BusinessMagazin

Tag: ani

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • Lupte grele între ANI şi baronii locali. Mai rezistă ANI?

    Iohannis a replicat că iniţiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislaţiei”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur şi simplu fiindcă tipografia a câştigat o licitaţie. Mult mai agresiv a reacţionat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat şi el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) şi de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susţinut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la şantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” şi că va face plângere penală contra şefului ANI, Horia Georgescu.

    Acuzaţiile ANI intervin în contextul în care PSD a iniţiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilităţii între funcţiile de primar sau preşedinte de CJ şi cele deţinute în conducerea unor companii de utilităţi publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră şi urmează să fie dezbătut în Senat.

    Desfiinţarea ANI, etichetată drept o instituţie “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuţiilor agenţiei a fost de la bun început una dintre direcţiile de acţiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuşi guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniştri declaraţi incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeaşi ANI.

    În total, 108 de aleşi locali au fost declaraţi de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceştia figurează preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, şeful ANL, anunţa în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.

  • ANI cere Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Iohannis pentru conflict de interese

    ANI cere Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Iohannis pentru conflict de interese, în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că primarul municipiului Sibiu, Klaus-Werner Iohannis a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală.

    Potrivit ANI, Iohannis a semnat, la 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte al FDGR în perioada 2002 – 2013.

    “Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public»”, se arată, joi, într-un comunicat de presă al ANI.

    Inspectorii de integritate au mai stabnilit că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.

    Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora “aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.

    Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2531 din Codul Penal, potrivit cărora “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.

    Astfel, ANI a sesizat Parchetului cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.

    ANI a precizat că Iohannis a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

    Klaus Iohannis a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare, susţine ANI.

    Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

    Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului, a precizat ANI.

    În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi la SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În 16 mai, Iohannis spunea că “nu a intrat bine” în PNL, că ANI “şi-a amintit” de el şi “iar a găsit o speţă de incompatibilitate”, menţionând că, în opinia sa, este o confuzie pe care o face ANI.

    “Există societatea Pieţe, care a fost înfiinţată de noi acum câţiva ani. ANI spune că sunt incompatibil pentru că reprezint municipiul Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor, lucru total fals. Nu am avut niciodată un astfel de mandat, deci nu există cauza. A doua se referă la Societatea Apă Canal, societatea care, după înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), a devenit operator regional. Toţi primarii comunităţilor care sunt în ADI Apă sunt şi reprezentanţii comunităţilor lor în Adunarea Generală a Acţionarilor la Apă Canal, care este operator regional, având comunităţi din judeţele Sibiu şi Braşov”, explica Iohannis, care adăuga că legea incompatibilităţilor prevede că primarul nu poate fi acţionar în AGA a unor societăţi de interes local, fără a face referire la societăţile regionale.

    Klaus Iohannis a contestat decizia ANI în 31 mai, la Curtea de Apel Alba-Iulia.

    În 2 iulie, ANI a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de strămutare a dosarului de incompatibilitate, de la Curtea de Apel Alba Iulia la o altă instanţă egală în grad. Cererea va fi judecată de instanţa supremă în 20 septembrie.

    În paralel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 iulie, să respingă cererea prin care ANI a solicitat, pe lângă strămutarea dosarului, suspendarea judecării cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia până la soluţionarea cererii de strămutare. În această situaţie, dosarul îşi continuă cursul în instanţă la Curtea de Apel Alba-Iulia.

    Iohannis afirma, în 18 iulie, că se apără singur în procesul pe care l-a intentat ANI, precizând că întâmpinările şi intervenţiile le semnează în nume propriu.

    În 24 iulie, cererea primarului din Sibiu, Klaus Iohannis, de suspendare a raportului de evaluare prin care ANI constata că edilul se află în incompatibilitate a fost respinsă de Curtea de Apel Alba Iulia, iar procesul în care Iohannis a cerut şi anularea actului va avea un nou termen în 16 septembrie.

    Klaus Iohannis este prim-vicepreşedinte al PNL şi exercită al patrulea mandat consecutiv de primar al municipiului Sibiu.

  • Ponta, despre primarii incompatibili: Vorbind cu ANI şi cu Comisia Europeană, vreau să luăm decizia legislativă corectă

     Întrebat, joi seară, ce părere are despre faptul că foarte mulţi primari din judeţul Sibiu au fost declaraţi incompatibili de către Agenţia Naţională pentru Integritate pentru că fac parte din Adunarea Generală a Acţionarilor la un operator regional de apă, premierul a spus că “e în toată ţara problema asta”.

    “E în toată ţara problema asta. În primul rând, vreau să văd care e decizia instanţelor, pentru că ştiu că au contestat în instanţă toţi aleşii locali. E o situaţie undeva la mijloc, în sensul că nu au reprezentat nişte interese private, ci e vorba de interese publice. Vedem ce decid instanţele de judecată, discutăm şi cu cei de la Agenţia Naţională de Integritate şi Comisia Europeană şi, în mod sigur, va trebui să găsim o soluţie”, a declarat premierul.

    Acesta a menţionat că “nu va fi o soluţie unilaterală a Guvernului”, dar nici nu poate accepta ca jumătate dintre primarii ţării să fie declaraţi incompatibili.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un minister cu bucluc: după junghi vine şi tusea

    Silaghi a avut un proces cu ANI în care a fost achitat în primă instanţă, însă ANI a înaintat recurs, cu termen în aprilie 2014, pe motiv că penelistul nu-şi poate justifica modificările din declaraţia de avere. Tot ANI a sesizat Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor pentru tranzacţii financiare suspecte făcute de Silaghi împreună cu soţia.

    Pe lângă ciudăţenia desemnării unui ministru cu probleme penale clare, în dispreţul recomandărilor UE, PNL a propus şi modificarea legii ANI, astfel încât instituţia să nu mai pericliteze, între altele, carierele numeroşilor fruntaşi ai partidului care sunt în acelaşi timp primari sau preşedinţi de CJ şi membri în CA ale unor firme din subordinea autorităţilor locale. Modificarea legii ANI în aşa fel încât să nu mai deranjeze afacerile baronilor este un proiect mai vechi al USL.

    Acceptarea de către preşedintele Traian Băsescu a nominalizării lui Ovidiu Silaghi rămâne incertă. După întâlnirea de sâmbătă cu preşedintele, liderul PNL Crin Antonescu a anunţat că Băsescu i-a spus că îl va lăsa pe Victor Ponta ca interimar la Transporturi încă 45 de zile, ca să finalizeze privatizarea CFR Marfă, şi abia apoi va decide în legătură cu Silaghi.

    La rândul său, premierul Ponta a spus că este posibil ca şeful statului să-l lase încă 45 de zile ca interimar la Transporturi doar ca să-i poată face un dosar penal pentru ce va face în această calitate. “Eu semnez, dar nu am timp şi nici nu ar fi normal ca primul-ministru să se mute la Ministerul Transporturilor”, a declarat Ponta la Antena 3, adăugând că n-are niciun sens să mai rămână interimar timp de 45 de zile, din moment ce banii pentru CFR Marfă trebuie plătiţi la 60 zile de la semnarea contractului.

  • Relu Fenechiu, CONDAMNAT LA 5 ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în dosarul “Transformatorul”

    Cititi mai multe pe wwww.mediafax.ro

  • Silviu Văduva din CGMB şi alţi cinci foşti şi actuali consilieri locali, găsiţi incompatibili de ANI. Văduva: Deşi nu am fost înştiinţat oficial, voi contesta în instanţă

     ANI a constatat existenţa stării de incompatibilitate în cazul consilierilor locali: Ioan Haican (Consiliul Local al comunei Cosmeşti, judeţul Galaţi) şi Mircea Dobre (Consiliul Local al Municipiului Constanţa) şi a foştilor consilieri Silviu Văduva (Consiliul Local al Sectorului 6, Bucureşti), Maria Tămâian (Consiliul Local al comunei Cicârlău, judeţul Maramureş), Corneliea Alexandra Tudorancea (Consiului Local al Municipiului Piatra Neamţ, judeţul Neamţ) şi Ion Boţoacă (Consiliul Local al comunei Tisău, judeţul Buzău).

    Starea de incompatibilitate a intervenit ca urmare a exercitării simultane a mai multor funcţii şi calităţi, precum şi a emiterii unor acte administrative de pe urma cărora au existat foloase materiale pentru persoanele evaluate, contrar prevederilor legale.

    Silviu Văduva, în prezent, membru în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 20 ianuarie 2011 – 28 iunie 2012, întrucât a deţinut, simultan, calitatea de funcţionar public în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, funcţia de consilier local al Sectorului 6, precum şi funcţia de membru al Consiliului de Administraţie în cadrul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Theodor Stolojan, AUDIAT la Parchetul ICCJ în legătură cu declaraţia de avere. Voinescu, prezent în calitate de avocat

     “Am fost pur şi simplu ca să prezint situaţia în legătură cu acel comunicat dat de ANI cu privire la faptul că eu am raportat deţinerile de acţiuni pe care le aveam la 31 decembrie 2011 în loc de iunie 2012 când am depuse declaraţia. Am explicat de ce am raportat în acest fel”, a precizat Theodor Stolojan.

    El a mai spus că Parchetul ICCJ urmează să-şi facă datoria.

    În această dimineaţă a fost prezent la Parchetul ICCJ şi fostul vicepreşedinte PDL Sever Voinescu.

    Contactat de MEDIAFAX, Voinescu a precizat că a fost la parchet în calitate de avocat. “Am fost ca avocat într-o cauză”, a spus Voinescu.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • GIGI BECALI, CONDAMNAT DEFINITIV LA TREI ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE ÎN DOSARUL “VALIZA”

     În 27 mai, la ultimul termen al recursului, unul dintre avocaţi lui Becali le-a arătat celor cinci judecători că au posibilitatea să stabilească o pedeapsă care să permită totodată şi suspendarea executării ei, astfel încât clientul lor să fie pus în libertate.

    Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a replicat, în faţa instanţei, că varianta propusă de apărarea lui Gigi Becali reprezintă un nonsens juridic după ce acelaşi complet de judecători l-a condamnat cu executare pe acesta în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, dosar în care, de altfel, s-a şi dispus revocarea suspendării pedepselor primite până la acel moment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, a pierdut la Curtea de Apel procesul cu ANI privind conflictul de interese

     Curtea de Apel Piteşti a respins cererea lui Vasile Astărăstoae de anulare a hotărârii ANI din decembrie 2011, prin care instituţia a stabilit că directorul Institutului de Medicină Legală Iaşi şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi s-ar fi aflat în conflict de interese, întrucât a semnat zece contracte de muncă, respectiv de prestări servicii, în valoare totală de 204.759 de lei, încheiate între el şi cele două instituţii pe care le conducea, precum şi cu fiica sa, Daniela Astărăstoae, în cadrul derulării mai multor proiecte cu finanţare europeană.

    Decizia Curţii de Apel Piteşti nu este definitivă, putând fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Primul termen al acestui dosar a fost judecat la Curtea de Apel Iaşi, dosarul fiind apoi mutat, la cererea lui Vasile Astărăstoae, la Curtea de Apel Piteşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro