% în T4 din 2020 faţă de T4 din 2019, construcţii, cu un plus de aproape 5,4% şi de sectorul de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, plus 7,01%, conform statisticilor INS.

    Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe, adică cea  a cheltuielilor salariale cu forţa de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte, adică cele non-salariale, a crescut cu 9,15%.

    „În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă. În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat“, adaugă INS.