BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID

    Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat luni utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID. Aceasta poate fi făcută de persoanele care au mai mult de 18 ani, la cel puţin 6 luni de la doza 2.

    Specialiştii au luat decizia de a aproba utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID pentru persoanele care au cel puţin 18 ani.

    Doza 3 trebuie să fie făcută la peste 6 luni de la doza 2, au stabilit reprezentanţii EMA.

    „Dozele de rapel Comirnaty (Pfizer n.r) pot fi folosite la persoanele de 18 ani şi mai mult, la cel puţin şase luni de la a doua doză”, a declarat Agenţia Europeană a Medicamentului, prin intermediul unui comunicat.

    Doza 3 se administrează în România începând de săptămâna trecută.

  • Premierul Florin Cîţu cere ASF şi ANAF să prezinte ce rapoarte şi controale au făcut la City Insurance în ultimii ani

    Guvernul a aprobat astăzi o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii privind Fondul de Garantare al Asiguraţilor, ca urmare a falimentului companiei City Insurance, iar premierul Florin Cîţu a declarat că a cerut ASF şi ANAF să prezinte ce rapoarte şi controale au făcut la acest asigurător în ultimii ani.

    ”Am aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii pentru fondul de garantare al asiguraţilor, ca urmare a falimentului City Insurance. Toate persoanele păgubite să nu sufere de pe urma acestui falimentul. Am cerut mai multe anchete, pentru că această companie a fost auditată anii de zile şi mi-e greu de crezut că auditorii nu au văzut nimic până acum. Avea o cotă importantă de piaţă. Să vedem ce a facut şi ASF în ultimii ani şi vreau să văd aceste rapoarte, să fie prezentate public. Am discutat cu ministrul Finanţelor să vedem şi ANAF ce controale a avut in ultimii ani şi cu ce rezultate”, a declarat Cîţu după şedinţa de Guvern.

    Fondul de garantare a asiguraţilor (FGA) a anunţat luni că poate proceda, la cererea posibililor creditori de asigurări ai City Insurance, la deschiderea dosarelor de daună, dar cererile de plată nu se pot depune până nu apare decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în Monitorul Oficial.

    Conform deciziei ASF, Fondul de garantare a asiguraţilor va prelua evidenţele complete ale dosarelor de daună, precum şi evidenţele tehnico-operative şi contabile aferente acestora, în termen de 30 de zile de la data retragerii autorizaţiei de funcţionare a societăţii. După preluarea acestora, FGA va proceda la publicarea listelor potenţialilor creditori de asigurare.

    Plata despăgubirilor se va face în limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor.

    ASF a anunţat săptămâna trecută respingerea planului de finanţare pe termen scurt şi a planului de redresare, retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii privind deschiderea procedurii de faliment împotriva City Insurance.


     

  • În negocierile pentru PNRR, autorităţile de la Bruxelles cer României un calendar de înlocuire a cărbunelui şi de închidere a unor mine: Lonea şi Lupeci până în 2025, iar Vulcan şi Livezeni până în 2032

    Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autorităţile române a mai multor condiţii, inclusiv legate de sectorul energetic, un domeniu în care Comisia Europeană cere un calendar de înlocuire a cărbunelui şi un program clar de închidere a unor mine.

    Astfel, potrivit unui document, în negocierile dintre România şi CE se discută aprobarea de către autorităţile de la Bucureşti a unui calendar clar până cel târziu în T2 2022, acesta trebuind să conţină măsuri de închidere sau conservare a minelor şi de reconversie profesională a angajaţilor din aceste zone.

    De asemenea, până în T2 2025 ar trebui închise minele de huilă Lonea şi Lupeci, iar până în T2 2032 următoarele două exploatări miniere de huilă din judeţul Hunedoara, respectiv Vulcan şi Livezeni, precum şi ecologizarea siturilor.

    Discuţiile prevăd ca până în T2 2026 să fie închise şi cel puţin 5 din cele 9 mine de lignit din cadrul CE Oltenia şi să fie înlocuiţi 1300 MW de capacitate instalată de lignit cu sisteme CCGT (combined cycle gas turbine).

    Creşterea preţurilor la energie şi gaze în ultima perioadă a readus în discuţie relevanţa cărbunelui.

    Dincolo de discuţiile globale privind energia verde şi reducerea poluării, cărbunele nu este mort, ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Spre deosebire de sursele de energie nepoluante, solar sau eolian, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau o regiune.

    În Germania de exemplu, în pofida celui mai ambiţios proiect de înverzire a economiei, cărbunele, cel mai poluant combustibil, dă un sfert din energia consumată, iar importurile de cărbune ar putea creşte anul acesta. În plus, cu toate că această ţară îşi dezactivează treptat termocentralele, ultima astfel de unitate a fost pusă în funcţiune abia anul trecut.

    Marea Britanie are în plan deschiderea unei noi mine, iar în SUA apetitul pentru energie şi combustibili fosili împinge în sus cererea de cărbune.  

    România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie.

    România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. 

  • Guvernul a aprobat controversatul program de dezvoltare PNDL 3 – programul de 10 mld. euro, fără miniştrii USR-PLUS: Banii vor veni prin creşterea veniturilor din programul e-facturare. Investiţiile trebuie să se ducă în reţeaua de gaze, apă şi canalizare

    Guvernul a aprobat, vineri, controversatul program de dezvoltare PNDL 3 în valoare de 10 mld. euro, fără ca miniştrii USR-PLUS să participe la şedinţă.

    Banii vor veni prin creşterea veniturilor din programul e-facturare. Investiţiile trebuie să se ducă în reţeaua de gaze, apă şi canalizare.

    Ce conţine nota de fundamentare:

    – urmează să fie finalizate obiectivele de investiţii din domeniile drumuri si apă şi canal, în număr de 3.419 obiective de investiţii cu o valoare finanţată de 22.994 milioane lei, dintr-un total de 6.204 cereri depuse, râmânând un număr de 2.785 de cereri nefinanţate, însumând 26.106 milioane lei

    – la Compania Naţională de Investiţii au fost depuse 554 solicitări pentru drumuri judeţene şi drumuri locale, având o valoare de 8.351 milioane lei

    – în cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii precum alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor; poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice; sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

    – beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi unităţile administrativteritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

    – finanţarea programului se asigură din sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, din sume din bugetele locale alocate cu această destinaţie şi din alte surse legal constituite.

    „Am aprobat singurul punct pe ordinea de zi, Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny (…) Vreau să fie foarte clar că acest program se regăseşte în programul de guvernare şi nu facem, prin decizia de astăzi decât să respectăm programul de guvernare. Cine spune altceva nu face decât să mintă sau nu vrea să respecte programul de guvernare”, a anunţat premierul Florin Cîţu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Premierul a respins acuzaţiile venite de la USR PLUS potrivit cărora programul de investiţii este o încercare de „mituire” a primarilor.

    „M-am asigurat că este un program transparent, folosim standadele de cost de la fondurile europene”, a precizat Florin Cîţu.

    Acest program este controvesat pentru că seamănă cu programele de pe vremea  lui Liviu Dragnea şi PDL prin care erau finanţaţi baronii locali.

     

  • New York Times: Vaccinul Pfizer va primi luni aprobare completă de la FDA. Ce efecte va avea acestă decizie

    Consilierul medical principal al Casei Albe, Dr. Anthony Fauci, a declarat pentru Associated Press pe 8 august că speră că vaccinurile vor începe să primească aprobarea completă „în luna august”, adăugând că aprobarea completă va conduce la o intesificare a vacicnării în multe companii şi instituţii, scrie Mediafax.ro. 

    Companiile americane au înăsprit regulile de vaccinare pentru angajaţi, deoarece cazurile Covid au crescut în toată ţara în ultimele săptămâni, iar unele au citat aprobarea completă a FDA ca parte a procesului decizional.

    Pfizer şi BioNTech au început procesul de solicitare a autorizaţiei complete pentru vaccinul cu două doze în luna mai, după ce au primit autorizaţia de utilizare de urgenţă de la FDA în decembrie. Dacă este autorizat în mod oficial, vaccinul Pfizer şi BioNTech ar rămâne disponibil pe piaţă după încheierea pandemiei, iar companiile vor putea promova vaccinul direct consumatorilor.

    Companiile au anunţat pe 16 august că au început procesul de aprobare pentru o doză de rapel pentru persoanele complet vaccinate după transmiterea datelor studiilor clinice către FDA.

    Un proces similar de autorizare este în desfăşurare şi în UE.

  • Ministerul Economiei a început să publice statusul aplicaţiilor pentru măsura HoReCa: din 10.000 de solicitări doar 335 au fost aprobate deocamdată

    ♦ Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitată de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, însă suma disponibilă pentru această schemă este de 2,5 miliarde lei.

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a publicat vineri, 13 august, prima listă a aplicaţiilor aprobate, response sau în curs de analiză. Conform listei publicate pe site-ul ministerului, aplicaţiile a 335 de companii au fost aprobate, pe când doar trei companii au fost respinse.

    În data de 13 august, cea mai mare sumă aprobată era a companiei Expresion C&M SRL, care a solicitat 3,2 milioane lei, adică sub plafonul de 800.000 euro (3,9 milioane lei), suma maximă pentru care puteau companiile aplica. Expresion C&M SRL, controlată de omul de afaceri Florin Oslobanu, este o companie din Bucureşti care controlează clubul Control din centrul Capitalei şi restaurantele Shift şi Alt Shift. Firma a avut în 2020 o cifră de afaceri de 12 milioane lei, în scădere cu 57% faţă de veniturile încasate în 2019.

    Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitată de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, însă suma disponibilă pentru această schemă este de 2,5 miliarde lei.

    Măsura HoReCa are ca scop sprijinirea companiilor din acest sector economic, de altfel, cel mai afectat de criza pandemică. Însă este una dintre cele mai controversate măsuri de sprijin adoptate ca urmare a efectelor pandemiei.

    Publicarea listei aplicanţilor după închiderea măsurii a creat o confuzie cu privire la suma solicitată de companii din ajutorul de stat. Companiile au susţinut că nu au solicitat acele sume, mult mai mari decât plafonul maxim per companie, însă, reprezentanţii ministerului spun că acelea sunt sumele solicitate de companii. Reprezentanţii Minis­terului Economiei au mai spus că toate cererile vor fi soluţionate în circa două luni de la închiderea măsurii.

    Prezent în emisiunea ZF din data de 4 august, ministrul Economiei, Cladiu Năsui, a declarant că suma din tabelul publicat de Ministerul Economiei este cea pentru care au aplicat companiile, însă nu este şi cea aprobată, urmând a fi analizate.

    Măsura de 20% a întâmpinat încă de la început probleme, astfel că, suma a fost anunţată la sfârşitul anului trecut, dar companiile au putut aplica abia la sfârşitul lunii iunie. O măsură pe cât de aşteptată pe atât de controversată, astfel că, aceasta a fost singura măsură exclusiv dedicate industriei HoReCa, uan dintre cele mai lovite de efectele pandemiei. După câteva luni de aşteptări, când au putut în sfârşit să aplice pentru această măsură, companiile au descoperit că nu o pot face din cauza unei erori a platformei, care nu recunoştea o bună parte din experţii contabili la care au fost nevoite companiile să apeleze. După încheierea perioadei în care companiile au putut aplica, publicarea listei aplicanţilor a reprezentat o altă problemă şi anume aceasta a sumei solicitate.

     

  • Certificatul verde COVID-19 va fi aprobat azi în România

    De la 1 iulie va fi disponibil certificatul verde pentru -19, iar marţi va fi aprobat în România. Acesta se descarcă de pe site-ul: certificat-covid.gov.ro. Cei care întâmpină dificultăţi se pot adresa unui call center. La frontieră se scanează codul QR conţinut de fiecare certificat.

    De la 1 iulie va fi disponibil certificatul verde pentru COVID-19.

    Cel mai simplu este ca fiecare persoană să îşi descarce acest certificat de pe site-ul certificat-covid.gov.ro, pus la dispoziţie de STS.

    Cei care nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri să-l descarce pot solicita documentul şi la medicul de familie sau la direcţiile judeţene de sănătate publică.

    Toţi cei care vor întâmpina probleme în obţinerea documentului se vor putea adresa unui call canter dedicat special pentru acest lucru, unde va exista un grup de experţi care vor putea rezolva problemele neprevăzute care ar putea apărea.

    Certificatul este un fel de bilet de călătorie care îi scapă pe oameni de anumite restricţii atunci când pleacă în vacanţă.

    Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat că marţi se va aproba, într-o şedinţă de lucru, o ordonanţă de urgenţă pentru implementarea certificatelor digitale.

    „De exemplu, pentru o persoană testată, valabilitatea certificatului este de 24 de ore dacă vorbim de un test antigen rapid şi, respectiv, de 72 de ore dacă vorbim de un test PCR. Dacă este vorba de situaţia în care persoana a trecut prin boală, valabilitatea este de 180 de zile de la data primului test COVID pozitiv înregistrat în corona forms. Dacă vorbim de vaccinare, valabilitatea este până în luna iunie 2022 pentru o persoană vaccinată cu schema completă de vaccinare”, a declarat Ioana Mihăilă.

  • Romgaz are aprobarea statului, acţionar majoritar, pentru bugetul pe 2021: venituri totale de 4,5 mld. lei şi profit brut de 1,05 mld. lei la nivel consolidat

    Romgaz (simbol bursier SNG), singurul producător de gaze naturale controlat de statul român (70%), a anunţat vineri la Bursa de la Bucureşti că în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din 7 mai 2021 a fost aprobat Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) individual şi consolidat pentru anul 2021.

    Compania din energie şi-a bugetat pentru acest an la nivel de grup venituri totale de 4,46 de miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,41 de miliarde de lei, respectiv un profit brut de 1,05 miliarde de lei, arată datele agregate de ZF din BVC şi raportul financiar pe 2020.

    Spre comparaţie, pentru 2020 producătorul român de gaze naturale avea bugetate, înaintea instaurării stării de urgenţă, venituri totale de 5,4 miliarde de lei, cheltuieli totale de 3,74 miliarde de lei şi un profit brut de 1,66 miliarde de lei, dar a încheiat anul trecut cu venituri de 4,13 miliarde de lei, cheltuieli de 2,7 miliarde de lei şi un profit brut de 1,43 miliarde de lei. În 2020, afacerile au scăzut cu 19,8%, la 4,07 miliarde de lei, iar profitul net a urcat cu 14,5%, la 1,25 miliarde de lei, arată datele din raportul anual.

    În total, Romgaz are bugetate investiţii de 1,34 de miliarde de lei în 2021.

    “În bugetul de venituri şi cheltuieli individual al societăţii mamă, cheltuielile de investiţiile programate sunt în cuantum de 1.292.500 mii lei, finanţate din surse proprii şi Programul Naţional de Investiţii. În bugetul de venituri şi cheltuieli al Filialei (Anexa 4), investiţiile pentru anul 2021 sunt prevăzute în cuantum de 50.000 mii lei, sursele de finanţare a investiţiilor fiind constituite astfel: din amortizare 7.087 mii lei, din profit an curent 12.312 mii lei şi din rezerve ani anteriori 30.601 mii lei”, se arată în BVC-ul companiei.

    La nivel individual, Romgaz are bugetate venituri totale de 4,35 miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,2 miliarde de lei, respectiv un profit net de 966.066 de lei.

    În aprilie, Romgaz a primit aprobarea acţionarilor pentru distribuirea unui dividend brut de 1,79 lei pe acţiune, care la preţul de tranzacţionare al unei acţiuni de la acel moment asigura investitorilor un randament de 5,5%, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Romgaz are 12,7 miliarde de lei capitalizare şi are în medie 5.700 de angajaţi. De la începutul anului, acţiunile SNG înregistrează o creştere de 17,3%, pe fondul unor tranzacţii de 191 de milioane de lei, arată datele BVB.

    Acţionarul majoritar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu o deţinere de 70%, în timp ce un pachet de 14,12%, echivalentul a 1,53 mld. lei la finele lunii aprilie 2021, este controlat de viitorii pensionari ai României prin intermediul tuturor celor şapte fonduri de pensii private Pilon II, potrivit datelor ZF.

  • (P) Acţionarii EVERGENT Investments au aprobat toate propunerile de pe agenda Adunărilor generale extraordinare şi ordinare ale acţionarilor

    Acţionarii EVERGENT Investments au aprobat cu o largă majoritate toate propunerile de pe ordinea de zi a Adunării generale extraordinare a acţionarilor şi a Adunării generale ordinare a acţionarilor.

    Principalele decizii au fost: aprobarea repartizării de dividende din rezultatul net al exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2020, derularea unui nou program de răscumpărare a acţiunilor, diminuarea capitalului social şi aprobarea rapoartelor financiare individuale şi consolidate aferente exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2020.

    EVERGENT Investments, companie care se diferenţiază prin investiţiile de tip private equity,  continuă să aplice o politică de remunerare a acţionarilor printr-un mix de dividende şi noi programe de răscumpărare, reflectându-se într-un randament superior al capitalului investit.

    Astfel, s-a aprobat distribuirea dividendelor pentru anul 2020, în valoare brută de 0,043 lei/acţiune, reprezentând aproximativ 75% din rezultatul net înregistrat în 2020, compus din profitul net şi câştigul net din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii. Data plăţii dividendelor este 11 iunie 2021. De asemenea, s-a aprobat un nou program de răscumparare de maxim 19 625 000 acţiuni, reprezentând 2% din capitalul social. Acţiunile  pot fi răscumpărate la un preţ minim de achiziţie per acţiune egal cu cel raportat de BVB în momentul efectuării achiziţiei, dar care să nu depăşească preţul maxim de 2 lei/acţiune.

    În urma aprobării programului de răscumpărare a acţiunilor proprii din 2020 şi finalizat în martie 2021, a fost admisă reducerea capitalului social în şedinţa de astăzi, 29 aprilie 2021. Astfel, capitalul social al EVERGENT Investments SA s-a diminuat de la 98.947.917,60 lei la 98.121.305,10 lei, respectiv cu suma de 826.612,50 ca urmare a anulării unui număr de 8.266.125 acţiuni proprii dobândite de către companie.

    „Am incheiat anul 2020 depăşind obiectivele propuse, aşa cum arată rapoartele individuale şi consolidate. Rezultatul net este cu 44% mai mare decat cel previzionat, iar investiţiile au atins 177 milioane de lei, cu 68% mai mult decât ne-am propus cu prudenţa necesară într-un an marcat de pandemie. De asemenea, rămânem compania de investiţii listată cu cea mai mare capitalizare, de peste 1,4 miliarde lei.

    În perioada aprilie 2020 – aprilie 2021 s-a tranzacţionat un volum de aproximativ 150 milioane de acţiuni cu o valoare de ~ 200 milioane lei din 7965 de tranzacţii. În urma analizei indicatorilor din programul precedent de răscumpărare, etapa 2 martie – 22 martie 2021, s-a observat creşterea capitalizării EVERGENT Investments cu 9,9% în condiţiile reducerii numărului de acţiuni tranzacţionabile cu aproximativ opt milioane. Noul program de rascumparare de actiuni EVER va avea efect pozitiv asupra lichidităţii şi reducerii discount-ului fata de activul net unitar. Suntem pe un trend ascendent si continuam sa ne adaptam schimbarilor pieţei, având drept obiectiv principal multiplicarea capitalurilor pentru investitorii noştri.”, a declarat Claudiu Doroş, Preşedinte Director General al EVERGENT Investments.

    Despre EVERGENT Investments

    EVERGENT Investments este un Administrator de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA), autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu nr. 20/23.01.2018, si o companie listata la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul EVER. Societatea deţine un portofoliu de active evaluat la 2.258 milioane lei, la 31 martie 2021. Din valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acţiuni cotate deţine ponderea principală de 70,3%, în timp ce ponderea acţiunilor necotate este de 9,1%. Principalele sectoare din structura portofoliului, raportat la valoarea totală a activelor, sunt: financiar-bancar 44,5%, energetic 16,5%, industria prelucratoare 6,2% şi imobiliare 6,4%.

    EVERGENT Investments are 37 angajaţi la nivel naţional, iar la nivel de Grup 185 de angajati. Conducerea executivă este formată din dl. Claudiu DOROŞ în calitate de Presedinte Director general şi dl. Cătălin IANCU în calitate de Vicepresedinte Director general adjunct.