BusinessMagazin

Tag: arest

  • Mircea Moloţ şi celelalte patru persoane cercetate pentru corupţie rămân în arest la domiciliu

    Potrivit Biroului de Presă al Tribunalului Alba, instanţa a admis, luni, propunerea DNA Alba Iulia de prelungire a măsurii arestului la domiciliu pentru preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, în prezent suspendat din funcţie, dar şi pentru celelalte patru persoane cercetate alături de acesta pentru fapte de corupţie, respectiv fostul vicepreşedinte CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi oamenii de afaceri Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup.

    Conform sursei citate, măsura arestului la domiciliu a fost prelungită pentru încă 30 de zile, însă hotărârea Tribunalului Alba nu este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie în 48 de ore de la comunicare. În acest caz, contestaţia va fi judecată la Curtea de Apel Alba Iulia.

    Mircea Moloţ, Tiberiu Balint, Roberto Patrik Venter, Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup au fost reţinuţi în 3 decembrie pentru fapte de corupţie, iar ulterior cercetaţi sub control judiciar.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în 9 decembrie, în urma unei contestaţii depuse de DNA, ca Mircea Moloţ şi ceilalţi patru inculpaţi să fie arestaţi la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile.

    Potrivit unui comunicat al DNA de la acea vreme, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, arestat la domiciliu pentru fapte de corupţie, a fost suspendat din funcţie, în 11 decembrie, prin ordin al prefectului judeţului. Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Tiberiu Balint a demisionat, începând cu 11 decembrie, din funcţiile de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ, pentru “a-şi putea dovedi nevinovăţia”, dar demisia sa va intra în vigoare doar după ce consilierii judeţeni vor lua act de ea în şedinţă ordinară.

  • ICCJ prelungeşte arestarea preventivă pentru Viorel şi Andrei Hrebenciuc

    Aceeaşi hotărâre a fost luată pentru deputatul Ioan Adam şi pentru beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În acest dosar a fost preventiv, miercuri seară, şi judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, acuzat că ar fi luat mită de la Ioan Adam pentru a da o soluţie favorabilă lui Gheorghe Paltin Sturdza. Ordog, ca şi colegul său Gabriel Uţă, era cercetat iniţial în libertate, însă anchetatorii au cerut arestarea sa, date fiind indiciile legate de mită.

    Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza le-a cerut judecătorilor Lorand Andras Ordog şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Potrivit anchetatorilor, începând din aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane, ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi vânzarea rapidă a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare, dobândit prin hotărârea judecătorească din 2012 de la Tribunalul Covasna.

    În acest sens, în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis deputatului Ioan Adam şi lui Paltin Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie pe Sturdza şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul de 43.227 de hectare – printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva – să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor sale, bani sau alte foloase, au precizat procurorii.

    Hrebenciuc mai este acuzat că, începând din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să-i transmită “mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, membru în acelaşi partid, în legătură cu modul în care Romsilva trebuia să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de pădure.

    În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

  • Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, rămâne în arest preventiv

    Conform deciziei luate de instanţă, în arest preventiv rămân şi fostul vicepreşedinte al ANAF Dragoş George Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, expertul evaluator Emil Nuţiu şi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP.

    Prin aceeaşi hotărâre, este menţinut controlul judiciar faţă de alţi patru inculpaţi din dosar, respectiv fostul vicepreşedinte al ANRP Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Oana Vasilescu, fost şef de birou la Ministerul Justiţiei, şi omul de afaceri Stelian Gheorghe.

    Instanţa supremă a mai decis ca la 6 ianuarie să fie verificate măsurile preventive dispuse faţă de toţi inculpaţii din dosar, după ce aceştia au fost trimişi în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Decizia luată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat va fi judecat şi fostul preşedinte al ANRP Remus Baciu, aflat în închisoare în urma unei condamnări într-un alt caz de corupţie.

    Alina Bica, Dragoş George Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Oana Vasilescu şi Remus Baciu sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) i-a aprobat omului de afaceri Stelian Gheorghe, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Gheorghe Stelian şi Emil Nuţiu vor fi judecaţi pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău rămâne în arest

    Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a dispus ca şi finul şefului CJ Buzău, Florin Colgiu, să rămână în arest.

    Preşedintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi, în 7 decembrie, de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

    Tribunalul a arătat, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Cristinel Bîgiu, că lăsarea sa în libertate a acestuia ar fi reprezentat o stare de pericol pentru ordinea publică.

    Şeful CJ Buzău a fost ridicat pe 6 decembrie de procurorii DNA de la locuinţa sa, după ce a fost prins în flagrant luând mită în parcarea din faţa blocului în care locuieşte.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada decembrie 2013- decembrie 2014 Cristinel Bîgiu i-a solicitat lui Dragoş Cojocea, director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Regională din CJ, să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă (prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014 – 2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică), să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi să întocmească efectiv proiectele.

    Procurorii spun că, după întocmirea acestor proiecte şi după aprobarea plăţilor de către Cristinel Bîgiu, Cojocea urma să îi dea mită preşedintelui Consiliului Judeţean jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul urma să recupereze banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţi ai celor trei proiecte.

    Anchetatorii mai spun că în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul respectiv din Consiliul Judeţean Buzău i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, şi anume principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.

    Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat tot pe Dragoş Cojocea să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă. Urma ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.

    Procurorii mai spun că în 4 decembrie Cristinel Bîgiu i-a solicitat lui Cojocea să îi dea până cel mai târziu în 8 decembrie suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar care urma să primească banii în numele său o persoană de încredere a acestuia.

    Sâmbătă, Cojocea i-a dat intermediarului indicat de Bîgiu, respectiv consilierul judeţean Ionuţ Robert Piţigoi, o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o dea preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

    Tot sâmbătă, consilierul judeţean s-a întâlnit cu Bîgiu, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte acesta, şi i-a spus că are 50.000 de lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director.

    “Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeaşi zi (sâmbătă -n.r.), intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv”, se preciza într-un comunicat al DNA.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a anunţat, în 8 decembrie, că a propus excluderea din partid a preşedintelui CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost aprobată de Biroul Permanent Naţional cu unanimitate de voturi.

    Marian Cristinel Bîgiu, în vârstă de 47 de ani, se află la primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, fiind ales pe listele USL.

    Cristinel Bîgiu a fost membru PNL timp de 17 ani, începând cu anul 1997, iar de-a lungul timpului a fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PNL Buzău, preşedinte al filialei judeţene a partidului, vicepreşedinte la nivel naţional, ultima funcţie în PNL, înainte de a trece la PSD, fiind cea de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.

    În 18 septembrie, Bîgiu a anunţat că s-a înscris în PSD, în baza OUG 55, alături de 18 primari liberali din judeţ şi de alţi şase edili de la PDL, susţinând că a luat această decizie pentru binele judeţului.

    În perioada 1993 – 1994, Cristinel Bîgiu a fost contabil la Sigma Instal, după care a fost, până în anul 2000, şef compartiment import-export la S.C. Modern Shoes S.A, iar din 2000 şi până în 2004 a fost director general al S.C. Modern Shoes S.A.

    Din iunie 2004 şi până în ianuarie 2005, Cristinel Bîgiu a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, iar din ianuarie 2005 şi până în mai 2007 a fost prefect al judeţului Buzău. Ulterior, el a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, funcţie deţinută până în noiembrie 2008.

    În perioada 2008-2012, Cristinel Bîgiu a fost senator.

  • Marian Căpăţână rămâne în arest la domiciliu. Decizia nu este definitivă

    Tribunalul Constanţa a judecat, miercuri, cererea DNA de înlocuire a arestului la domiciliu cu arestul preventiv în cazul lui Marian Căpăţână, care ar fi încălcat condiţiile impuse de instanţă după ce a mers la un magazin din Portul Constanţa.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa au respins solicitarea DNA, astfel că Marian Căpăţână rămâne în continuare în arest la domiciliu.

    Totodată, magistraţii au decis ca Marian Căpăţână, care până acum a stat în arest la domiciliu în Drăgăneşti (Olt), să stea în arest la domiciliu în Capitală, într-o locuinţă închiriată. Astfel, magistraţii au admis o solicitare făcută în acest sens de Marian Căpăţână.

    Decizia de miercuri a Tribunalului Constanîa nu este definitivă.

    Procurorul DNA din acest dosar a spus, în instanţă, că Marian Căptăţână ar fi încălcat obligaţiile care îi reveneau, după ce vinerea trecută, când s-a prezentat în instanţă, nu a respectat traseul stabilit, mergând şi la un magazin din Portul Constanţa, unde a făcut mai multe cumpărături.

    La rândul său, avocata lui Marian Căpăţână a solicitat respingerea cererii DNA, susţinând că nu au fost încălcate obligaţiile pe care le avea în cazul arestului la domiciliu, clientul său respectând traseul convenit cu reprezentanţii Poliţiei Olt.

    Avocata a spus că în 5 decembrie Marian Căpăţână a plecat în jurul orei 04.00 din Drăgăneşti, împreună cu viitoarea sa soţie, iar la ora 06.45 a ajuns în Bucureşti, anunţând acest lucru la Poliţie, după care şi-a continuat drumul spre Constanţa. Aceasta a mai spus că erau convenite cu reprezentanţii Poliţiei Olt trei opriri în Constanţa – una la un magazin, a doua la locuinţa mamei viitoarei sale soţii şi a treia tot acolo, la întoarcerea de la proces.

    Marian Căpăţână s-a adresat şi el instanţei, susţinând că trebuia să meargă la magazin să îşi cumpere dulciuri, pentru că altfel îi scădea glicemia.

    Poliţia Olt a trimis, luni, Tribunalului Constanţa, o sesizare prin care informează despre o posibilă încălcare de către Marian Căpăţână a obligaţiilor impuse de instanţă în perioada arestului la domiciliu.

    Marian Căpăţână a fost surprins de camerele de luat vederi ale unui magazin duty-free din Portul Constanţa, unde a mers vineri, după procesul de la Tribunalul Constanţa, împreună cu o tânără care şi-a cumpărat din acest magazin un parfum.

    Curtea de Apel Constanţa a dispus, în 26 noiembrie, înlocuirea arestului preventiv în cazul lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână cu măsura arestului la domiciliu, printre obligaţiile pe care cei doi le au fiind şi aceea de a nu părăsi locuinţa fără permisiunea instanţei şi de a se prezenta la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi.

    Vineri, la Tribunalul Constanţa a avut loc al doilea termen în procesul în care Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână sunt judecaţi în dosarul privind mita de la familia lui Bercea Mondial. Atât Mircea Băsescu, cât şi Marian Căpăţână şi-au menţinut declaraţiile contradictorii făcute în instanţă la primul termen al procesului.

    Astfel, Mircea Băsescu a susţinut că nu a primit banii despre care se vorbeşte în acest dosar, aceştia fiind luaţi de Marian Căpăţână pentru a cumpăra societatea Aversa, în timp ce Căpăţână a susţinut că el ar fi fost doar intermediarul banilor daţi de Bercea Mondial fratelui preşedintelui.

    Mircea Băsescu este judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele preşedintelui.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro. Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar, în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Patronii clubului de fotbal Petrolul Ploiesti rămân în arest. Decizia este definitivă

    Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au respins, miercuri, contestaţiile formulate de acţionarii principali ai clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, Daniel Capră şi Nicolae Capră, şi de directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care deţine şi acţiuni în club.

    Astfel, prin decizia dată miercuri judecătorii Curţii de Apel Ploieşti menţin mandatele de arest preventiv valabile până pe 24 decembrie, emise de Tribunalul Prahova la 26 noiembrie. Soluţia este definitivă şi nu poate fi contestată.

    Prin aceeaşi decizie, Curtea de Apel Ploieşti menţine şi mandatele de arestare emise pe numele celorlalte patru persoane arestate preventiv în dosarul fraţilor Capră, respectiv Marius Alexandru Gîscă, Petre Gheorghe Daniel, Dragoş Ioan Viorel Constantin şi Daniel Stoica Spirea, acţionari în diverse societăţi comerciale.

    Magistraţii Tribunalului Prahova au emis, în 26 noiembrie, mandate de arestare preventivă pe numele acţionarilor clubului de fotbal Petrolul Ploieşti şi al altor patru persoane, în dosarul instrumentat de DIICOT în care mai mulţi suspecţi sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Cei şapte sunt acuzaţi că au creat un circuit economic fictiv prin care au adus un prejudiciu de 15.400.000 de euro prin acţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Pe lângă cei şapte arestaţi, alte 12 persoane au calitatea de suspecţi în acest dosar, printre acestea numărându-se şi soţiile celor doi fraţi Capră.

    Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploieşti, care aparţinea, în documente, Societăţii Comerciale ”F.C. Petrolul Ploieşti” SA, deţinută, ca acţionar majoritar, de Federaţia Sindicatelor Libere din Petrol şi la care erau acţionari, cu câte o acţiune, şi Liviu Luca, Florin Bercea şi Eduard Alexandru. Societatea era susţinută în cea mai mare parte din bani publici proveniţi de la bugetul municipiului Ploieşti.

    Direcţia Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploieşti.

    În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, în 25 noiembrie, percheziţii la 25 de adrese din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu şi Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani şi evaziune fiscală şi din care fac parte 19 persoane. La Buzău, poliţiştii, coordonaţi de procurorii Serviciului Teritorial Ploieşti al DIICOT, au percheziţionat sediul unei societăţi comerciale despre care anchetatorii aveau informaţii că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraţilor Capră.

    ”Au fost făcute percheziţii la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiare ale fraţilor Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetăţean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX şeful DIICOT Ploieşti.

    Într-un comunicat de presă transmis în 25 noiembrie, DIICOT preciza că administratori ai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti ar fi iniţiat, în anul 2012, gruparea infracţională organizată, la care au aderat şi ceilalţi membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceştia, care s-ar fi folosit de lanţuri infracţionale pentru a prelua şi finanţa SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti.

    “Astfel, au fost efectuate operaţiuni nereale prin emiterea de documente şi facturi fictive, în scopul deducerii TVA şi diminuării bazei de impozitare (impozit pe profit)”, se menţiona în comunicatul de presă al DIICOT.

    Anchetatorii susţineau că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii şi livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relaţii comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracţională. Sumele obţinute în acest fel ar fi fost însuşite de membrii grupării, în scopul preluării şi finanţării clubului, prin creditări succesive.

  • Ilie Carabulea, eliberat din arestul preventiv şi cercetat în arest la domiciliu

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Ilia Carabulea, care deţine indirect şi controlează Carpatica Asig din Sibiu, şi Marian Mîrzac, fostul director general al firmei, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.

    Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, însă la finele lunii iulie Curtea de Apel Bucureşti a decis, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.

    Potrivit DNA, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu, dar şi cu mai mulţi martori din dosar.

    “Totodată, începând cu data de 25 iunie, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori”, a arătat DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un “Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27.06.2014, după unităţile instrumentare”, “Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 01.06.2014-27.06.2014 după unităţile instrumentare” şi “Carpatica raportare 23.06.2014 – 30.06.2014”.

    Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.

    În dosarul “Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea – la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu – fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

    Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

    Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac “au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.

    “Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica “rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă”.

    Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.

    La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.

  • Mircea Băsescu va fi scos din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu

    Miercuri, magistraţii Curţii de Apel Constanţa au decis ridicarea măsurii arestului preventiv atât în cazul lui Mircea Băsescu, cât şi al lui Marian Căpăţînă, judecat în acelaşi dosar, iar decizia este definitivă.

    Astfel, că în cursul acestei zile Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă vor fi puşi în libertate.

    Mircea Băsescu se află în arestul Poliţiei Capitalei, în timp ce Marian Căpăţînă este încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au făcut mai multe solicitări pentru a fi judecaţi sub control judiciar sau în arest la domiciliu, de fiecare dată cererile acestora fiind respinse de instanţă.

    Ultima dată, Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au cerut eliberarea din arest preventiv în 14 noiembrie, când a avut loc primul termen pe fond în acest dosar şi când cei doi au dat declaraţii contradictorii în faţa instanţei. Joia trecută, Tribunalul Constanţa le-a respins solicitările şi a constatat legalitatea măsurii de arestare preventivă, decizia fiind atacată la Curtea de Apel Constanţa.

    Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, este judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele preşedintelui.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro. Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar, în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest preventiv, a decis Tribunalul Constanţa

    Magistraţii Tribunalului Constanţa au decis, joi, respingerea ca nefondată a solicitării lui Mircea Băsescu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Aceeaşi hotărâre a fost luată şi în cazul lui Marian Căpăţână, care ceruse să fie judecat în arest la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Deciziile pot fi contestate în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel Constanţa.

    Solicitările celor doi au fost făcute vinerea trecută, la primul termen pe fond din acest dosar, atunci când Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au dat declaraţii contradictorii în faţa instanţei.

    Următorul termen al procesului pe fond a fost stabilit pentru 5 decembrie.

    Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, este judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele preşedintelui.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro. Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar, în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Curtea de Apel Cluj: Arest la domiciliu pentru fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu

    Curtea de Apel Cluj a judecat, miercuri, contestaţia procurorilor la decizia Tribunalului Cluj de luni, care hotărâse să înlocuiască arestul preventiv, în cazul lui Uioreanu, cu măsura arestului la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, Curtea de Apel a dispus înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, decizia fiind definitivă şi se aplică de îndată, astfel că fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj va părăsi miercuri Penitenciarul Gherla.

    “Curtea de Apel a respins contestaţia declarată de DNA şi a dispus astfel înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Horea Uioreanu va părăsi în cursul acestei zile (miercuri – n.r.) penitenciarul, după ce decizia instanţei va ajunge la Gherla”, a declarat Smaranda Bara, avocatul fostului preşedinte al CJ Cluj.

    Avocatul a adăugat că în arestul la domiciliu Uioreanu are de respectat câteva condiţii, printre care interdicţia părăsirii casei fără permisiunea judecătorului şi interdicţia de a lua legătura cu martorii şi inculpaţii din dosarul de corupţie. El va avea însă acces la internet şi telefon.

    Aceeaşi decizie este valabilă şi pentru omul de afaceri Vasile Pogăcean, arestat alături de Uioreanu, celălalt arestat în acelaşi dosar, Ioan Bene, fiind deja în arest la domiciliu, în baza unei decizii definitive de marţi a Curţii de Apel Cluj.

    Luni, Tribunalul Cluj a hotărât să înlocuiască arestul preventiv, în cazul lui Horea Uioreanu, cu măsura arestului la domiciliu, însă decizia a fost atacată de DNA.

    În 23 iunie, Horea Uioreanu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

    În acelaşi dosar, Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în arest preventiv, pentru dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.

    Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran, pentru dare de mită, tot în stare de libertate fiind trimis în judecată şi omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

    Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean au fost arestaţi preventiv în 29 mai, iar ulterior Tribunalul Cluj le-a prelungit arestul preventiv.

    În luna august, Tribunalul Cluj a respins cererea lui Horea Uioreanu, care invoca motive medicale, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu.