Germania, statul care ţine închegat în jurul său Uniunea, este din ce în ce mai des ţinta criticilor actualului preşedinte al SUA.
Ca mulţi dintre vecinii săi, Germania se teme că politicile guvernului american vor schimba ordinea mondială şi nu în bine, cel puţin nu în binele urmărit de Berlin, scrie Stratfor. Totuşi, adevărata răsturnare de situaţie a venit abia după ce Trump a fost învestit în funcţia de preşedinte al Statelor Unite în mod oficial.
În Hong Kong, Mumbai, Beijing şi Shanghai durează mai mult de 30 de ani pentru o familie cu venitul mediu local să cumpere un apartament de 90 de metri pătraţi, potrivit unei analize privind raportul dintre veniturile cetăţenilor şi preţurile imobilelor în lume, realizată de Oxford Economics.
„Ne aşteptăm ca preţul caselor să crească până la un nivel moderat în următorii ani, în Asia”, au scris economiştii Tianjie He şi Louis Kuijs în raportul citat de Bloomberg.
Rate scăzute ale dobânzilor din ultimul deceniu au dus la creşterea preţurilor caselor în lume, iar majorarea ratelor în Statele Unite şi în alte locuri va inversa tendinţa, scumpind creditele imobiliare.
India ocupă primul loc în topul ţărilor în care s-au descărcat cele mai multe aplicaţii pentru Android – peste 6 miliarde – în 2016. Pe locurile doi şi trei s-au situat SUA şi Brazilia, potrivit firmei de cercetare App Annie. Cea mai populară aplicaţie în statul din Asia esteWhatsApp.-story go4it.ro
India este a doua cea mai mare piaţă din lume pentru smartphone-uri, după China. Trebuie precizat faptul că magazinul virtual de aplicaţii Google Play nu este disponibil în China, din cauza cenzurii de stat. Acolo oamenii descarcă aplicaţii din magazinele virtuale ale producătorilor de telefoane sau ale unor giganţi precum Baidu sau Tencent.
Cunoscută drept “Cea mai tânără antreprenoare din Detroit”, Asia Newson este cofondatoarea şi CEO-ul companiei Super Business Girl. În vârstă de 13 ani, fetiţa a pus bazele unei afaceri cu lumânări pe care le vinde clienţilor pe care îi întâlneşte pe străzile din Detroit.
Pentru anul acesta, ea previzionează venituri de 100.000 de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. (Estimările pentru 2016 vizau 70.000 de dolari şi au fost cât se poate de realiste, ajungând la 69.128 de dolari). Mai mult decât atât, ea a reuşit să pregătească 40 de copii din Detroit să devină şi ei antreprenori.
Ce a atras-o pe Newson spre antreprenoriat? Acelaşi lucru care alimentează visurile multor alţi fondatori: libertatea.
Newson a început afacerea când avea cinci ani – aceasta a evoluat de la vânzarea directe, spre punctul de a vinde produsele online pe site-ul superbusinessgirl.com. Potrivit celor care au avut şansa să îi fie potenţiali clienţi, strategia ei se bazează pe puterea sa de a ajunge la inimile oamenilor, potrivit ABC News.
Un reporter ABC News a spus despre ea că are puterea “să vândă praf în deşert”, în timp ce o altă persoană citată de ABC News a caracterizat-o ca fiind neînfricată. Flerul său de business şi talentul nativ de marketing sunt punctele forte ale fetiţei. Ea a reuşit să câştige admiraţia propriterului echipei NBA, Dan Gilbert, cât şi susţinerea financiară a fondatorilor Bamboo Detroit ce i-au oferit spaţiul în care să îşi vândă produsele şi o conexiune la internet gratuită, astfel încât să îşi conducă afacerea mai eficient. De asemenea, echipa Bamboo Detroit îi oferă gratuit sfaturi despre cum să îşi îmbunătăţească afacerea.
Chiar dacă a fost în centrul atenţiei presei americane, cu interviuri acordate ABC News 2020, Ellen şi Tedx Talk, ea a continuat să bată străzile pentru a face ceea ce ştie mai bine: vânzări directe. De asemenea, în timp ce alţii se mulţumesc cu îmbunătăţirea propriei afaceri, Newson antrenează şi alţi copii pentru a fi antreprenori, sfătuindu-i să îşi exploateze la maximum potenţialul, potrivit Financial Juneteenth. De fapt, Newson visează să deschisă şcoli în toată lumea, unde tinerii vulnerabili să fie învăţaţi lecţiile de bază ale antreprenoriatului. Îşi doreşte totodată să îşi extindă afacerea într-un lanţ de magazine pentru produsele sale.
“Detroit este un loc minunat. Chiar dacă au existat multe ştiri negative despre acesta. Am reuşit chiar să trecem prin faliment”, a declarat Newson. “Detroit este în continuare un loc bun pentru a începe o afacere. Avem oameni minunaţi care încurajează iniţiativele de acest tip. Până la urmă, îmi vând lumânările aici şi câştig bine”.
Tatăl fetiţei, Michael Newson, este atât partenerul ei, cât şi mentorul fetiţei şi o însoţeşte în timp ce îşi face prezentările de vânzări oamenilor de pe trotuare, din pieţe, din oraşe sau din suburbii. Potrivit ABC News, profitul pe care îl câştigă din vânzarea lumânărilor este donat în scopuri caritabile.
Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?
Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.
Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.
Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.
Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.
Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.
De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.
Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.
Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.
Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.
Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.
Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.
Doar 20% dintre români au încredere în bănci, comparativ cu aproximativ 55% dintre albanezi şi 35% din cehi, arată un raport al Băncii Mondiale făcut public marţi. De altfel, europenii au mai mare încredere în stabilitatea sistemului financiar şi în siguranţa depozitelor decât în bănci.
Dezvoltarea sectorului financiar trebuie să meargă dincolo de îmbunătăţirea accesului la creditele bancare. Sistemele financiare trebuie să se dezvolte într-un mod echilibrat atât prin subsectoarele bancare, cât şi prin cele nebancare, inclusiv prin pieţele de capital, prin sectorul de asigurări şi prin orice alte instituţii financare nebancare, pentru susţinerea adecvată a creşterii incluzive în Europa şi Asia Centrală (EAC), se afirmă în raportul Băncii Mondiale, intitulat “Riscuri şi beneficii: Gestionarea compromisurilor financiare pentru o creştere incluzivă în Europa şi Asia Centrală”.
Astfel, documentul relevă faptul că, aproximativ 45% dintre românii chestionaţi în perioada 2012-2013 au încredere în siguranţa depozitelor, iar circa 55% au încredere în stabilitatea sistemului financiar. Cei mai siguri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar par să fie macedonenii (aproape 80%), în vreme ce 65% dintre cehi sunt siguri pe depozitele bancare. La polul opus, ungurii sunt cei mai puţin încrezători atât în sistemul bancar (18%), în siguranţa depozitelor (38%), cât şi în stabilitatea sistemului financiar (45%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
China intenţionează să asume un rol mai mare în integrarea economică în regiunea Asia-Pacific, a anunţat Ministerul chinez de Externe, decizia semnalând că Beijingul ar putea profita de renunţarea de către Administraţia Donald Trump la Tratatul comercial transpacific (TTP).
Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, a anunţat luni că va retrage Statele Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TTP), un tratat negociat ani întregi de Administraţia Barack Obama cu state din Asia de Sud-Est.
Imediat după acest anunţ, China, care nu era cooptată în Acordul de parteneriat transpacific (TTP), a anunţat că “va juca un rol” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific.
“China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. “Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.
Tratatul de parteneriat transpacific (TTP) a fost semnat de Brunei, Chile, Noua Zeelandă, Singapore, Australia, Canada, Japonia, Malaysia, Mexic, Peru, Statele Unite şi Vietnam. Pentru a intra în vigoare, acordul comercial trebuie ratificat. Donald Trump, viitorul preşedinte al SUA, a semnalat retragerea din acest acord.
Lui Che Woo este un magnat de 87 de ani cu afaceri în domeniul imobiliarelor, jocurilor de noroc şi ospitalităţii. Numele său apare pe clădiri universitare, a primit onoruri din partea Reginei Elisabeta şi, pentru un timp, a fost al doilea cel mai bogat om din Asia. Miliardarul care în adolescenţă vindea alune pentru a se întreţine îşi dezvăluie povestea într-un interviu pentru publicaţia Fortune.
Che Woo a renunţat la şcoală în clasa a şasea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, perioadă în care era obişnuit să vadă cum oamenii „mureau de foame”. Mai mult, nu îşi poate scoate din minte ziua în care a văzut un act de canibalism, a declarat el într-un interviu pentru Fortune. „Îmi amintesc cu exactitate cu ce se confruntau oamenii din jurul meu în tot acest timp”, povesteşte miliardarul. Printre altele, a fost o primă lecţie de responsabilizare economică pentru cel care avea să devină preşedintele K. Wah Group şi Galaxy Entertainment. „<<Voi, chinezii, sunteţi săraci şi analfabeţi>> ne spuneau pe atunci japonezii”, povesteşte Che Woo în interviu.
La sfârşitul războiului, Lui a lucrat alături de unchiul său într-o companie de comercializare a pieselor auto. Când a plecat din firmă, pe la aproximativ 20 de ani, a auzit despre echipamentul miliar scos la licitaţie în Japonia şi cu banii strânşi şi-a cumpărat buldozere. Cu noile maşinării achiziţionate a câştigat bani profitând de stadiul precar, de muncă manuală, în care se afla Hong Kong-ul după război. Afacerea s-a extins treptat, ocupându-se iniţial de revendicarea zonelor afectate de lupte. Ulterior, a pus în vânzare materiale de construcţii şi a avansat, încet-încet, spre industria hotelieră. „Totul a ţinut de oportunitate. Am avut noroc”, spune el în mod repetat despre perioada în care a început să facă bani, acum şase decenii.