Tag: ascundere

  • Transparenţa pe roţi

    Abloh, devenit anul acesta director artistic pentru colecţiile de modă masculină ale casei Louis Vuitton, afirmă că a luat decizia de a face trolerele transparente deoarece publicul ţintă pentru acestea este format din cei care pun mare preţ pe identitatea distinctă şi personalizarea produselor lor. Trolerele transparente vor costa circa 1.000 de dolari bucata şi vor fi disponibile în magazinele Rimowa de la finalul acestei luni.

  • Cel mai scump tablou din lume, creat de Da Vinci, va fi expus la Luvru din Abu Dhabi

    La începutul lunii decembrie 2017, Muzeul Luvru din Abu Dhabi a făcut public faptul că tabloul “a fost achiziţionat” de autorităţile locale, la o zi după ce în presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora “Salvator Mundi” ar fi fost cumpărat de prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman.

    “Pierdută şi ascunsă mult timp, capodopera lui Leonardo de Vinci va fi cadoul nostru pentru lume”, a declarat într-un comunicat, miercuri, Mohammed Khalifa al-Moubarak, preşedintele Departamentului de Cultură şi Turism din Abu Dhabi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihai Bandraburu: „In-work poverty” sau cum poţi sărăci muncind

    Activitatea noastră de zi cu zi se bazează mult pe statistici. Pe cifre. Trăim într-o lume a cifrelor. Am dezvoltat tot felul de modele de analiză, sprijinite de platforme informatice complexe, pentru a înţelege mai în profunzime ce se întâmplă. Suntem într-o permanentă căutare de soluţii pentru a ne ne dezvolta mai mult. Până aici totul este OK.

    Însă cifrele sunt şi foarte înşelătoare, dacă nu ştim să trecem dincolo de ele şi dacă ne limităm la imaginea pe care acestea o creează. Statisticile arată o tendinţă şi spun că lucrurile se îndreaptă într-o anume direcţie. Statisticile nu traduc însă ce se află dincolo de cifre; aici întervin analiştii, care, cu metode specifice extrag adevărul din cifrele înregistrate.

    Cu cifrele poţi manipula sau dezinforma. Voit sau nevoit. Spre exemplu: o autoritate / guvern îşi doreşte o imagine bună şi anunţă că şomajul a scăzut într-o anumită zonă, de la 5% la 2% (exemplu luat la întâmplare). Acest lucru este parţial adevărat. Corect spus este: şomajul a scăzut cu 3%, raportat la numărul persoanelor înregistrate în plată, la şomaj. Dar persoanele care au ieşit din orice formă de plată, acestea în ce statistică sunt incluse?

    Odată ieşiţi din sistem, ei nu mai sunt număraţi. Pentru statistică, ei nu mai există. Şi, dintr-o dată, realitatea economică şi socială pare mult mai roz. Faptul că cifrele arată că şomajul este în scădere nu înseamnă că în realitate situaţia nu stă din ce în ce mai rău.

    Cunosc astfel de persoane care nu mai beneficiază de niciun fel de indemnizaţie socială din partea statului şi care sunt ajutate de multă vreme de cei dragi. Au făcut toate eforturile pentru a găsi de muncă, dar au o vârstă, iar mentalitatea locului este că de la 40 de ani eşti prea bătrân pentru a munci; ca atare, nu au reuşit să găsească un job. Pe aceştia nu-i vede şi nu-i numără nimeni. În aceste situaţii, statistica nu exprimă o realitate!

    Cifrele care indică creşterea activităţii economice, producţia industrială, exporturile pot fi la fel de înşelătoare în a prezenta realitatea. Citeam recent informaţii despre parametrii economiei băcăuane şi articolul menţiona că majoritatea cifrelor sunt în creştere. Foarte bine! Însă trebuie să spunem şi adevărul: există două feluri de dezvoltare economică. Pe de o parte, există firme mici şi medii în număr mare, dezvoltate, acestea având şi o capacitate sporită de a absorbi forţă de muncă, situaţie în care bunăstarea realizată la nivelul regiunii este împărţită între mai mulţi. Pe de altă parte, există şi situaţia existenţei câtorva firme mari, cu management performant şi cifră de afaceri foarte mare, iar restul firmelor mici şi mijlocii se luptă pentru supravieţuire. În acest caz, bunăstarea se concentrează în câteva locuri şi nu se distribuie pe orizontală, în teritoriu.

    Cea de-a doua situaţie se aplică judeţului Bacău. Avem câteva firme de excepţie, cu care ne mândrim (Dedeman, Aerostar, Agricola Internaţional, Elmet, Pambac) şi în rest multe firme cu probleme de existenţă. Oricâtă bunăvoinţă umană şi implicare ar demonstra companiile mai sus menţionate, ele nu pot absorbi decât parţial forţa de muncă locală.

    Un oraş şi un judeţ se dezvoltă astfel asimetric, dezordonat şi fenomenul poate genera iluzia că lucrurile merg bine, când de fapt nu este aşa. Situaţia de la Bacău poate fi extrapolată în multe judeţe din România, de aceea se impune tot mai mult să discutăm despre regionalizare, despre cum putem crea bunăstare de care să beneficeze cât mai mulţi oameni.

    Statisticile, cifrele au evident limitările lor. Ca şi testele psihologice. De aceea, în medicină, psihologie, asistenţă socială nu se poate pune un diagnostic sau să se facă recomandări până când situaţia nu este abordată complex, multidisciplinar. Abia atunci se reduce foarte mult riscul de a scăpa informaţii vitale sau de a vedea unilateral realitatea.

    Ce este in-work poverty? Expresia se traduce prin faptul că deşi ai job, veniturile obţinute din muncă au devenit insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

    Este un fenomen în tot mai mare creştere la noi în ţară, mascat de cifre şi statistici economice pozitive. Acest fenomen indică o polarizare a bogăţiei în România: bunăstarea este în creştere, dar se distribuie la un segment mic de populaţie, restul scufundându-se într-o spirală a sărăciei şi a împrumuturilor continue pentru a putea ajunge la luna următoare.

    Această dezvoltare nu este una sustenabilă şi dezechilibrează foarte mult o ţară atunci când sunt diferenţe economice mari între regiuni. E ca şi cum un avion ar fi supraîncărcat pe o parte, greutatea nefiind distribuită în mod egal pe ambele planuri.

    Polarizarea bogăţiei, dacă se face prin muncă, nu este rea în sine. Dacă o firmă sau o comunitate îşi doreşte mai mult de la viaţă şi munceşte pentru a-şi atinge visul, atunci este normal şi firesc să existe diferenţe între oameni, între regiuni. Până la urmă, munca şi hotărârea de a reuşi trebuie să facă diferenţa.

    Politic, economic şi strategic, în cadrul aceloraşi graniţe, diferenţele socio-economice între regiuni trebuie tratate cu multă atenţie, pentru că o regiune săracă va conduce la un exod de forţă de muncă în regiunile bogate sau în exteriorul ţării, va crea probleme sociale sporite, ceea ce va dezechilibra în final şi regiunile dezvoltate economic.

    Uniunea Europeană a conştientizat acest pericol şi în consecinţă a alocat fonduri structurale nerambursabile de coeziune cu scopul de a reduce disparităţile dintre regiuni.

    Sărăcia prin muncă este din păcate un fenoment tot mai extins în regiunea Nord-Est a ţării. Lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă face ca salariile multor oameni să se aşeze la nivelul salariului minim pe economie sau un pic deasupra, ceea ce îi pune în dificultate; nu îşi pot întreţine în mod real, decent, familiile. Sunt multe familii în care doar un singur membru aduce venituri în casă.

    Eu cred că nu este nimic mai demotivant pentru cineva de bună credinţă ca situaţia în care constată că prin muncă abia îşi duce traiul până luna viitoare!

    Iar dacă cel care munceşte este demotivat, cum vor mai îmbrăţişa copiii lui ideea că munca este soluţia pentru toate dorinţele, cei care se pregătesc ca într-o zi să intre pe piaţa forţei de muncă?

  • Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    O câştigătoare la loto din Jamaica nu se poate opri din zâmbit, după ce a câştigat un cec în valoare de aprox. 1,4 milioane de dolari canadieni.

    Totuşi, nimeni nu ştie exact cât de larg zâmbeşte femeia, deoarece faţa îi este bine ascunsă în spatele unei măşti în formă de emoticon.

    Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    Povestea românului milionar în dolari la 19 ani, care te lasă fără cuvinte: La 11 ani, avea deja primul job plătit, iar acum numără printre clienţii săi pe Selena Gomez şi Justin Bieber

    Identificată ca N. Grey, aceasta a stârnit o grămadă de comentarii în mediul online, după ce a mers la o conferinţă de presă pentru a-şi ridica premiul, purtând o mască galbenă, strălucitoare.

    Au existat speculaţii şi asupra părului cârlionţat al femeii, despre care mulţi cred că este o perucă de care aceasta se foloseşte pentru a-şi ascunde identitatea.

    Compania de jocuri de noroc Kingston şi loteria Supreme Ventures Limited au scris într-o postare de pe Facebook că tinuta africană a fericitei câştigătoare, precum şi masca pe care a purtat-o aceasta la ridicarea premiului au fost decise prin votul urmăritorilor.

    Ce planuri are Gary cu cei 1,4 milioane de dolari? Conform site-ului Observer, aceasta plănuieşte să plece într-o croazieră în Caraibe, iar cu restul banilor doreşte să îşi achite datoriile şi să facă nişte investiţii.

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Cum arată oraşul descoperit sub apă, vechi de 1341 de ani, din China – VIDEO, GALERIE FOTO

    Oficialii locali intenţionează să folosească oraşul scufundat Shi Cheng pentru a atrage amatorii de scufundări. O echipă de scafandri se va asigura, în prealabil, că obiectivul poate fi deschis publicului.

    “Oraşul Leului” a fost protejat de soare, vânturi şi ploi. Cetatea a fost conservată de capsula timpului, aproape toate construcţiile sale rămânând intacte, inclusiv grinzile şi scările din lemn.

     

  • Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    O câştigătoare la loto din Jamaica nu se poate opri din zâmbit, după ce a câştigat un cec în valoare de aprox. 1,4 milioane de dolari canadieni.

    Totuşi, nimeni nu ştie exact cât de larg zâmbeşte femeia, deoarece faţa îi este bine ascunsă în spatele unei măşti în formă de emoticon.

    Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    Povestea românului milionar în dolari la 19 ani, care te lasă fără cuvinte: La 11 ani, avea deja primul job plătit, iar acum numără printre clienţii săi pe Selena Gomez şi Justin Bieber

    Identificată ca N. Grey, aceasta a stârnit o grămadă de comentarii în mediul online, după ce a mers la o conferinţă de presă pentru a-şi ridica premiul, purtând o mască galbenă, strălucitoare.

    Au existat speculaţii şi asupra părului cârlionţat al femeii, despre care mulţi cred că este o perucă de care aceasta se foloseşte pentru a-şi ascunde identitatea.

    Compania de jocuri de noroc Kingston şi loteria Supreme Ventures Limited au scris într-o postare de pe Facebook că tinuta africană a fericitei câştigătoare, precum şi masca pe care a purtat-o aceasta la ridicarea premiului au fost decise prin votul urmăritorilor.

    Ce planuri are Gary cu cei 1,4 milioane de dolari? Conform site-ului Observer, aceasta plănuieşte să plece într-o croazieră în Caraibe, iar cu restul banilor doreşte să îşi achite datoriile şi să facă nişte investiţii.

  • Pericolul pe care îl ascunde utilizarea excesivă a smartphone-ului. Avertismentul psihologilor cu privire la acest comportament

     Acest studiu este unul dintre puţinele care examinează utilizarea smartphone-ului bazat pe ce fac oamenii şi nu pe ceea ce ţin minte, scrie Science Daily.

    Studiile de până acum nu au ajuns la o concluzie dacă utilizatorii sunt „dependenţi” de smartphone din cauza faptului că specialiştii nu s-au putut baza pe estimările oamenilor, altfel spus, elementul subiectiv a făcut ca rezultatele de până acum să fie inexacte. De obicei, oamenii au impresia că stau mai puţin pe telefon decât se întâmplă în realitate.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • O nouă descoperire de excepţie în România la marginea unui râu. Elucidează o parte ASCUNSĂ din istoria noastră

    O echipă internaţională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, a descoperit şi a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania, se arată într-un comunicat remis Descoperă de reprezentanţii Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
     
    Din echipa de cercetare au mai făcut parte paleontologi renumiţi la nivel mondial, printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh (Marea Britanie), respectiv Meng Jin şi Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York. 
     
    Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parţial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.
     
    ”La Litovoi studiile au început din 2014, când a fost descoperit specimenul respectiv (iunie 2014). Mai întâi a urmat prepararea, scanarea prin microtomografie computerizată, apoi studiul propriu-zis al specimenului şi al imaginilor digitale din tomograf”, a declarat  conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava (Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti) pentru Descoperă.
     
  • Povestea lui Ted Bundy, cel mai odios criminal în serie din toate timpurile. Înainte să înceapă să ucidă a salvat vieţi

    Numele lui provoacă încă fiori reci pe şira spinării. El a fost Ted Bundy, iar în 2018 va fi interpretat de unul dintre cei mai versatili actori ai tinerei generaţii de la Hollywood, Zac Efron!
     
    Povestit din perspectiva lui Elisabeth Knoepfler, marea iubire a vieţii lui Ted Bundy, filmul va urmări transformarea promiţătorului student la drept, lăudat de profesori, admirat de colege şi invidiat de colegi, în bestia feroce de mai târziu care avea să ucidă în chipuri inimaginabile peste 30 de femei din mai multe state ale Americii.
     
    Pe lângă faptul că toţi îi profeţeau o viaţă împlinită, cu succes profesional, ba chiar o carieră în politică, şi – de ce nu – o candidatură la postul de guvernator, Ted Bundy a lucrat o bună perioadă şi ca voluntar la un call-center de prevenire a sinuciderilor! Potrivit mărturiilor, colegii şi colegele din acea vreme de la acest job voluntar îşi amintesc că acesta era foarte bun la ceea ce făcea. Una dintre acestea era Anne Rule, viitoare autoare de bestseller-uri privind crimele lui Bundy. Ea îşi aminteşte că acesta obişnuia să o conducă noaptea târziu până la maşina ei pentru a se asigura că nu păţeşte nimic. Când, după mai mulţi ani, a aflat că fostul ei coleg, atât de protector cu ea, a fost arestat, acuzat şi găsit vinovat de zeci de crime atroce, Anne Rule a exclamat stupefiată: ”Ted Bundy a luat vieţi, dar a şi salvat vieţi!”  
     
    Psihologii şi criminologii se întreabă şi azi dacă Ted Bundy a exploatat în cel mai diabolic mod posibil perioada petrecută la această linie telefonică destinată prevenirii sinuciderilor pentru a explora vulnerabilităţile oamenilor aflaţi în derivă! Mai departe, oare studiul dreptului i-a înlesnit calea către înţelegerea felului în care funcţionează mentalul colectiv al autorităţilor şi care sunt psihologia şi modul de operare ale investigatorilor aflaţi pe urma criminalilor din America?