Tag: americani

  • Donald Trump pierde teren „la el acasă”: Americanii nu mai sunt convinşi că politicile preşedintelui ajută economia, cu două săptămâni înainte de alegeri

    Modul în care preşedintele Donald Trump gestionează economia SUA nu mai reprezintă un factor pozitiv în candidatura sa, întrucât americanii sunt de părere că politicile lui Trump fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte revenirea economică, potrivit unui sondaj realizat de FT.

    Ultimul sondaj realizat de FT împreună cu Fundaţia Peter G Peterson înainte de alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie arată că 46% dintre americani văd un impact negativ în economie generat de politicile lui Trump, în comparaţie cu un procent de 44% care consideră că aceste politici ajută economia.

    Este pentru prima dată în 2020 când procentul celor care nu au încredere în politicile lui Donald Trump este mai mare decât al celor care îl susţin, iar rezultatul accentuează un declin care a accelerat de la începutul pandemiei.

    În martie, înainte ca pandemia să împingă ţara spre carantină naţională, diferenţa între cei care cred în polticile economice ale lui Donald Trump şi cei care nu cred era de 11 procente.

    Mai mult, doar 32% dintre americani consideră că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit de când Donald Trump este preşedinte – cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 12 luni de sondajul FT-Peterson.

    Preşedintele Donald Trump şi-a bazat candidatura pe modul în care a gestionat economia, dar cererile de şomaj sunt din nou în creştere la nivel naţional după o creştere abruptă a infectărilor.

    Doar 31% dintre respondenţi au spus că se aşteaptă ca economia SUA „să îşi revină total după criza coronavirusului în mai puţin de un an” – reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna aprilie. Restul de 69% dintre respondenţi consideră că o revenire economică ar dura mai mult de un an.

  • Criza adânceşte inegalităţile: Cei mai bogaţi 50 de americani deţin la fel de multă avere ca cei mai săraci 165 de milioane de oameni din ţară la un loc

    În SUA, 50 de oameni deţin la fel de multă decât întreaga jumătate mai săracă a ţării, întrucât criza de Covid-19 transformă economia într-un mod care pune în continuare sume masive în conturile miliardarilor, potrivit datelor de la Rezerva Federală, citate de Bloomberg.

    Noile date de la banca centrală americană oferă o imagine de ansamblu asupra averilor din SUA în prima jumătate a anului 2020 şi arată diferenţe majore în funcţie de rasă, vârstă şi clasă socială.

    În timp ce averea combinată a celor mai bogaţi 1% dintre americani cumulează peste 34.200 miliarde dolari, cei mai săraci 165 de milioane de americani au o „avere” cumulată de doar puţin peste 2.000 miliarde dolari. .

    Cei mai bogaţi 50 de oameni din ţară valorează împreună circa 2.000 miliarde dolari, în creştere cu 339 miliarde dolari de la începutul anului.

    Criza de Covid-19 a adâncit masiv inegalităţile, întrucât şomajul este în creştere, iar virusul a infectat disproporţionat mai mulţi oameni din păturile sărace.

    Între timp, mulţi profesionişti din clasa cu venituri superioare lucrează de acasă şi se bucură de economii în creştere după deciziile Rezervei Federale şi ale Trezoreriei de a pompa bani îi economie şi în pieţe.

  • Criza Covid 19. Peste 7 milioane de americani s-au infectat

    În SUA sunt peste 7 milioane de persoane infectate cu COVID-19. India ocupă poziţia a doua şi raportează peste 88.000 de noi cazuri în ultimele 24 de ore. La nivel mondial, peste 31,2 milioane de persoane au fost confirmate pozitiv de la izbucnirea pandemiei.

    În Statele Unite ale Americii, de la debutul pandemiei, au fost înregistrate 7.004.768 de cazuri de COVID-19, potrivit cifrelor World meters. Dintre acestea, 33.344 au fost confirmate pozitiv în ultimele 24 de ore.

    Numărul total al deceselor în SUA a ajuns la 204.118 de la izbucnirea pandemiei până în prezent, cu 294 în cursul zilei de duminică.

    Poziţia a doua la nivel mondial o ocupă India cu 5.485.612 de infectări. Aici se înregistrează şi cea mai mare rată de noi cazuri. Peste 87.000 au fost confirmate în cursul zilei de duminică.

    Şi numărul deceselor este mai mare în India, 1.135 de persoane infectate cu noul coronavirus şi-au pierdut viaţa doar în ultimele 24 de ore.

    În Europa, cele mai multe cazuri sunt în Spania, Franţa şi Marea Britanie. Franţa a înregistrat, duminică peste 10.500 de noi infectări, dar numărul deceselor rămâne relativ scăzut.

    Spania nu a raportat încă ultimele cifre, dar are peste 660.000 de cazuri confirmate până acum.

  • Pentru că vrea să vândă „gazele libertăţii” în Germania, America loveşte în germanul de rând

    Când două orgolii puternice se ciocnesc, cum ar fi cel al Americii şi cel al Germaniei, nu politicienii au de suferit în primul rând, ci comunităţile locale. Pentru un oraşel bavarez, decizia Pentagonului de a redistribui trupele americane staţionate în Europa ar putea însemna sfârşitul unui mod de viaţă germano-american vechi de zeci de ani, scrie revista Politico.

    Situat la o oră de mers cu maşina de graniţa cu Cehia, Vilseck a fost „acasă” pentru mii de civili şi soldaţi americani încă din anii 1950 şi găzduieşte în prezent Regimentul 2 de Cavalerie al Armatei SUA. Această istorie şi-a lăsat amprenta asupra oraşului, creând o economie care se împleteşte strâns cu prezenţa americană – o situaţie reflectată în oraşul vecin Grafenwöhr, o bază imensă în care Elvis Presley şi-a petrecut câteva săptămâni după ce a fost recrutat.

    Dependenţa se întoarce acum împotriva oraşelelor gazdă ale armatei americane din toată Germania. După anunţul secretarului Apărării al SUA, Mark Esper, că 12.000 de militari vor fi transferaţi din Germania, comunităţile locale, printre care şi cea din Vilseck, se confruntă cu un viitor economic incert. Şi cu aproximativ 4.500 de soldaţi din Regimentul 2 Cavalerie care vor fi mutaţi, Vilseck va fi lovit cel mai puternic.
    Faptul că barăcile cazărmii oraşului ar putea fi goale în câţiva ani îl preocupă pe primarul Hans-Martin Schertl. „Contribuţia economică a zonelor de instrucţie de aici şi din Grafenwöhr a fost calculată la aproximativ 650 de milioane de euro anual“, a spus el, aşezat în biroul său cu vedere la piaţa din centrul Vilsekului, la câteva zile de la anunţul Washingtonului.
    Dacă mii de americani vor pleca, „preţurile de pe piaţa imobiliară vor scădea cu siguranţă, deoarece cererea nu ar putea fi la fel de mare ca oferta”, a spus Schertl, adăugând că mulţi germani de-ai locului se bazează pe chiriaşii americani care le plătesc chirie pentru a locui în casele lor. La mică distanţă de piaţa centrală, Bobby Grassick, directorul general al Vânzări de Autovehicule Militare Vilseck, rezonează cu remarcile primarului.
    „Va afecta zona dramatic“, a spus Grassick, stând în spatele biroului său, lângă showroom-ul dealerului auto. Preţurile imobiliare şi chiriile din zonă primesc un impuls artificial din prezenţa americană, a explicat el.
    La o oarecare distanţă de cel mai apropiat autobahn şi nu suficient de aproape de centrele regionale Nuremberg sau Regensburg pentru a profita de dezvoltarea lor urbană, Vilseck este ceea ce nemţilor le place să numească Pampa, o zonă rurală în mijlocul pustietăţii – care de obicei are o piaţă a locuinţelor de închiriat relaxată.
    „Toate aceste case pe care le vedeţi pe aici – sau multe dintre ele, să zicem – sunt construite pentru familiile americane“, a spus el, adăugând că nemţii care au investit în ele „vor locui ei în aceste case goale când americanii vor dispărea, pentru că nu vor primi niciodată chiriile de care au nevoie de la localnici pentru că aceştia nu şi-ar putea permite. „Nu avem nici industrie”, a spus Sabine Kederer, proprietara hotelului Angerer din Vilseck, clădire care datează de secole şi în care „aproximativ 80% dintre oaspeţi au legătură cu americanii sau sunt americani”.
    Multe instituţii din oraş se adresează special americanilor, de la restaurante – cum ar fi Angus Steakhouse, a cărui friptură de
    1 kilogram împinge chiar şi graniţele bucătăriei bavareze – la agenţii de turism care fac publicitate exclusiv pentru zboruri transatlantice. Locurile de cult ale oraşului includ nu numai bisericile romano-catolice tipice ale regiunii, ci şi Centrul Creştin New Life şi Biserica Creştină a Noului Testament.
    Kederer crede că Vilseck ar fi trebuit să înceapă să-şi diversifice modelul de afaceri în urmă cu câţiva ani, pentru a nu mai depinde de soldaţii americani. În opinia ei, pitorescul oraş ar trebui să fie promovat ca destinaţie turistică sau ca alternativă accesibilă pentru orăşenii care nu doresc să-şi cheltuiască toţi banii pe chirie. Fără astfel de strategii în acţiune, ea este îngrijorată că retragerea americană va produce o lovitură severă economiei locale.
    În afară de aspectul economic, ea este tristă şi pentru că va trebui să spună adio prietenilor. În afară de soldaţi, mulţi civili americani, cum ar fi membrii familiilor lor, locuiesc în şi în jurul Vilsekului.
    „Ne-a fost foarte bine cu americanii“, a spus Kederer, adăugând că cea mai bună prietenă a fiicei sale de 9 ani este americancă. Nu numai că sunt „inseparabile”, a spus ea, dar ambele beneficieză de abilităţile lingvistice reciproce. Majoritatea germanilor din Vilseck sunt de acord că prezenţa americană a adăugat calitate vieţii în oraş dincolo de perspectiva economică. „Am lucrat ca supraveghetor în autobuzul şcolar”, povesteşte localnica Brigitte Trummer, acum pensionară, adăugând că copiii germani şi americani ai oraşului s-au înţeles mereu. „Sunt tristă să văd americanii plecând … Vilseck se va transforma într-un oraş fantomă.“
    Primarul Schertl încă speră că oraşul său va evita această soartă. „Trump se confruntă cu rezistenţa democraţilor şi a unor republicani“, a spus el, adăugând că această mutare nu are sens strategic: „Toată lumea spune acest lucru, inclusiv fostul general comandant al armatei americane din Europa Ben Hodges… Iar preşedintele rus Vladimir Putin îşi freacă mâinile – cu 10.000 de soldaţi americani mai puţin decât ar fi trebuit să se teamă cândva, dacă ar alege să anexeze statele baltice sau orice altceva.“ Grassick are o viziune diferită de cea a lui Schertl. „Americanii nu văd  direct ameninţarea în teren, aici, în Germania, ei o văd mai mult spre graniţele cu Rusia – prin urmare de aici şi comasarea în Polonia – vor să se deplaseze mai mult în această direcţie“, a spus el. (Washingtonul a transmis mesaje ambigue în acest sens, spunând că va muta unele trupe în Polonia, deşi recent Pentagonul a anunţat că trupele afectate din Germania vor fi transferate în principal în Italia şi Belgia sau înapoi în Statele Unite.) În orice caz, Grassick nu este prea îngrijorat pentru afacerile sale, deşi sunt croite 100% pentru a satisface nevoile americanilor. „Importăm maşini din SUA pentru ca soldaţii să le cumpere aici şi să le poată duce înapoi acasă când pleacă. Arată la fel, dar sunt vehicule cu totul diferite, cu luminile şi parbrizele lor şi toate cele neconforme cu standarde europene „, a spus el.
    Ca parte a unui acord între SUA şi Germania, clienţii săi americani nu plătesc taxe de import, a explicat Grassick. Nemţii, pe de altă parte, ar trebui să plătească cu „29% mai mult” pentru una dintre maşinile sale, astfel că retragerea trupelor ar trebui să facă ravagii modelului său de afaceri – însă el se bazează pe faptul că mai are doar câţiva ani până la pensionare. „Chiar nu mă afectează atât de mult.“
    Pentru Kederer, miza este mai mare. „Acest hotel este în familia mea din 1666 şi sunt a 14-a generaţie care îl conduce“, a spus ea. „Nu vreau să se termine cu mine.“

    Armata americană s-ar putea să fie în retragere în Germania, însă câţiva politicieni de la Washington sunt în plină ofensivă, motivaţi din spate de interese de afaceri. SUA au devenit exportator de energie mulţumită dezvoltării industriei gazelor de şist, în timp ce Rusia îşi ademeneşte clienţii europeni pentru gazele sale cu noi rute, directe şi mai sigure. Una dintre acestea este gazoductul Nord Stream, care aduce gaze direct în Germania, ocolind Ucraina. Conducta există deja, dar Moscova vrea majorarea capacităţii de transport, iar Berlinul nu are nimic împotrivă, ba chiar sprijină proiectul, căruia i se opun SUA şi câteva ţări care se simt ameninţate de întărirea influenţei ruseşti în regiune, cum ar fi Polonia.  Administraţia de la Washington, care promovează puternic gazele americane în Europa ca soluţie pentru „eliberarea” de dependenţa de Rusia, face presiuni asupra Germaniei să renunţe la proiectul rusesc. În aceste condiţii, trei senatori americani ameninţă portul de feriboturi de pe insula Rügen cu sancţiuni „zdrobitoare” pentru a împiedica realizarea controversatului proiect Nord Stream 2. Cu toate că se tem de ruina financiară, oamenii din Sassnitz, un oraş de pe acea insulă, sunt sfidători, scrie Deutsche Welle, care a realizat un reportaj acolo. Oraş de pescari unde pe străzi miroase a peşte prăjit. Soarele se reflectă puternic în apa mării, iar câteva bărci cu pânze alunecă leneş în lumină. Este încă vacanţa de vară în unele landuri germane, iar în Sassnitz, port la Marea Baltică, senzaţia de vacanţă se simte chiar mai mult. Chiar şi primarul micului oraş de 9.000 de locuitori ar fi trebuit să fie în concediu. Ar fi plecat dacă nu ar fi fost o scrisoare ameninţătoare trimisă din Statele Unite. „Nu se întâmplă în fiecare zi ca Sassnitz să treacă de la 0 la 100 pe scara atenţiei politice a lumii”, spune Frank Kracht, râzând. Redevine repede sobru. „Trebuie să iau în serios aceste ameninţări. Pentru că, în primul rând, este vorba şi de muncitori.“

    El se referă la angajaţii companiei Fährhafen Sassnitz, care operează portul local Mukran. Este hub-ul logistic pentru finalizarea controversatei conducte de gaz Nord Stream 2, cu o lungime de 150 de kilometri. În scrisoarea adresată oraşului Sassnitz la începutul acestei luni, trei senatori republicani americani – Ted Cruz din Texas, Tom Cotton din Arkansas şi Ron Johnson din Wisconsin – au ameninţat Portul Mukran cu sancţiuni economice şi juridice “zdrobitoare” dacă continuă să permită echiparea vapoarelor pentru realizarea proiectului gazoductului rusesc. SUA încearcă în toate modurile posibile să împiedice ca gazoductul să devină realitate, iar criticile nu sunt ceva nou.
    Preşedintele Donald Trump a acuzat Germania că doreşte protecţia militară a SUA împotriva unei ameninţări ruseşti, oferind în acelaşi timp Moscovei venituri mari din exporturile de gaze. Însă tonul mesajului din scrisoare este ceva nemaiîntâlnit până acum, cel puţin pentru oficialii germani. În portul german stă ancorată Akademik Cerskiy, o navă rusească ce urmează să finalizeze lucrările. Ar trebui să fie echipată tehnic pentru a duce pe şantierul marin conductele finite, care sunt depozitate în Portul Mukran. Munca a fost temporar oprită, iar aici intervine scrisoarea ameninţătoare a americanilor. Jürgen Trittin din partidul ecologist german a descris scrisoarea ca fiind „o declaraţie economică de război”, în timp ce premierul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Manuela Schwesig, a caracterizat-o drept „scandaloasă” şi o „tentativă de şantaj”. În Sassnitz, puţini localnici sunt interesaţi de politica americană. Susanne Bender locuieşte acolo de
    50 de ani, conducând o afacere de afumat peşte numită Heimat („Acasă”). Bender vinde rulouri de peşte care par delicioase, deoarece coada de clienţi este lungă. „Nu este deloc bine ce face Trump. De ce se amestecă în afacerile noastre?“ spune ea. „Nu doar eu personal, ci toată lumea este îngrijorată. Toţi depindem de port.“ După comerţul turistic, portul de feriboturi industriale este cel mai important angajator din regiune. „Construieşti ceva şi acum ar trebui să fie demolat sub picioarele tale”, spune René Beinhoff, care vinde îngheţată pe promenada Sassnitz. „Ce nonsens!“
    Primarul Kracht subliniază că toate autorizaţiile au fost emise, conducta este ca şi terminată – cel puţin 94% din aceasta – şi ei vor să rămână cu ea. „Este doar o ameninţare. În prezent, nu există sancţiuni“, spune el. „Trebuie să o luăm în serios, dar trebuie, de asemenea, să ne liniştim oamenii că nu vor fi atraşi în niciun fel în această bătaie de joc politică”. Oamenii din Sassnitz nu par să fi înţeles pe deplin prăpastia în care privesc, spune Sascha Lohmann, politolog la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, care cercetează sancţiunile americane de ani buni. Potrivit acestuia, antecedentele americane şi ameninţarea cu sancţiuni din scrisoare sunt suficiente pentru a-i face nervoşi pe jucătorii de pe piaţa financiară, cum ar fi banca de casă a portului. „Senatorii înţeleg exact ce efect psihologic au aceste ameninţări“, subliniază Lohmann.
    El crede că adevărata problemă o reprezintă sancţiunile secundare, cu SUA interzicând propriilor companii să facă afaceri cu companii afectate de sancţiuni – în acest caz portul Mukran şi-ar pierde toţi partenerii de afaceri americani. De teamă, explică politologul, multe companii vor prefera să renunţe la a mai face afaceri cu Mukran, în loc să-şi rişte întreaga afacere din SUA. „Aceşti jucători financiari ar face atunci ca portul să intre în insolvenţă“, spune el. Între timp, unii politicieni germani solicită guvernului de la Berlin să ia poziţie, ba chiar să emită contrasancţiuni.

  • Florin Talpeş a numit doi americani în managementul Bitdefender. Cine sunt aceştia şi ce rol au în dezvoltarea companiei româneşti

    Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender a anunţat numirea americanilor Steve Kelley şi Chris Brazdziunas la conducerea diviziei de soluţii pentru business. Kelley va avea rolul de preşedinte şi director general al diviziei, în timp ce Brazdziunas va fi vicepreşedinte pentru produse şi servicii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     Recrutările consolidează interesul crescut al companiei pe piaţa securităţii informatice pentru companii prin resurse dedicate alocate acestei divizii coordonate direct de către CEO-ul Bitdefender, Florin Talpeş.

     Divizia de soluţii pentru business va gestiona toate aspectele legate de dezvoltarea de produse şi servicii adresate companiilor şi de punerea acestora pe piaţă, inclusiv vânzări, marketing, inginerie, licenţiere de tehnologii şi coordonarea partenerilor regionali. Departamentul va permite concentarea integrală a eforturilor către oportunităţile din piaţa de soluţii de securitate informatică de business, după un model similar celui pentru clienţii individuali, care alocă resurse pentru nevoile specifice utilizatorilor de acasă.

     „Ajustarea alocării resurselor între diviziile consumer şi business e un pas firesc determinat de creşterea mărimii şi complexităţii operaţiunilor, dar şi de cererea crescândă pentru tehnologiile Bitdefender în noul context global, venită din partea companiilor de toate dimensiunile. Steve şi Chris aduc o bogată experienţă de management în echipa Bitdefender şi vor ajuta la îndepinirea obiectivelor de creştere a companiei”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.

    Cu peste 20 de ani de experienţă în securitate informatică, Steve Kelley a acumulat cunoştinţe vaste în domenii precum management de produs, marketing de produs, dezvoltare corporate, vânzări şi marketing. „Bitdefender are deja un lung istoric de tehnologii apreciate la nivel global. Mai mult, piaţa securităţii informatice se află acum într-un punct de inflexiune, după creşterea numărului de atacuri cauzată de fenomenul work-from-home, mutarea volumelor din centrele de date către infrastructuri hibride şi însuşirea rapidă a instrumentelor de administrare pentru detecţie şi răspuns la incidente. Toate acestea fac companiile să îşi reevalueze modul în care abordează securitatea şi să conteze pe suita recunoscută internaţional furnizată de Bitdefender”, spune Kelley.

    Ca vicepreşedinte pentru produse şi servicii, Chris Brazdziunas, cu experienţă dovedită în construcţia de organizaţii scalabile şi performante, va întări abordarea centrată pe client a produselor de business şi va alinia portofoliul existent nevoilor pieţei. „Dezvoltarea de soluţii capabile să devină fruntaşe pe piaţă depinde mai ales de expertiza amplă în securitate informatică şi de capacitatea de a inova, iar Bitdefender este recunoscută pentru ambele. În peisajul actual în care numărul atacurilor îndreptate spre utilizatori, dispozitive şi servere constituie o ameninţare pentru orice business, Bitdefender poate oferi companiilor moduri de a reduce rapid riscurile la care se expun cu costuri operaţionale minime.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări.


     

  • Florin Talpeş a numit doi americani în managementul Bitdefender. Cine sunt aceştia şi ce rol au în dezvoltarea companiei româneşti

    Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender a anunţat numirea americanilor Steve Kelley şi Chris Brazdziunas la conducerea diviziei de soluţii pentru business. Kelley va avea rolul de preşedinte şi director general al diviziei, în timp ce Brazdziunas va fi vicepreşedinte pentru produse şi servicii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     Recrutările consolidează interesul crescut al companiei pe piaţa securităţii informatice pentru companii prin resurse dedicate alocate acestei divizii coordonate direct de către CEO-ul Bitdefender, Florin Talpeş.

     Divizia de soluţii pentru business va gestiona toate aspectele legate de dezvoltarea de produse şi servicii adresate companiilor şi de punerea acestora pe piaţă, inclusiv vânzări, marketing, inginerie, licenţiere de tehnologii şi coordonarea partenerilor regionali. Departamentul va permite concentarea integrală a eforturilor către oportunităţile din piaţa de soluţii de securitate informatică de business, după un model similar celui pentru clienţii individuali, care alocă resurse pentru nevoile specifice utilizatorilor de acasă.

     „Ajustarea alocării resurselor între diviziile consumer şi business e un pas firesc determinat de creşterea mărimii şi complexităţii operaţiunilor, dar şi de cererea crescândă pentru tehnologiile Bitdefender în noul context global, venită din partea companiilor de toate dimensiunile. Steve şi Chris aduc o bogată experienţă de management în echipa Bitdefender şi vor ajuta la îndepinirea obiectivelor de creştere a companiei”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.

    Cu peste 20 de ani de experienţă în securitate informatică, Steve Kelley a acumulat cunoştinţe vaste în domenii precum management de produs, marketing de produs, dezvoltare corporate, vânzări şi marketing. „Bitdefender are deja un lung istoric de tehnologii apreciate la nivel global. Mai mult, piaţa securităţii informatice se află acum într-un punct de inflexiune, după creşterea numărului de atacuri cauzată de fenomenul work-from-home, mutarea volumelor din centrele de date către infrastructuri hibride şi însuşirea rapidă a instrumentelor de administrare pentru detecţie şi răspuns la incidente. Toate acestea fac companiile să îşi reevalueze modul în care abordează securitatea şi să conteze pe suita recunoscută internaţional furnizată de Bitdefender”, spune Kelley.

    Ca vicepreşedinte pentru produse şi servicii, Chris Brazdziunas, cu experienţă dovedită în construcţia de organizaţii scalabile şi performante, va întări abordarea centrată pe client a produselor de business şi va alinia portofoliul existent nevoilor pieţei. „Dezvoltarea de soluţii capabile să devină fruntaşe pe piaţă depinde mai ales de expertiza amplă în securitate informatică şi de capacitatea de a inova, iar Bitdefender este recunoscută pentru ambele. În peisajul actual în care numărul atacurilor îndreptate spre utilizatori, dispozitive şi servere constituie o ameninţare pentru orice business, Bitdefender poate oferi companiilor moduri de a reduce rapid riscurile la care se expun cu costuri operaţionale minime.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări.


     

  • În timp ce coronavirusul continuă să ucidă mii de oameni în fiecare zi, bogaţii precum Bill Gates sau Eric Schmidt profită de pe urma pandemiei şi devin tot mai bogaţi

    Ea vorbeşte despre America, însă temerile la care face referire sunt prezente şi în vieţile europenilor. Klein atrage atenţia că giganţii din tehnologie se folosesc de pandemie ca de un laborator în care cultivă lumea visată de ei.

    În timp ce coronavirusul continuă să ucidă mii de oameni în fiecare zi, companiile din tehnologie profită de oportunitate pentru a-şi extinde influenţa şi puterea, scrie Naomi Klein.

    Pentru câteva momente, în timpul şedinţei zilnice despre criza medicală ţinută de guvernatorul din New York în ziua de miercuri, 6 mai, figura sobră care a apărut pe ecrane săptămâni întregi a fost înlocuită de ceva ce seamăna a zâmbet.
    „Suntem gata, ne-am hotărât”, a anunţat gâfâit guvernatorul. „Suntem newyorkezi, aşa că suntem cutezători, suntem ambiţioşi (…) Ne dăm seama că schimbarea nu este doar iminentă, ci şi că ne poate fi prietenă dacă o facem aşa cum trebuie.“

    Inspiraţia pentru această dispoziţie neobişnuit de bună a fost o intervenţie televizată a fostului CEO al Google Eric Schmidt, care s-a alăturat conferinţei guvernatorului pentru a anunţa că va conduce un grup pentru reimaginarea realităţii post-COVID din statul New York, cu accent pe integrarea permanentă a tehnologiei în fiecare aspect al vieţii civice.
    „Primele priorităţi în ceea ce încercăm să facem”, a spus Schmidt, „sunt axate pe telesănătate, învăţământ la distanţă şi broadband. Trebuie să căutăm soluţii care pot fi prezentate acum şi accelerate şi să folosim tehnologia pentru a face lucrurile mai bine.“ Şi pentru a  nu exista niciun dubiu că obiectivele fostului şef al Google au fost binevoitoare, fundalul pentru conferinţa video conţinea un cadru cu o pereche de aripi de înger.

    Cu doar o zi înainte, Cuomo anunţase un parteneriat similar cu Fundaţia Bill şi Melinda Gates pentru a dezvolta „un sistem de învăţământ mai inteligent”. Numindu-l pe Gates un „vizionar”, Cuomo a spus că pandemia a creat „un moment în istorie când putem încorpora şi avansa ideile lui Gates (…) toate aceste clădiri, toate aceste săli fizice – de ce nu, cu toată tehnologia pe care o avem?“ a întrebat el, aparent retoric.

    Între timp, ceva care seamănă cu o doctrină coerenţa cu privire la şocul pandemic începe să apară. Să-i spunem „Screen New Deal”. Mult mai multă tehnologie de vârf decât orice am văzut în dezastrele anterioare, un viitor ce s-a conturat accelerat pe măsură ce numărul victimelor creştea a ajuns la noi în săptămânile de izolare fizică nu ca o necesitate dureroasă de a salva vieţi, ci ca un laborator cu subiecţi vii pentru un viitor permanent – şi extrem de profitabil – fără contact. Anuja Sonalker, CEO la Steer Tech, o companie din Maryland care vinde tehnologie pentru parcare fără şofer, a rezumat recent noul impuls personalizat de virus. „Am văzut o deschidere pentru tehnologia care reduce nevoia de intervenţie din partea omului, tehnologie fără contact“, a spus ea. „Oamenii sunt periculoşi pentru ceilalţi oameni, maşinile nu.“

    Este un viitor în care casele noastre nu vor mai fi niciodată spaţii exclusiv personale, ci, prin conectivitate digitală de mare viteză, devin şcolile noastre, cabinete medicale, săli de sport şi, dacă este stabilit de stat, închisorile noastre. În viitorul care se conturează grăbit, toate aceste tendinţe se accelerează.

    Acesta este un viitor în care, pentru privilegiaţi, aproape totul este livrat la domiciliu, fie prin intermediul tehnologiei de streaming şi cloud, fie fizic prin vehiculele fără şofer sau cu drone, apoi partajat pe o platformă media. Este un viitor care angajează mult mai puţini profesori, medici şi şoferi. Este un viitor despre care se spune că este guvernat de inteligenţa artificială, dar de fapt este ţinut laolaltă de zeci de milioane de angajaţi anonimi, ascunşi în depozite, centre de date, fabrici de moderare a conţinutului, ateliere de electronice, mine de litiu, ferme industriale, instalaţii de procesare a cărnii şi închisori, unde oamenii sunt lăsaţi să muncească  neprotejaţi de boli şi de exploatare. Este un viitor în care fiecare mişcare, fiecare cuvânt, fiecare relaţie a noastră poate fi identificată, urmărită şi stoarsă de informaţii prin colaborări fără precedent între giganţii de tehnologie şi guvern.

    Dacă toate acestea sună cunoscute, se datorează faptului că înainte de Covid acest viitor bazat pe aplicaţii ne-a fost vândut în numele comodităţii şi personalizării fără fricţiuni. Însă mulţi dintre noi aveam îngrijorările noastre. Sunt despre securitatea, calitatea şi inechitatea telesănătăţii şi a cursurilor colective online. Despre maşinile fără şoferi care lovesc pietoni şi drone care distrug colete. Despre cum urmărirea locaţiei şi comerţul fără numerar ne distrug confidenţialitatea şi încurajează discriminarea rasială şi de gen. Despre platformele de socializare fără scrupule care otrăvesc ecologia informaţiei şi sănătatea mintală a copiilor noştri. Despre „oraşe inteligente” pline de senzori care înlocuiesc administraţia locală. Despre locurile de muncă bune pe care aceste tehnologii le-au distrus. Despre locurile de muncă proaste pe care le-au produs în masă.

    Şi, mai ales, am avut îngrijorări cu privire la bogăţia şi puterea care ameninţă democraţia, acumulate de o mână de companii de tehnologie care stăpânesc arta abdicării – evitarea tuturor responsabilităţilor pentru dezastrul rămas în domeniile pe care le domină acum.

    Acesta a fost trecutul moştenit. Astăzi, multe dintre aceste îngrijorării bine întemeiate sunt acoperite de un val de panică, iar această distopie este redenumită în grabă. Acum, pe un fundal înfricoşător de moarte în masă, ne este vândută cu argumentul dubios că aceste tehnologii sunt singura cale posibilă de a ne feri vieţile de pandemie, că sunt cheile indispensabile pentru a ne pune la adăpost pe noi şi pe cei dragi.

    Datorită lui Cuomo şi diferitelor sale parteneriate de miliarde (inclusiv unul cu Michael Bloomberg pentru testare şi urmărire), statul New York a devenit un showroom sclipitor pentru acest viitor sumbru. În centrul tuturor acestor lucruri este Eric Schmidt.

    Cu mult înainte ca americanii să înţeleagă ameninţarea pe care o reprezintă Covid-19, Schmidt a declanşat o campanie de lobby şi PR agresive promovând tocmai viziunea parcă desprinsă din Black Mirror a societăţii cu care Cuomo l-a împuternicit să o construiască. În centrul acestei viziuni se află integrarea perfectă a guvernului cu o mână de giganţi din Silicon Valley – cu şcoli publice, spitale, cabinete medicale, poliţie şi armată, toate externalizând (cu costuri ridicate) multe dintre funcţiile lor de bază către companiile private de tehnologie.

    Este o viziune pe care Schmidt a insistat din rolurile sale de preşedinte al Comitetului pentru inovaţie în domeniul apărării, care consiliază Departamentul Apărării al SUA cu privire la utilizarea accelerată a inteligenţei artificiale în armată, şi de preşedinte al puternicei Comisii de securitate naţională pentru inteligenţă artificială, sau NISCAI, care face recomandări Congresului cu privire la „progresele în domeniul inteligenţei artificiale, dezvoltările legate de machine learning şi tehnologiile asociate”, cu scopul de a răspunde „nevoilor naţionale şi economice de securitate ale Statelor Unite, inclusiv riscului economic”. Ambele consilii sunt înţesate de puternicii executivi din Silicon Valley şi de manageri de top din companii, inclusiv Oracle, Amazon, Microsoft, Facebook şi, bineînţeles, foştii colegi ai lui Schmidt de la Google.

    În calitate de preşedinte, Schmidt – care deţine în continuare mai mult de 5,3 miliarde de dolari în acţiuni la Alphabet (compania-mamă a Google), precum şi investiţii mari în alte firme de tehnologie – s-a dedicat, în esenţă, unei transformări pornite de la Washington în numele Silicon Valley. Scopul principal al celor două consilii este de a solicita creşteri exponenţiale ale cheltuielilor guvernamentale pentru cercetarea în domeniul inteligenţei artificiale şi pentru infrastructura tehnologică, cum ar fi 5G – investiţii de care ar beneficia în mod direct companiile în care Schmidt şi alţi membri ai acestor consilii au participaţii extinse.

    Mai întâi în prezentările cu uşa închisă pentru congresmeni, iar mai târziu în articole de opinie şi interviuri, argumentul de bază al lui Schmidt a fost acela că, deoarece guvernul chinez este dispus să cheltuiască nelimitat bani publici construind infrastructură pentru supraveghere de înaltă tehnologie şi permiţând în acelaşi timp companiilor de tehnologie chinezeşti, cum ar fi Alibaba, Baidu şi Huawei, să încaseze profiturile obţinute din aplicaţiile comerciale, SUA sunt pe cale să piardă dramatic poziţia dominantă în economia globală.

    Centrul de informaţii privind confidenţialitatea electronică (Electronic Privacy Information Center – EPIC) a obţinut recent accesul la o prezentare făcută de NSCAI a lui Schmidt în mai 2019. Documentul conţine afirmaţii alarmiste despre modul în care infrastructura de reglementare relativ laxă a Chinei şi apetitul enorm pentru supraveghere forţează această ţară să ia faţa SUA într-o serie de domenii, inclusiv „inteligenţă artificială pentru diagnostic medical”, vehicule autonome, infrastructură digitală, „oraşe inteligente”, ride-sharing şi comerţ fără numerar.

    Motivele date pentru avantajul competitiv al Chinei sunt numeroase, variind de la volumul mare de consumatori care fac cumpărături online la „lipsa sistemelor bancare vechi din China”, ceea ce a permis ţării să sară peste numerar şi carduri de credit şi să dezlănţuie „o piaţă imensă de comerţ electronic şi de servicii digitale” folosind plăţi electronice, la o penurie severă de medici, ceea ce a determinat guvernul să lucreze îndeaproape cu companii de tehnologie, cum ar fi Tencent, cu scopul de a folosi AI pentru medicină „predictivă”. În prezentare se arată că în China companiile de tehnologie „au autoritatea de a elimina rapid barierele de reglementare, în timp ce iniţiativele americane se împotmolesc în dovedirea conformităţii cu regulile HIPPA şi în aprobarea de către FDA”.

    Cu toate acestea, mai mult decât orice alt factor, NSCAI indică disponibilitatea Chinei de a îmbrăţişa parteneriate public-privat în supravegherea în masă şi colectarea datelor ca motiv al avantajului său competitiv. Prezentarea scoate în evidenţă „sprijinul guvernamental şi implicarea explicită a Chinei, spre exemplu, în implementarea recunoaşterii faciale”. Documentul argumentează că „supravegherea este unul dintre primii şi cei mai buni clienţi pentru Al” şi, în plus, că „supravegherea în masă este o aplicaţie care ucide învăţarea profundă”.

    Într-un capitol intitulat „Seturi de date de stat: supraveghere egal oraşe inteligente” se arată că China, împreună cu principalul concurent chinez al Google, Alibaba, sprintează.
    Acest lucru este remarcabil, deoarece compania-mamă a Google, Alphabet, a promovat tocmai această viziune prin divizia Sidewalk Labs, alegând o parte mare a cartierelor cu ieşire la apă ale oraşului Toronto ca prototip al „oraşului inteligent”. Însă proiectul Toronto a fost închis după doi ani de controversă continuă cu privire la cantităţile enorme de date cu caracter personal pe care le-ar colecta Alphabet, la lipsa protecţiei vieţii private şi la beneficiile discutabile pentru oraş în ansamblu său.

    La cinci luni de la această prezentare, în noiembrie, NSCAI a emis un raport provizoriu Congresului în care sună în continuare alarma cu privire la necesitatea ca SUA să se ridice la nivelul adaptărilor făcute de China  acestor tehnologii controversate. „Suntem într-o competiţie strategică”, afirmă raportul, obţinut prin intermediul FOI de către EPIC. „AI va fi în centru. Viitorul securităţii şi economiei noastre naţionale este în joc.” Schmidt a declanşat apoi o campanie media, în care cerea, printre altele, „un parteneriat fără precedent între guvern şi industrie” şi promova AI ca fiind viitorul a orice, de la biotehnologie la banking şi apărare. China a apărut din nou ca o sperietoare, o naţiune care urmăreşte să devină liderul lumii la inovaţie într-o cursă pe care SUA n-o vor câştiga.

    Singura soluţie, pentru Schmidt, este un val de bani publici. Lăudând Casa Albă pentru solicitarea unei dublări a finanţării pentru cercetare în AI şi ştiinţa informaţiilor cuantice, el a scris: „Ar trebui să planificăm dublarea din nou a finanţării în aceste domenii, pe măsură ce construim capacitate instituţională în laboratoare şi centre de cercetare (…) În acelaşi timp, Congresul ar trebui să îndeplinească solicitarea preşedintelui pentru cel mai înalt nivel de finanţare în domeniul cercetării şi dezvoltării din ultimii peste 70 de ani, iar Departamentul Apărării ar trebui să valorifice această creştere a resurselor pentru a dezvolta capabilităţi avansate în domeniile AI, cuantice, hipersonice şi alte tehnologii prioritare.“

    Aceasta s-a întâmplat cu exact două săptămâni înainte ca epidemia de COVID-19 să fie declarată pandemie şi nu se menţiona atunci că un obiectiv al acestei extinderi vaste, hi-tech, a fost protejarea sănătăţii americanilor. Se spunea doar că este necesară pentru ca SUA să evite să fie întrecute de China. Desigur, retorica se va schimba în curând.
    După două luni, Schmidt a pus aceste cereri – pentru cheltuieli publice masive pentru cercetare şi infrastructură de înaltă tehnologie, pentru „parteneriate public-private” în AI şi pentru slăbirea miriadelor de protecţii ale confidenţialităţii şi siguranţei – într-un exerciţiu agresiv de rebranding. Acum toate aceste măsuri (şi multe altele) sunt vândute publicului ca singura speranţă posibilă de a ne proteja de un nou virus care va fi alături de noi în anii următori.
    Iar companiile de tehnologie cu care Schmidt are legături strânse şi care populează influentul consiliul consultativ pe care acesta îl prezidează s-au repoziţionat toate ca protectori binevoitori ai sănătăţii publice şi campioni neobosiţi ai lucrătorilor esenţiali, ai „eroului de zi cu zi” (mulţi dintre ei, cu posturi cum ar fi cele de curieri, şi-ar pierde locurile de muncă dacă aceste companii obţin ceea ce vor). La mai puţin de două săptămâni după introducerea măsurilor de carantină în statul New York, Schmidt a scris un articol pentru Wall Street Journal în care a lămurit că Silicon Valley are toate intenţiile de a folosi criza pentru o transformare permanentă.
    Orice american ar trebui să se întrebe unde îşi doreşte să fie naţiunea când pandemia de Covid-19 se va fi terminat. Cum ar putea tehnologiile emergente utilizate în actuala criză să ne propulseze într-un viitor mai bun? Companii precum Amazon ştiu să furnizeze şi să distribuie eficient. Acestea va trebui să ofere servicii şi sfaturi oficialilor guvernamentali care nu dispun de sistemele de calcul şi de expertiză ale giganţilor de tehnologie.
    De asemenea, ar trebui să accelerăm tendinţa de învăţare la distanţă, care este testată astăzi mai mult ca niciodată? Online, nu există nicio nevoie de apropiere, ceea ce permite studenţilor să primească instrucţiuni de la cei mai buni profesori, indiferent de cartierul în care locuiesc.
    Acum, în mijlocul carnavalului pandemic al fricii şi incertitudinii cu privire la viitorul pe care boala le-a adus, aceste companii îşi văd clar oportunitatea de a distruge principiile democraţiei, de a căpăta aceleaşi puteri cu concurenţii lor chinezi, care au luxul de a funcţiona fără a fi împiedicaţi de interferenţele drepturilor civile sau ale muncii.


    PHOTO / THISISENGINEERING RAENG  / UNSPLASH

  • Speriaţi de pandemie, americanii au devenit mai pesimişti cu privire la şansele de redresare a celei mai mari economii a lumii

    Americanii au devenit mai pesimişti cu privire la perspectivele unei redresări rapide de pe urma pandemiei, în special în statele din sudul şi vestul SUA, unde cazurile de îmbolnăvire au crescut puternic, relevă un nou sondaj, realizat de Peter G Peterson Foundation pentru Financial Times.

    Aproape 49% din cei chestionaţi au declarat că cred că pandemia se va acutiza în comunitatea lor în următoarea lună, o creştere dramatică de la 35% luna trecută.

  • Americanii dau o lovitură întregii lumi: Trump cumpără aproape toate stocurile de Remdesivir din lume. Acesta este unul dintre singurele medicamente care au efect împotriva Covid-19

    Statele Unite au cumpărat aproape întreaga rezervă globală de Remdesivir, unul dintre singurele două medicamente dovedite că ar funcţiona în tratarea Covid-19, potrivit The Independent.

    Remdesivir, un medicament utilizat anterior împotriva Ebola, a demonstrat că reduce timpul de recuperare pentru pacienţi infectaţi cu Covid-19. Acesta este produs în exclusivitate de gigantul farmaceutic Gilead Sciences.

    Astfel, administraţia Trump a anunţat că a cumpărat 500.000 de doze de Remdesivir. Acest nivel reprezintă întreaga producţie Gilead pentru luna iulie, precum şi 90% din producţia companiei pentru august şi septembrie.

    Decizia SUA de a cumpăra stocuri de medicamente va afecta întreaga lume, întrucât nimeni nu va mai găsi Remdesivir în următoarele luni.

    Departamentul de Sănătate din cadrul administraţiei SUA l-a lăudat pe Donald Trump, susţinând că el a încheiat „o tranzacţie foarte bună”.

    „Atât cât putem, vrem să ne asigurăm că orice pacient american care are nevoie de remdesivir îl poate obţine. Administraţia Trump face tot ce îi stă în putere pentru a învăţa mai multe despre tratamentele pentru Covid-19 şi pentru a asigura accesul poporului american la acestea”, a spus Alex Azar, secretarul Departamentului de Sănătate.

  • Cifre înfricoşătoare: în jur de 20 de milioane de oameni au fost infectaţi deja cu noul coronavirus în cea mai afectata ţară din lume de COVID-19

    Oficialii americani estimează că în jur de 20 de milioane de americani au fost infectaţi cu noul coronavirus de când a ajuns virusul în Statele Unite şi până acum. Deşi cifra pare uriaşă, arată, totuşi, că majoritatea populaţiei este în continuare expusă riscurilor, scrie AP.

    Estimarea prezentată joi arată că numărul real al îmbolnăvirilor este de aproximativ 10 ori mai mare decât cele 2,3 milioane de cazuri confirmate.

    Oficialii au ştiut de mult că milioane de oameni au fost infectaţi fără să ştie şi că multe cazuri nu sunt raportate din cauza numărului mic de teste realizate.

    Douăzeci de milioane de infecţii înseamnă că aproximativ 6% din cei 331 de milioane de americani au fost infectaţi deja.

    „Este clar că multe persoane din această naţiune sunt încă expuse riscurilor”, a declarat joi, Robert Redfield, directorul Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. „Cea mai bună estimare a noastră este că pentru fiecare caz raportat, există de fapt încă 10 infecţii”, a continuat acesta.

    Anterior, oficialii CDC şi cel mai bun expert în bolii infecţioase din ţară, dr. Anthony Fauci, au spus că 25% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome.

    Noua estimare se bazează pe studiile realizate de CDC asupra probelor de sânge colectate la nivel naţional atât din donaţiile de sânge cât şi din alte surse.