Tag: anul viitor

  • Atac DUR de la Bruxelles: PSD – ALDE joacă alba-neagra cu bugetul României

    “Guvernul PSD – ALDE şi Parlamentul joacă alba-neagra cu bugetul României. Până ieri, cu două săptămâni înainte de finalul anului, nu ştiam data la care va fi adoptat Bugetul României pentru 2018”, atrage atenţia Mureşan. “În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul şi procedura de adoptare a bugetului şi trebuia să-şi stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte. În Parlamentul European, noi am anunţat calendarul adoptării bugetare încă din februarie, iar, din luna martie, am adoptat priorităţile Parlamentului pentru bugetul european de anul viitor, pe baza cărora Comisia Europeană a prezentat un proiect în luna mai. Tot din luna martie se ştia deja că vom adopta bugetul fix în data de 30 noiembrie. Între timp au fost 9 luni de dezbateri şi negocieri în deplină transparenţă. Guvernul României a început munca pe buget la finalul anului, tocmai când noi, la Bruxelles, încheiam cele 9 luni de dezbateri şi adoptam bugetul european. Iar Parlamentul României începe munca abia acum, pe baza unui calendar anunţat ieri care nu permite o dezbatere reală şi transparentă asupra celei mai importante legi pentru funcţionarea statului. Parlamentul României are timp doar trei zile, dintre care două de weekend, până luni dimineaţa la ora 9.00, să depună amendamente la proiect. Apoi, vor fi doar patru zile în care bugetul este dezbătut în comisiile de specialitate.”

    Oficialul european aminteşte că în Parlamentul European, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în luna mai, iar termenul-limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârşitul lunii iunie. Ca negociator-şef al Parlamentului, Siegfried Mureşan a vizitat 17 comisii ale Parlamentului European în lunile mai şi iunie pentru a discuta despre Bugetul Uniunii Europene, iar, în septembrie, Parlamantul a votat asupra celor 2.394 de amendamente depuse la proiect.

    “Este clar că PSD şi ALDE au împins acest buget cât mai târziu spre sărbătorile de iarnă pentru a-l trece prin Parlament pe repede-înainte fără nicio dezbatere reală. PSD şi ALDE fac acest lucru pentru că ştiu că nu se vor putea ţine de promisiunile din programul de guvernare şi pentru că vor avea din nou un buget fără perspective de creştere sustenabilă a economiei şi care nu reflectă priorităţile reale ale românilor”, remarcă europarlamentarul român. “Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui mai mulţi bani decât prevede. Consecinţa va fi că, în anii următori, românii vor trebui să acopere găurile negre prin taxe şi impozite crescute. Nu aşa se adoptă un buget de stat. Sunt banii noştri, ai tuturor, nu banii din averile lor proprii, avem dreptul să ştim ce vor să facă din aceşti bani, pe ce vor să-i cheltuiască şi avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de acord, inclusiv prin amendamente susţinute în mod profesionist în Parlament! Cer Parlamentului României să realizeze o dezbatere reală a bugetului şi să aloce resursele bugetare în domeniile care generează creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi stimulează mediul privat. Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, nu Guvernul să controleze Parlamentul.”

  • Ce ne aşteaptă în 2018? „Este o iresponsabilitate care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“.

    „Am mai trecut prin perioade în care s-au fă­cut abuzuri, dar nu în halul acesta în care să se dea astfel de salarii. Este o iresponsabilitate, o aro­ganţă şi o mitocănie care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii spe­cia­le şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“, a spus Radu Furnică, pre­şedintele com­pa­niei de exe­cu­tive search Leader­ship Deve­lop­ment Solu­tions. El amin­teşte de fap­tul că România se află în­tr-o situaţie simi­la­ră cu cea a Greciei de di­na­in­te de criza financiară glo­ba­lă, un­de locuitorii încă su­fe­ră de pe urma irespon­sabili­tăţii politicienilor.

    În 2009, cu un an înainte de tăie­rea cu 25% a salariilor bugetarilor în timpul gu­ver­nă­rii conduse de Emil Boc, salariile bugetarilor repre­zentau 9,5% din PIB.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Gemenii care l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook au devenit primii miliardari în bitcoin

    The Telegraph a anunţat că fraţii Winklevoss, care au devenit faimoşi pentru faptul că l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook, au devenit acum primii miliardari în bitcoin. Totul s-a încheiat în 2011 când cei doi au decis să accepte înţelegerea cu Facebook ce consta în 20 de milioane de dolari cash şi acţiuni la Facebook în valoare de 45 de milioane de dolari, la vremea aceea. 

    Foştii sportivi, Cameron şi Tyler Winklevoss au declarat în 2013 că deţineau bitcoin în valoare de 11 milioane de dolari. Business Insider spune că investiţia de atunci valorează acum peste 1 miliard de dolari.

    După depăşirea cotaţiei de 11.000$ şi după creşterea de peste 1000% din 2017, Bitcoin a captat atenţia tuturor, chiar şi a burselor. Unele surse au transmis că două case de schimb vor lista Bitcoin futures la Nasdaq.

     

  • Gemenii care l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook au devenit primii miliardari în bitcoin

    The Telegraph a anunţat că fraţii Winklevoss, care au devenit faimoşi pentru faptul că l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook, au devenit acum primii miliardari în bitcoin. Totul s-a încheiat în 2011 când cei doi au decis să accepte înţelegerea cu Facebook ce consta în 20 de milioane de dolari cash şi acţiuni la Facebook în valoare de 45 de milioane de dolari, la vremea aceea. 

    Foştii sportivi, Cameron şi Tyler Winklevoss au declarat în 2013 că deţineau bitcoin în valoare de 11 milioane de dolari. Business Insider spune că investiţia de atunci valorează acum peste 1 miliard de dolari.

    După depăşirea cotaţiei de 11.000$ şi după creşterea de peste 1000% din 2017, Bitcoin a captat atenţia tuturor, chiar şi a burselor. Unele surse au transmis că două case de schimb vor lista Bitcoin futures la Nasdaq.

     

  • Ministerul Justiţiei PIERDE 3,75 MILIARDE LEI în noul buget

    Ca ordonator principal, Ministerul Culturii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 3,94 miliarde de lei.

    Unul dintre cele mai importante obiective ale ministerului este finalizarea procesului de operaţionalizare, în subordinea MJ, a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi consolidarea acesteia. În vederea atingerii obiectivelor specifice, ANABI a atras inclusiv resurse financiare externe precum:
    − Proiectul „Sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naţionale Anticorupţie prin creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor”. Proiectul a fost preluat integral în administrare de către ANABI în luna aprilie 2017. Obiectivul proiectului este dezvoltarea în cadrul ANABI a unui sistem naţional integrat privind creanţele provenite din infracţiuni. Proiectul beneficiază de finanţare în cadrul Programului de Cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale din cadrul Europei extinse şi este implementat în parteneriat cu Institutul Basel pentru Guvernare din Elveţia. Bugetul proiectului este de aproximativ 3,86 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul Ministerului Culturii creşte cu 50% în 2018

    Ca ordonator principal, Ministerul Culturii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 1,24 miliarde de lei.

    Potrivit proiectului, în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, la capitolul 67.01 „Cultură recreere şi religie” este cuprinsă şi suma de 150 de milioane de lei necesară finanţării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial. Sursele acestor fonduri sunt prevăzute astefl: la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, suma de 86,2 milioane de lei şi la titlul 59 „Alte cheltuieli” suma de 63,78 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berea Timişoreana a ajuns în magazinele din Italia, SUA şi Canada

    „Timişoreana este produsă sub licenţă în Republica Moldova şi câştigă cotă de piaţă în segmentul premium de acolo. În plus, Timişoreana este brandul numărul unu la export, merge în Italia, Spania, Grecia, SUA şi Canada“, a spus managerul într-un interviu acordat ZF. El nu a dat detalii despre vânzările la export ale brandului.

    Timişoreana este cel mai vechi brand din România, fabrica din Timişoara datând din 1718.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • PRIMELE CIFRE ale bugetului pe 2018. Pe ce creştere economică se bazează Guvernul anul viitor

    Pirnind de la o estimare de creştere economică de 5,5% pentru 2018, veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali.

    „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

    Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2018 de – 2,97%, iar în anul 2019 de -2,58% .

    Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,9% în anul 2018 şi de 8,6% în anul 2019. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Retailerul francez de articole sportive previzioneazã afaceri de 200 de milioane de euro si vrea sã deschidã inca doua magazine pana până la finalul anului

    Potrivit CEO-ului Decathlon, in planurile de anul viitor intra deschiderea a inca 3-4 magazine. Compania a inaugurat astazi primul centru logistic din Romania, care  va aproviziona trei tari din Europa de Sud-E st (Romania, Bulgaria si Grecia), in urma unei investitii de patru milioane de euro.

    Depozitul, intins pe o suprafata de 29.000 mp, va avea in stoc peste 1,5 milioane de articole sportive; aici vor lucra anul viitor 200 de angajati.  La nivel local, Decathlon a construit pana acum o retea de 20 de spatii comerciale.