BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • Pachetele albe, fără inscripţii, pentru ţigări, distrug afacerile micilor comercianţi

    Roy Morgan, cea mai importantă companie de cercetare la nivel internaţional, a publicat studiul The Impact of Plain Packaging on Australia Small Retailers (Impactul Ambalajelor Generice asupra Micilor Comercianţi din Australia). Jeff Rogut, CEO al Australasian Association of Convenience Stores (AACS), a declarat că studiul confirmă ceea ce era deja evident pentru aceste mici afaceri.

    “Studiul arată faptul că nivelul de conştientizare al micilor comercianţi din Australia privind tutunul ilicit este ridicat şi a crescut după introducerea ambalajelor generice. Mai mult de patru din zece comercianţi percep comerţul ilicit ca având un impact negativ asupra afacerii lor şi o treime spun că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit,” a declarat Jeff Rogut.

    Aproape nouă din zece mici comercianţi preconizează că viitoarea creştere cu 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va accentua impactul negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

    “Era evident faptul că ambalajele generice aveau să aibă implicaţii financiare serioase pentru proprietarii de magazine mici, iar acest ultim studiu o confirmă,” a declarat Jeff Rogut.

    “Costurile asociate cu timpii de tranzacţie mai mari, frustrarea clienţilor, întârzierile în gestionarea stocurilor, precum şi volumul de lucru mai mare pentru angajaţi şi cerinţele de formare au fost toate absorbite obligatoriu de către magazinele mici pe propria cheltuială, ceea ce a pus o presiune exagerată asupra rezultatelor lor financiare. În afară de lipsa totală de consultare cu comercianţii, ceea ce a condus la introducerea ambalajelor generice, poate cel mai frustrant aspect din întreg acest proces este acela că, în pofida problemelor cu care s-au confruntat comercianţii, vânzările de tutun din magazinele mici au rămas în mare parte neafectate, unele magazine înregistrând chiar o creştere a vânzărilor de tutun.

    În pofida afirmaţiilor triumfătoare ale diferiţilor lobbyişti în domeniul sănătăţii, realitatea este că ambalajele generice au avut un impact negativ asupra micilor comercianţi fără a reduce incidenţa fumatului.

    Acest studiu subliniază, din nou, faptul că Guvernul australian trebuie să investească în educaţie dacă îşi doreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a societăţii. Reacţiile inconştiente, precum introducerea ambalajelor generice care dăunează unui sector al economiei fără beneficii aparente, au fost din nou expuse ca un eşec al politicii,” a mai spus Jeff Rogut.

    Studiul, comandat de Philip Morris şi beneficiind de sprijinul AACS, a reafirmat faptul că tutunul este încă o categorie de produse vitală – şi legală – pentru magazinele mici, 95% dintre magazine considerând tutunul ca fiind important pentru rezultatele lor financiare.

    “Singurele concluzii rezonabile care pot fi trase din acest studiu independent sunt, în primul rând, faptul că deşi ambalajele generice au avut evident un impact negativ asupra marjelor micilor comercianţi, tutunul rămâne un produs important pentru magazinele mici şi, în al doilea rând, faptul că în pofida trâmbiţărilor şi felicitărilor de la nivel politic, vânzările de tutun rămân în mare parte neafectate şi fumătorii consumă în continuare acest produs legal,” a declarat Jeff Rogut.

    “Pledăm din nou în faţa administraţiei la toate nivelurile să se consulte cu comercianţii, cei care sunt afectaţi de modificările legislative precum ambalajele generice, înainte de a introduce reglementări  prost gândite care vizează titluri de”, a declarat acesta.

    Rezultatele cheie ale studiului Roy Morgan disponibile la www.aacs.org.au subliniază următoarele informaţii:

    •           Două treimi dintre micii comercianţi susţin că ambalajele generice le-au afectat negativ afacerea.

    •           78% au experimentat o creştere a timpului necesar pentru servirea clienţilor fumători adulţi şi 62% declară că se alocă timp suplimentar comunicării cu aceşti clienţi cu privire la produsele din tutun.

    •           62% dintre micii comercianţi s-au confruntat cu un nivel crescut de frustrare din partea clienţilor fumători adulţi şi 65% au observat intensificarea frecvenţei cu care vânzătorii oferă produse greşite clienţilor (în special din cauza dificultăţii de recunoaştere/diferenţiere între mărci).

    •           34% dintre comercianţi au experimentat o creştere a încercărilor de returnare a produselor, cu precădere din cauza faptului că mulţi consumatori au fost serviţi cu un produs pe care nu l-au cerut.

    •           44% dintre micii comercianţi consideră că ambalajele generice au afectat negativ nivelul de servire pe care îl pot oferi clienţilor care cumpără alte produse decât tutun.

    •           75% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului alocat comandării stocurilor. 45% susţin că durează mult mai mult.

    •           Precizia procesului de comandare a fost de asemenea afectată, 46% dintre micii comercianţi confruntându-se cu o frecvenţă mai mare a comenzilor greşit plasate.

    •           58% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului necesar pentru recepţionarea stocului, în momentul în care curierul este acolo (ceea ce conduce şi la frustrare din partea curierului), şi 83% au acum nevoie de mai mult timp să proceseze stocurile după plecarea curierului, inclusiv 57% declarând că acum durează mult mai mult timp.

    •           Deşi 28% dintre micii comercianţi în general au crescut numărul de ore pentru personal, 63% au declarat că volumul de muncă este acum mai mare după introducerea ambalajelor generice.

    •           în jur de o treime din micii comercianţi au arătat îngrijorare cu privire la securitatea magazinului sau personalului deoarece angajaţii stau mai puţin cu faţa la vitrina magazinului după introducerea ambalajelor generice.

    •           66% dintre micii comercianţi petrec timp suplimentar pentru instruirea angajaţilor part-time, ocazionali sau temporari ca urmare a tranziţiei la ambalajele generice, în timp ce 44% se confruntă cu costuri suplimentare pentru formarea personalului ca urmare a tranziţiei.

    •           65% consideră că guvernul australian nu ia în considerare nevoile afacerilor de mică dimensiune în legislaţia privind tutunul.

    •           65% dintre comercianţi au declarat că opiniile lor cu privire la guvernul australian sunt mai puţin favorabile ca urmare a legislaţiei privind ambalajele generice.

    •           83% consideră că guvernul australian a afectat negativ abilitatea micilor comercianţi de a concura cu lanţurile mari.

    •           43% dintre comercianţi consideră că comerţul ilicit are un impact moderat sau major asupra afacerii lor.

    •           33% dintre micii comercianţi au declarat că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit după introducerea ambalajelor generice.

    •           87% dintre comercianţi preconizează că viitoarea creştere de 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va contribui la un impact negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

  • Eco-Rom Ambalaje lansează procedura de achiziţie de servicii pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

    Aceasta presupune atribuirea contractului de prestări servicii de colectare/sortare pentru reciclarea şi valorificarea prin incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje provenite din circuitul industrial-comercial şi din cel al achiziţiilor de la populaţie.

    Piaţa deşeurilor din România a ajuns la un nivel de maturitate caracterizat de un sistem care s-a dezvoltat gradual, fără însă a fi optimizat constant. ,,În prezent, Eco-Rom Ambalaje are contracte cu peste 210 colectori şi operatori de salubritate, iar numărul acestora in sistem a crescut cu o medie de 5% de la an la an. În acest context şi ţinând cont de dezvoltarea pieţei deşeurilor din România, am simţit nevoia unei eficientizări a relaţiei cu partenerii noştri, astfel încât serviciile de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor să se desfăşoare în condiţii de transparenţă şi corectitudine dar optime din punct de vedere al costurilor.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje

    Modelul este adaptat realităţilor naţionale după modele din Belgia şi Austria. Printre beneficiile acestuia se numără transparentizarea modului de selectare a prestatorilor de servicii de colectare/sortare, dezvoltarea calităţii serviciilor de colectare separată din sistemul Eco-Rom Ambalaje şi, implicit, la nivel naţional, asigurarea unui management al deşeurilor corect, conform legislaţiei în vigoare şi asigurarea unui preţ competitiv al serviciilor de colectare, sortare şi transport ale deşeurilor de ambalaje, în vederea reciclării.

    Cantitatea totala ce va fi contractata pentru anul 2014 este de cca. 400.000 de tone de deşeuri de ambalaje , iar contractele vor fi oferite celor mai avantajaoase oferte din punct de vedere economic – atât financiar (50% pondere), cât şi tehnic (50% pondere). În acelaşi timp, în scopul dezvoltării capacităţilor de reciclare din România, Eco-Rom Ambalaje aplică o majorare de 10% la tarifele colectorilor sau operatorilor de salubritate care trimit deşeurile de ambalaje în afara ţării pentru a fi reciclate. 

    Eco – Rom Ambalaje este o organizaţie înfiinţată la sfârşitul anului 2003 de un grup de companii care activează în România şi care au luat iniţiativa implementării sistemului ”Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, în ţara noastră. Acest sistem are ca scop îndeplinirea obligaţiilor de reciclare a deşeurilor de ambalaje ce revin producătorilor care pun pe piaţă produse ambalate. Eco-Rom Ambalaje a început activitatea în 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul companiei, urmând ca anul 2012 să se încheie cu 2.526 de companii responsabile în portofoliu. Eco-Rom Ambalaje a preluat şi a îndeplinit cu succes, în fiecare an, obligaţiile de valorificare şi reciclare pe care şi le-a asumat pentru membrii săi.
    Eco-Rom Ambalaje implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

    În 2012, Eco-Rom Ambalaje a îndeplinit obiectivul legal de reciclare de 55% şi a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă de membrii săi (651.126 tone).Astfel, la finalul anului 2012, au fost reciclate 2,7 miliarde de PET-uri (67.902 tone) şi 400 de milioane de doze de aluminiu (5.073 tone). În prezent, aproximativ 41% din populaţia României – circa 8,8 milioane de români – au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele 18.590 de pubele colorate puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje
     

  • Afacerile belgienilor de la VPK Packaging au crescut cu 9% în primul semestru

    Producătorul belgian de ambalaje din carton VPK Packaging, care deţine pe piaţa locală două fabrici la Salonta, judeţul Bihor, a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de peste 38 mil. lei (aproximativ 8,5 mil. euro), în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
     
    Compania mizează  în acest an pe afaceri totale de 89,3 mil. lei (peste 20 mil. euro), mai mult cu 23% faţă de anul trecut. Mai mult, belgienii speră să revină pe profit în acest an după ce în 2012 au înregistrat pierderi de aproximativ 2,7 mil. lei (peste 600.000 de euro).
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • Tulcea este primul oraş din România care primeşte titlul de „Oraşul Reciclării”

    Tulcea a fost oraşul care a obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea finală, demonstrând astfel că deţine cel mai performant sistem de colectare separată dintre cele 20 de oraşe participante. Criteriile care au stat la baza evaluării oraşelor participante au fost: calitatea serviciilor de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje (însemnând accesul populaţiei la containerele colorate, aspectul acestora şi corectitudinea depunerii separate a deşeurilor în fiecare container), cantitatea de deşeuri colectate şi campaniile de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor în vederea reciclării.

    Pe parcursul competiţiei au fost colectate separat peste 5,5 milioane de kg de deşeuri de ambalaje , dintre care peste 2 milioane de kg de plastic, peste 3,1 milioane de kg de hârtie-carton, 451 de mii de kg de sticlă şi peste 30 de mii de kg de metal. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării autorităţilor locale şi a partenerilor acestora – operatori de salubritate şi organizaţii de profil – astfel încât cei peste trei milioane de români din aceste municipii să aiba acces la un sistem de colectare separată accesibil şi funcţional, prin cele  7.500 containere speciale puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje în cele 20 de municipii.
     

  • România importă 10% din laptele folosit ca materie primă şi integral ambalajele şi fructele din iaurturi

     “Fructele pentru iaurturi vin sub formă de gem pasteurizat în containere închise şi sunt aduse de la mari producători de fructe din Europa. La ora actuală nu există un producător în România care să producă fructe pentru uz industrial”, a declarat joi Laurenţiu Tulvan, directorul de operaţiuni pentru Europa de Est al Danone.

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a vizitat joi fabrica de lactate din Bucureşti a producătorului francez.

    El a spus că şi folia de plastic din care se fabrică paharele în care sunt vândute iaurturile este importată din Polonia, pentru că nu există un astfel de material pe piaţa românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât ar scădea vânzările de ţigări dacă pachetele ar arăta la fel

    Comisia Europeană doreşte ca pachetele să aibă aceleaşi dimensiuni, un singur format şi un singur mod de deschidere, printr-o clapă superioară basculantă, ceea ce înseamnă că pachetele cu margini rotunjite, cele culisante, în formă de cutie, tabacheră sau de oricare altă formă decât cea prevăzută în proiectul de directivă vor fi interzise.

    Prevederile referitoare la forma pachetului (“cuboidala”, asa cum specifica proiectul, forma de altfel practic inexistenta, pentru ca dimensiunile de 8,8 cm cu 5,5 cm si 2,2 cm contrazic ideea de cuboid cu muchii drepte), incalca drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale producatorilor. Potrivit Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), initiativa CE incalca acordul OMC privind drepturile de proprietate intelectuala, o consecinta directa a acestei incalcari fiind “imposibilitatea consumatorului de a distinge intre produse ce vor avea ambalaje / forme / formate uniformizate”.

    Pachetele cu format standard vor fi mult mai usor de contrafacut, ceea ce va determina scaderea pietei legale a tigaretelor si pierderi de miliarde de euro la bugetul de stat, afectand si sectorul ambalajelor. APRA estimeaza ca, in Romania, sectorul ambalajelor tiparite destinate industriei tutunului va suferi o scadere de 10-20%, ceea ce va determina reducerea cifrelor de afaceri si implicit pierderea de locuri de munca in orice tipografie/producator ambalaje care este furnizor al industriei tutunului.

    “Cu toate ca pachetele standardizate ar putea fi considerate, aparent, o restrictie dura impotriva industriei tutunului, de fapt nu reprezinta o masura eficienta. Comisia risca sa nu-si indeplineasca obiectivele propuse privind sanatatea publica, determinand crearea unei piete a produselor din tutun mai ieftine, nereglementate, aducand astfel prejudicii si industriei ambalajelor”, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al ECMA – European Carton Makers Association.

    Companiile producatoare de tigarete utilizeaza, in Romania, atat ambalaje produse local, cat si importate. Potrivit acestora, tigaretele comercializate in pachete cu dimensiuni si forme diferite de cea standard, sau cu mecanisme diferite de deschidere, impreuna cu tigaretele super long -care nu vor mai incapea in pachete- si cele din categoriile slim si mentol, care ar urma, de asemenea, sa fie interzise prin proiectul de Directiva, reprezinta circa 70% din piata romaneasca.

    Conform studiului Eurobarometer publicat in mai 2012, 76% dintre respondenti au indicat ca ambalajul nu prezinta importanta in alegerea produsului. Paradoxal, in Marea Britanie sau Franta, tari care s-au declarat a fi de acord cu propunerile Directivei, procentul este printre cele mai mari. 85%, respectiv 88% dintre respondenti considera ambalajul ca nefiind important in decizia de alegere a unui produs din tutun.
    Potrivit aceluiasi studiu, cu cat consumatorii sunt mai tineri, cu atat acorda mai multa atentie pretului atunci cand aleg o marca sau alta. Cu privire la acest aspect, produsele interzise vor putea fi procurate de pe piata neagra, la preturi mult mai mici, ceea ce va face ca obiectivele de sanatate urmarite de proiectul de Directiva sa nu fie atinse.

    Totodata, doar 3% dintre respondenti au indicat ambalajul produsului ca fiind determinant in decizia de a fuma. Numai 1% dintre participantii la studiul citat au indicat ca textura sau forma ambalajului ii determina sa considere ca un anumit sortiment de produse din tutun ar fi mai putin daunator decat altul.

    Proiectul de Directiva privind produsele din tutun urmeaza sa fie dezbatut in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in 2015-2016.

    APRA a fost infiintata in 2009, la initiativa unui grup de opt societati comerciale active in domeniul productiei de ambalaje din carton solid. Este o organizatie cu personalitate juridica, apolitica, cu autonomie deplina, ce reprezinta si promoveaza interesele legitime ale membrilor sai.

    Asociatia locala este afiliata European Carton Makers Association (ECMA), care reprezinta peste 500 de producatori de ambalaje de carton la nivel European, cu o cota de piata de peste 90%. Cifra de afaceri cumulata a membrilor ECMA depaseste 9 miliarde euro anual, 10 % din aceasta cifra fiind generata de ambalajele destinate industriei tutunului.

  • Cum încearcă vânzătorii de parfumuri să-şi atragă clienţii

    Astfel, o companie producătoare de produse de îngrijire a pielii din New York, Kiehl’s, a apelat la artistul Kenny Scharf, căruia i-a cerut permisiunea de a pune una din picturile lui pe eticheta recipientelor cu loţiune de corp vândută de firma respectivă. În acest caz, loţiunea se vinde şi cu o mică jucărie pentru copii, iar profitul obţinut din comercializarea sa va merge la o instituţie care se ocupă de organizarea de expoziţii în instituţii medicale.

    La rândul său, casa Dior pregăteşte o versiune de artă a parfumului său J’adore L’absolu, care va fi pus în vânzare într-un recipient din sticlă de Murano, al cărui design i-a fost încredinţat artistului francez Jean-Michel Othoniel. O sticluţă din această ediţie specială va fi disponibilă doar în anumite magazine şi va costa 3.500 de dolari.

    Nici artiştii grafitti nu au fost uitaţi: firma de cosmetice Smashbox, întemeiată de un strănepot al fondatorului Max Factor, a apelat la un fotograf devenit artist graffiti, Curtis Kulig, pentru crearea unei colecţii de farduri de pleoape, de obraz, rujuri şi luciuri de buze sub denumirea de Love Me, inspirată de o serie de inscripţii lăsate de acesta prin diverse locuri din New York.

  • Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională au înregistrat anul trecut o uşoară scădere

    Astfel, în 2011, au fost puse pe piaţă 613.178 tone de ambalaje, comparativ cu 617.103 tone de ambalaje puse pe piaţă în 2010, cantităţile de ambalaje situându-se, în continuare, sub nivelul anilor 2006-2007.

    În schimb, cantităţile reciclate au înregistrat, în 2011, o creştere cu 7% faţă de anul anterior, datorită obligaţiilor de reciclare mai mari faţă de 2010. Obligaţiile au crescut cu precădere pentru deşeurile de ambalaje generate în gospodării, şi anume pentru ambalajele de sticlă, ajungând la 54%, pentru cele de aluminiu, la 17%, şi pentru cele de tip PET, la 42%.

    Eco-Rom Ambalaje a valorificat, în 2011, 57,8% (354.996 tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piaţă de aceste companii afiliate sistemului (613.178 tone), îndeplinind obiectivul de valorificare de 57%, impus de către legislaţie. Rezultatele se datorează creşterii aportului financiar realizat de Eco-Rom Ambalaje în colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, investiţii care s-au ridicat anul trecut la aproximativ opt milioane de euro, cu 17% mai mult faţă de anul precedent. 83% din această sumă reprezintă cheltuieli pentru serviciile de colectare, transport şi sortare a deşeurilor de ambalaje realizate de companiile de management – colectori şi operatori de salubritate.

    Pentru anul 2012, Eco-Rom Ambalaje şi-a propus la nivel strategic extinderea serviciilor de colectare selectivă în gospodării, prin creşterea investiţiilor consolidate cu 42% faţă de 2011, concomitent cu creşterea randamentului acestora. Introducerea criteriilor de performanţă şi verificarea lor în teren alături de partenerii locali, administraţia locală şi de operatorii de salubritate autorizaţi să colecteze, este critică. Rezultatele scontate sunt creşterea calităţii serviciilor cu impact asupra creşterii participării populaţiei şi, într-un final, creşterea cu minimum 25% a cantităţilor de deşeuri de ambalaje de hârtie, plastic, sticlă şi metal de la populaţie.

    Membrii fondatori ai Eco-Rom Ambalaje sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC România, Heineken, Mars România, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan, cărora s-au alăturat în anul 2011 Bergenbier, Tymbark şi Ursus.

  • Ce faci după ce bei conţinutul unei sticle? Mănânci sticla!

    Materialul revoluţionar utilizat de ei se numeşte WikiCells, este fabricat dintr-un plastic biodegradabil amestecat cu particule alimentare şi din el ar putea fi realizate membrane folosite pentru crearea unor recipiente pentru lichide.

    Până acum cercetătorii de la Harvard au experimentat cu o membrană cu aromă de portocale, umplută cu suc de portocale; un ambalaj cu aromă de roşii, umplut cu gazpacho (o mâncare de origine spaniolă – o supă rece din roşii, castraveţi, ardei, usturoi) şi un recipient cu aromă de struguri, umplut cu vin.

    Mai mult pe www.descopera.ro.