BusinessMagazin

Tag: aderare

  • Recep Erdogan: Turcia nu va aştepta pentru totdeauna la uşa Europei

    “Lucrurile au devenit foarte serioase în Europa în ceea ce priveşte nivelul islamofobiei. Uniunea Europeană îşi închide porţile în faţa Turciei, dar Turcia nu-şi închide porţile în faţa nimănui”, a declarat Erdogan, care exemplificat afirmaţiile sale cu imagini ale unor moschei devastate şi mitinguri ale militanţilor kurzi organizate în unele oraşe europene.

    “Dacă nu acţionează într-un mod sincer va trebui să acţionăm într-un mod sincer. De ce să mai aşteptăm. Discutăm de aproximativ 54 de ani”, a adăugat liderul turc, făcând referire la acordul de la Ankara din anul 1963, prin care se enunţa obiectivul pe termen lung al Turciei de a adera la UE.

  • Cine a condus România? La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are trei regiuni în topul celor mai sărace 15 zone din Europa

    Astfel, în regiunea Nord- Est (care cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) valoarea PIB per capita a fost de 4.900 de euro în 2015 în preţuri curente şi de 9.900 de euro calculată la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare), faţă de media UE de 28.900 de euro (în PPS). Astfel, regiunea Moldovei a avut un PIB per capita în PPS de numai 34% din media UE.

    Regiunea Olteniei, care are un PIB per capita de 11.600 de euro în PPS, este la numai 40% din media UE a acestui indicator. De asemenea, Muntenia, cu un PIB per capita de 13.700 de euro (în PPS), este la 47% din media regiunilor din UE.

    „Decalajele se recuperează gradual la nivel naţional, iar faţă de acum 10 ani ne-am apropiat cumva cu peste 10% de media UE, dar această dezvoltare este influenţată de zonele mult mai dinamice din interiorul ţării, cum este regiunea Bucureşti- Ilfov. Restul ţine de probleme legate de probleme precum asigurare a unei dezvoltări mai armonioase la nivelul ţării în ansamblu sau  de unele deficite de competitivitate ale unor regiuni“, a spus Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

    El a adăugat că „înapoierea relativă“ a unor părţi ale ţării este mult mai veche, din perioada interbelică, a existat şi în perioada comunismului şi s-a perpetuat până în prezent.

  • Eurobarometru: Încrederea românilor în Uniunea Europeană, peste media comunitară

    Potrivit studiului, românii îşi păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă şi aceasta a înregistrat o scădere faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (faţă de 69% – media europeană).

    Încrederea în Parlamentul naţional a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ceea ce priveşte guvernele naţionale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european acest indicator a scăzut de la 41% la 31%, în aceeaşi perioadă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a dat şi câţi a luat România de la Uniunea Europeană, în 10 ani de la aderare

    Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor, 40,8 miliarde de euro sunt banii primiţi de la Uniune între 2007 şi 2016 şi 13,8 miliarde de euro reprezintă contribuţia ţării la bugetul comun, cu un sold pozitiv, aşadar, de 27 de miliarde de euro, bani care au mers în toate zo­nele economiei: fermierii au primit 8,9 mi­­li­arde de euro pentru subvenţii agri­cole; în dezvoltarea rurală (canalizări şi drumuri la sate, în special) au mers aproape 8,6 miliarde de euro, fondurile structurale şi de coeziune (drumuri naţionale, căi ferate, sprijin pentru companii private, refacerea infrastruc­turilor instituţionale) au înghiţit peste 17 miliarde de euro, în vreme ce alte 2 miliarde de euro au fost cheltuite în alte forme de sprijin.

    Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.

    Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.

  • Câţi bani a dat şi câţi a luat România de la Uniunea Europeană, în 10 ani de la aderare

    Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.

    Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.

  • Guvernul lasă investiţiile pe seama mediului privat: investiţiile publice vor fi în 2017 cele mai mici de la aderarea la UE încoace

    Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 – document explicativ care în­so­ţeşte bugetele anuale – vorbeşte des­pre cheltuieli de investiţii (în majoritate din buget şi din fonduri UE), de 34,4 mld. lei, dar, la ve­nituri, mizează pe 22 de miliarde de lei din fonduri ne­ram­­bursabile. Acest lucru poate însemna că, din buget, (scă­zând sumele aşteptate de la UE), ar urma să fie cheltuite pe investiţii 12 mld. lei – cea mai mică sume de la aderarea la UE încoace. 

    Pe de altă parte, acelaşi document arată, la un alt capitol, că în structură cheltuielile de investiţii din buget (cheltuielile de capital) vor fi de 2,47% din PIB, iar din fondurile UE de 1,56% din PIB, adică 20 mld. lei din fonduri publice şi 12 miliarde din banii UE. Chiar dacă scenariul in­vesti­ţio­nal real ar fi acesta din urmă, cheltuielile de capital tot vor fi ce­le mai mici încă de dinainte de aderare încoace – cel pu­­ţin din 2006, ultimul an pentru care Finanţele mai păs­trează date despre execuţiile bugetare anuale. (Rămâne ca astăzi Finanţele să publice execuţia pe 2016 şi atunci se va vedea structura cheltuielilor, inclusiv a investi­ţi­ilor.)

    Economiştii nu cred însă că ar exista bani chiar şi pentru aceste investiţii modeste ca pondere în PIB.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • 2+0+1+7=10 ani de UE

    Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp? Dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.

    Uniunea Europeană a fost creată în 1993 odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht, atunci în componenţă aflându‑se Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Spania şi Portugalia. Însă sub o formă sau alta, alianţa din aceste state membre există încă din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, când şase state au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Economică Europeană. În deceniile următoare, Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. În 2004 a avut loc cea mai mare extindere a UE, când zece state – Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia – s-au alăturat uniunii.

    Trei ani mai târziu a avut loc şi aderarea Bulgariei şi României. Ţara noastră şi-a câştigat statutul de stat asociat în 1995, după ce a depus candidatura la aderare, iar în 1997, după primirea acceptului din partea Consiliului European, România a primit finanţare pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; negocierile pentru aderare au început la Helsinki în 2000 şi se refereau la reforme instituţionale, economice şi sociale. În 2005 s-a desfăşurat ceremonia de semnare a tratatului de aderare, care a intrat în vigoare în 2007.

    Aveam 17 ani când România a aderat la Uniunea Europeană şi chiar dacă nu am înţeles impactul evenimentului, ştiam că este un moment important, ce marca un punct în istoria ţării, şi mai mult, deschidea porţile României către „occidentul” mult dorit. La 10 ani distanţă, după ce economia românească a trecut printr‑un boom şi o criză, economia locală se află pe o pantă de creştere spectaculoasă, cea mai mare din UE.

    Majoritatea indicatorilor arată că efectele integrării au fost pozitive; prognozele pentru 2017 sunt optimiste, însă stau sub rezerva evoluţiilor ce pot fi generate de tensiunile cauzate de Brexit. În plus, tot mai multe semne de întrebare apar în legătură cu rămânerea Franţei şi Italiei în Uniune.

    Cu toate acestea, românii rămân eurooptimişti, cum au fost încă de la aderare. În prezent, potrivit celui mai recent sondaj Euromonitor, majoritatea românilor au încredere în UE (52%, faţă de 36% media europeană), mai mult decât în propriul guvern (29% în România, faţă de 31% media europeană). De asemenea, majoritatea românilor au o percepţie pozitivă cu privire la UE, 36% una neutră, iar 13% una negativă.

    Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepţia pozitivă, 38% pentru cea neutră şi 25% pentru cea negativă. Despre integrarea în Uniunea Europeană, Ionuţ Simion, country manager partner al PwC România, spune că aceasta a maturizat mediul de business, semnalând faptul că în anii dinainte aderării „au presupus rate foarte ridicate de creştere economică, de majorări salariale, dar şi de acumulare graduală a unor dezechilibre economice”. În prezent, mediul de afaceri este văzut ca fiind „mult mai dinamic, mai competitiv şi mai pregătit pentru a face faţă competiţiei din celelalte state membre decât în 2007. În decurs de zece ani, PIB-ul României a crescut cu peste 75%, ajungând la aproape 169 de miliarde euro, iar exporturile ţării s-au dublat în acelaşi interval”, adaugă Simion.

    „Marele câştig al integrării în UE este eliminarea necesităţii vămuirii mărfurilor comunitare. Înainte de integrare, orice transport din sau înspre Uniune, trebuia vămuit, ceea ce ducea de cele mai multe ori la numeroase bariere de ordin birocratic, administrativ. Să nu mai vorbim de corupţie sau abuzuri”, spune Rareş  Măcinică, managing director al companiei de logistică Lagermax AED Romania.

    Victor Iancu, senior manager la KPMG, vede aderarea ca un moment strategic esenţial pentru dezvoltarea economică şi menţionează faptul că aceasta a adus accesul nerestricţionat la o piaţă de 500 milioane de consumatori, dar şi înscrierea ţării într-un program informal de creştere în care fondurile nerambursabile joacă un rol important. „Conform unor statistici oficiale guvernamentale realizate de Ministerul Fondurilor Europene, efectul implementării fondurilor la nivelul economiei a fost o creştere a PIB‑ului real cumulat în perioada 2008-2015 de peste 10%, comparativ cu scenariul în care aceste fonduri nu ar fi existat. De altfel, conform aceloraşi surse, o serie de alţi indicatori macroeconomici importanţi resimt creşteri procentuale importante, atunci când sunt luate în calcul fondurile europene (de exemplu consumul privat, rata şomajului sau nivelul salariului mediu)”, spune Victor Iancu. El precizează că „beneficiul apartenenţei la UE nu este încă unul exploatat la capacităţi optime, potenţialul şi oportunităţile rămânând în continuare uriaşe”.

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Ce salariu câştigă un angajat Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.

    Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.

    „Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.