BusinessMagazin

Tag: active

  • Concentrare tot mare la vârful topului băncilor mari. 2023 a adus schimbări de poziţii în top

    Banca Transilvania şi BCR s-au menţinut şi în anul 2023 pe primele două poziţii pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească.

    În ceea ce priveşte locul 3, anul 2023 a adus o schimbare. Practic, cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari a venit de la CEC Bank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, care a urcat în 2023 pe podium, pe poziţia 3 în topul celor mai mari instituţii de credit. În aceste condiţii, faţă de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depăşit Raiffeisen, ING şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament în 2023. Astfel, BRD a coborât de pe locul 3 pe 4, ING a ajuns pe poziţia 5, fiind urmată de Raiffeisen Bank, pe locul 6.

    Anterior, podiumul celor mai mari trei bănci se schimbase în anul 2018, după ascensiunea Băncii Transilvania pe poziţia de lider al bankingului local, în urma achiziţiei Bancpost.

    Analizând evoluţia activelor la nivel individual vedem că Banca Transilvania s-a detaşat în 2023 de restul plutonului ajungând la active de 161,8 mld. lei şi o cotă de piaţă de peste 20%. Activele Băncii Transilvania au crescut anul trecut cu 21% faţă de nivelul din 2022, după ce în în 2022 au avut un avans anual de 7%, iar în 2021 ritmul anual de creştere era de 21%. Banca Transilvania a fost un jucător activ pe piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) în ultimii ani cumpărând Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022) şi OTP Bank în 2024.

    BCR, care a fost anterior timp de aproape două decenii liderul pieţei bancare locale şi a coborât în 2018 pe poziţia secundă, avea anul trecut active de 108 mld. lei la nivel individual (13,4% cotă de piaţă), cu circa 10% peste 2022.

    CEC Bank a reuşit să urce până pe locul 3 anul trecut, în condiţiile în care a înregistrat un salt record al activelor, de 35% faţă de 2022, până la 83,5 mld. lei, banca de stat având o cotă de piaţă de 10,4%.

    Activele cumulate ale celor trei bănci mari de pe podium reprezintă 44% din activele întregului sistem bancar. Iar dacă luăm în considerare şi BRD şi ING se observă că cele mai mari cinci bănci din România – Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD şi ING – aveau în 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezentând o felie de 63% din sistemul bancar local. Comparativ, în 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar în 2021 primele 5 bănci aveau active cumulate de 400 mld. lei.

    BRD-Soc Gen a coborât în anul 2023 pe locul 4 în topul după active, deşi a înregistrat anul trecut un plus al activelor cu 14% (10 mld. lei) faţă de 2022, până la 81,4 mld. lei. Banca are o cotă de piaţă de 10,1%. ING Bank, sucursala de la Bucureşti a grupului olandez cu acelaşi nume, susţine că a ajuns în 2023 la active de 71,7 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2022, potrivit informaţiilor transmise la solicitarea ZF. ING Bank avea astfel anul trecut o cotă de piaţă după active de 8,9% ocupând locul 5 în topul băncilor mari. Anterior, banca urcase în 2019 pe locul 4, unde a rămas până în 2022. La o distanţă apropiată de ING, pe locul 6 este Raiffeisen Bank, subsidiara grupului austriac cu acelaşi nume, cu active de aproape 70,2 mld. lei în 2023, mai mari cu 13% decât în 2022.

    UniCredit Bank a ajuns în 2023 la active de 67,7 mld. lei, cu 12% peste 2022, ocupând locul 7 în topul băncilor mari după active, la fel ca în 2022.

    Pe locul 8 în clasamentul celor mai mari bănci de pe piaţa locală a rămas în 2023 banca românească de stat, Exim Banca Românească (fosta EximBank), care şi-a majorat activele anul trecut cu 15%, la peste 26,4 mld. lei, potrivit cifrei transmise ZF. Analizând evoluţia din ultimii ani vedem că în 2022, banca a avut o ascensiune în top 10 cele mai mari bănci din România după active, urcând pe locul 8, de pe poziţia 10 din 2021. Şi în 2020 EximBank produsese o surpriză, urcând pe locul 10 în topul băncilor mari, de pe locul 12 în 2019, iar ascensiunea a continuat. EximBank a terminat în 2022 fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească şi a intrat pe piaţa de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete. Locul 9 în topul băncilor mari din 2023 a revenit tot Alpha Bank, cu active de circa 23,6 mld. lei, cu 11% peste 2022, banca românească cu capital elen urmând să fie preluată de UniCredit în acest an.

    Iar OTP Bank s-a plasat pe locul 10 în topul băncilor mari, cu active de 19,8 mld. lei, în uşoară scădere faţă de 2022.

    Astfel, se observă că majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reuşit în anul 2023 să-şi majoreze activele faţă de 2022, cu ritmuri de creştere oscilând de la 10% la 35%, peste inflaţie. Iar CEC Bank, Banca Transilvania şi Exim Banca Românească, bănci cu capital majoritar românesc, s-au evidenţiat cu cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2022, de 35%, 21% şi, respectiv, 15%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar. La nivelul întregului sistem bancar, care includea 32 de bănci în 2023, activele nete au făcut un salt de aproape 15%, la un nivel record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), susţinute de ascensiunea creditării, conform datelor BNR.

    Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2023 la un nou record, de aproape 14 mld. lei, în contextul dobânzilor mari, fiind cu 35% peste câştigul din 2022, potrivit datelor BNR. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, după ce în 2022 profitul trecuse de 10 mld. lei.

    Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câştigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm şi BRD şi ING Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câştigul total al sistemului românesc.

    Analizând câştigurile raportate de băncile de pe podiumul profitabilităţii se observă că Banca Transilvania, cea mai mare bancă, a avut în 2023 un profit net de 2,49 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2022, câştigul BCR a ajuns la peste 2,48 mld. lei la nivel individual, în creştere cu 36%, în timp ce Raiffeisen Bank a raportat un profit de peste 1,7 mld. lei, mai mare cu 39% faţă de 2022.

    Câştigurile record ale băncilor au fost obţinute într-un context în care creditarea a frânat în 2023, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit, creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022.

     

    Care sunt cele mai mari provocări pentru compania dvs în acest an? Ce spun şefii unor bănci mari din România:

    Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania:

    Ne concentrăm în continuare pe creşterea volumelor, a numărului de clienţi, pe atragerea de business pe toate segmentele pe care operăm, dar şi pe consolidarea companiilor din Grupul Banca Transilvania. Creştem astfel bilanţul şi anvergura Grupului BT, contribuind semnificativ la bancarizarea românilor. Macroeconomic, anul rămâne provocator atât ca nivel ridicat de incertitudine şi volatilitate internaţională, cât şi în ceea ce priveşte indicatorii economici. Inflaţia se dovedeşte mai rezistentă decât am fi sperat, iar creşterea economică este încă redusă. Suntem însă optimişti şi investim susţinut în dezvoltarea business-ului.

     

    Sergiu Manea, CEO al BCR:

    La nivel local, una dintre cele mai mari provocări pentru noi este să creştem conştientizarea faptului că ne aflăm în mijlocul unei revoluţii tehnologice şi economice, de pe urma căreia România poate capitaliza. Avem o oportunitate imensă de modernizare, care ne poate asigura avansul economic şi social din următorii ani, şi e important să vorbim despre investiţii. Investiţii în digitalizare şi înverzirea operaţiunilor, care asigură relevanţa afacerilor din România. Investiţii în sectoarele cu avantaj competitiv în noul ciclu economic şi în crearea de produse cu valoare adăugată. Investiţii în infrastructura de transport, educaţie şi sănătate. Dar, mai ales, investiţii în capitalul uman, care, din punctul nostru de vedere, sunt cele care vor face diferenţa pentru viitorul României. Suntem atenţi şi la tot ce ţine de zona de cybersecurity şi complexitatea deepfake. Şi, ca întotdeauna, ne uităm la evoluţiile locale, dar şi la ce se întâmplă în peisajul internaţional, mai ales că 2024 este cel mai important an electoral din istorie.

     

    Mihaela Bîtu, CEO al ING BANK:

    Avem câteva direcţii care stau la baza strategiei noastre deja de ani buni, iar provocarea este de a rămâne constant relevant: inovarea şi oferirea unei experienţe superioare clienţilor noştri, plasarea sustenabilităţii în centrul a ceea ce facem, contribuţia din ce în ce mai mare la finanţarea şi dezvoltarea economiei şi asumarea rolului de actor social important şi implicat.

     

    Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România:

    Raiffeisen Bank România continuă strategia de creştere în domeniul planificării financiare personale, cu evoluţii de Ă50% în primele 3 luni ale anului, pe segmentul planuri de investiţii, pensii private şi asigurări de viaţă cu componentă de economisire. Continuăm astfel, şi în 2024, creşterea bi-dimensională, bazată pe o strategie unică în peisajul bancar românesc. Prin Banking 1:1, românii au acces la cele mai bune soluţii de planificare financiară şi la banking digital, simplu, sigur şi la îndemână.

     

    Traian Halalai, CEO al Exim Banca Românească:

    Pentru Exim Banca Românească, 2024 este un an în care ne propunem să continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca bancă universală de top, instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti şi a contextelor internaţionale. Venim după un an 2023 – primul de activitate ca bancă universală – cu multe provocări pentru că vorbim despre o bancă cu un nou model de business, cu altă complexitate, cu un nou target şi cu un nou nume. Un an în care am rămas pragmatici şi optimişti şi am transformat fiecare provocare într-o oportunitate. Am accelerat procesul de finanţare în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară rămânând parte a procesului de creştere a prosperităţii economice în România. Suntem determinaţi să continuăm să creştem banca şi, implicit, rolul său în economia şi societatea românească, de aceea, principala preocupare pentru 2024 este asigurarea fondurilor pentru dezvoltare astfel încât să oferim experienţe de banking complete clienţilor şi să contribuim la întărirea sistemului bancar şi a economiei.

     

    Gyula Fater, CEO al OTP Bank România:

    La fel ca majoritatea companiilor locale, întâmpinăm provocări similare, iar anul acesta cred că întregul sistem bancar va continua adaptarea la schimbările tehnologice, cu investiţii masive în tehnologie pentru menţinerea competitivităţii, va încerca să gestioneze riscurile contextului economic internaţional incert şi se va preocupa mult mai responsabil de sustenabilitatea întregului business. Pentru OTP Bank România 2024 este în sine o provocare, având în vedere procesul de vânzare în care suntem implicaţi. Este un proiect de anvergură, în care pe lângă tranzacţia propriu-zisă suntem foarte atenţi la viitoarea integrare operaţională şi culturală, la reglementările financiare şi bancare aplicabile în timpul procesului de achiziţie, şi, cel mai important, menţinerea încrederii clienţilor şi angajaţilor băncii.

     

     

  • Intrări nete de 613 mil. lei în fondurile mutuale din România în mai 2024, una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istorie

    Activele nete ale celor 248 de fonduri mutuale deschise şi închise, locale şi străine, disponibile în România, au crescut în luna mai cu 3,3% la 44,6 miliarde de lei, iar de la începutul lui 2024 au urcat cu 12,2%. Intrările nete au totalizat 613 milioane de lei (echivalentul a 123,3 milioane de euro) în a cincea lună de anul acesta, înregistrându-se astfel una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istoria industriei de asset management.

    Recordul fusese doborât chiar în luna precedentă, când subscrierile nete au totalizat 650 de milioane de lei, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Dinamicile au venit pe un fundal verde la Bursa de Valori Bucureşti, care s-a apreciat cu 11% în primele patru luni şi 14,4% în primele cinci luni din 2024, înregistrându-se maxime istorice atât pe BET – indicele de referinţă al pieţei locale de capital –, cât şi pe emitenţii din structura sa, precum Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP) şi Hidroelectrica (H2O).

    „Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna mai cu 3,7%, până la 23,7 miliarde de lei (4,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 16,3%”, arată cele mai recente date ale AAF.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în luna mai intrări nete de 562 milioane de lei, fiind vizate fondurile de acţiuni (+193,5 milioane), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (+184,1 milioane), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+101,2 milioane) şi cele diversificate (+82,9 milioane), în vreme ce fondurile de randament absolut au înregistrat ieşiri nete de 100.000 de lei.

    Totodată, activele nete ale celor 119 fonduri străine distribuite în România – având o pondere de 7,8% în totalul activelor fondurilor deschise de investiţii – au crescut cu 2,6% în mai faţă de luna precedentă, până la 2 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au apreciat cu 9,6%. Intrările nete au ajuns la 17,3 milioane de lei în a cincea lună din 2024.

    În ceea ce priveşte activele nete ale celor 35 de fonduri de investiţii alternative, acestea au crescut cu 2,9% în mai, la 18,9 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au majorat cu 7,7%. S-au raportat subscrieri nete de 34,5 milioane de lei în mai, când numărul total de investitori în fonduri mutuale ajungea la circa 770.000.

     

  • Băncile au 76% din activele întregului sector financiar din România, dar sunt la coada UE, cu o pondere a activelor bancare de doar 50% din PIB. Polonia şi Bulgaria au active bancare de circa 90% din PIB, Ungaria şi Cehia au peste 100%, iar media UE trece de 200% active bancare în PIB

    ♦ Din întregul sector financiar din România, băncile au cea mai mare pondere, de aproape 76%, iar fondurile de pensii private au aproape 12% ♦ Cele mai mici ponderi revin sectorului asigurărilor, cu mai puţin de 4%, şi fondurilor de investiţii, cu 3,3%, conform BNR.

    Activele întregului sistem financiar din România au înregistrat o creştere anuală de aproape 13% (12,8%) în al patrulea trimestru (T4) din 2023, ajungând la un total de 1.126 mld. lei, sectorul bancar având cea mai mare pondere, de aproape 76%, potrivit datelor BNR.

    Ascensiunea activelor a fost susţinută de toate componentele sectorului financiar, cu excepţia fondurilor de investiţii, care au consemnat un declin al activelor în cea de-a doua jumătate a anului 2023 (-14% T4/2023 vs. T4/2022).

    „În structură, cel mai important segment rămâne cel al băncilor, cu o pondere de 75,7% din total (-0,7 pp faţă de T4 2022), fiind urmat de cel al fondurilor de pensii private (11,7% din total, +1,7 pp faţă de T4 2022). Sectorul cu cea mai redusă pondere a devenit, începând cu T3/2023, cel al fondurilor de investiţii, cu o pondere de 3,3% din total la T4/2023 (-1 pp faţă de T4 2022), înlocuind sectorul asigurărilor care ocupa această poziţie în trecut (3,7% din total). Gradul de intermediere financiară s-a situat la nivelul de 70% din PIB în T4 2024, nivel similar cu cel înregistrat la finalul anului anteriorî, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.

    În ceea ce priveşte sectorul bancar românesc, deşi pe parcursul anului 2023 a înregistrat un ritm susţinut de creştere a activelor, de circa 10% în medie în fiecare trimestru (+9% la T3/2023, +11,7% în T4/2023, în termeni anuali), sectorul bancar din România rămâne cel mai redus din Uniunea Europeană ca pondere în PIB, activele bancare fiind de doar 50% din PIB, susţine BNR.

    Pe de altă parte, Polonia şi Bulgaria au active bancare de circa 90% din PIB, Ungaria şi Cehia au peste 100%, iar media UE trece de 200% active bancare în PIB.

    „Activele sectorului bancar autohton au reprezentat 49,9% din PIB în T3/2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin comparativ cu T3/2022 şi la distanţă considerabilă de celelalte state din regiune, precum şi de media UE (216,9% din PIB).“

    Activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, crescând în ultimul sfert de secol de peste 60 de ori, la mai mult de 800 mld. lei în 2023. Comparativ, în aceeaşi perioadă economia a crescut de cica 10 ori.

    Dacă în 1998 existau pe piaţa financiară autohtonă 45 de bănci cu active totale de doar 13 mld. lei, la finalul anului 2023 cele 32 de instituţii de credit existente raportau active cumulate de 803 mld. lei.

    Însă, deşi valoarea activelor bancare a crescut galopant în ultimii 25 de ani, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderi în PIB ale activelor (în jur de 50%) şi creditelor (25-27% din PIB).

    În ultimul sfert de veac au fost exituri din piaţa bancară românească, consolidarea unor jucători existenţi, dar şi intrări de noi bănci.

  • G7 ajunge la un acord “provizoriu” privind un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina: Liderii au convenit asupra unei finanţări anticipate a Kievului, susţinută de profiturile aşteptate din activele ruseşti îngheţate

    Negociatorii G7 au ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor din activele suverane ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, în încercarea de a consolida sprijinul pentru Kiev, în timp statul ce se confruntă cu o serie de dificultăţi politice interne, raportează FT.

    Oficialii G7 au ajuns la un acord cu privire la o schemă prin care membrii organizaţiei să ofere suma de „aproximativ 50 de miliarde de dolari” Ucrainei, susţinută de viitoarele venituri din activele ruseşti, au declarat pentru Financial Times două persoane implicate în discuţii. Ajutorul financiar urmează să fie elementul central al summitului anual al grupului, care va avea loc în regiunea Puglia, în sudul Italiei. 

    Detaliile referitoare la designul ajutorului nu au fost specificate în declaraţia convenită.

    Finanţarea va fi plătită „prin canale multiple care direcţionează fondurile către nevoile militare, bugetare şi de reconstrucţie ale Ucrainei”, se arată în comunicat.

    Bunurile Rusiei vor rămâne imobilizate până când aceasta va pune capăt războiului împotriva Ucrainei şi va rambursa daunele pe care le-a provocat, se mai arată în declaraţie.

    Se aşteaptă ca acordul să fie anunţat în cursul zilei de joi, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura liderilor G7 pentru o sesiune a summitului.

    Anterior, joi, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al SUA, a declarat că liderii sunt „pe punctul de a obţine un rezultat bun” şi că „un potenţial plan comun” ar putea fi anunţat mai târziu în cursul zilei.

    „Sunt foarte încrezător că s-ar putea ajunge la un acord în orele următoare”, a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului UE.

    Summitul are loc într-un moment de turbulenţe politice în mai multe ţări G7. Alegerile prezidenţiale din SUA se apropie în noiembrie, iar Biden se află într-o cursă dificilă împotriva fostului preşedinte Donald Trump.

    Alegerile din Marea Britanie sunt programate pentru 4 iulie, în condiţiile în care se aşteaptă ca Rishi Sunak să fie destituit din funcţia de prim-ministru, iar partidul conservator să piardă în faţa laburiştilor pentru prima dată în 14 ani.

    Votul de săptămâna trecută pentru Parlamentul European a dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta din Franţa şi Germania, care au dat lovituri grele cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron, care au cerut alegeri parlamentare anticipate începând cu sfârşitul acestei luni.

  • Reuniune G7 pe tema activelor ruseşti îngheţate

    Şefii G7 din domeniul finanţelor, reuniţi în Italia în această săptămână, vor încerca să găsească o soluţie comună cu privire la modul de utilizare a activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta efortul de război din Ucraina, scrie Reuters.

    Miniştrii de finanţe şi bancherii centrali din Grupul celor şapte democraţii bogate – Statele Unite, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada – se vor reuni vineri şi sâmbătă în oraşul Stresa din nordul Italiei.

    Negociatorii G7 discută de săptămâni întregi despre cum să exploateze cel mai bine activele financiare ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, care au fost îngheţate la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina, în februarie 2022.

    Reuters notează că trebuie puse la punct multe aspecte juridice şi tehnice, ceea ce înseamnă că nu se aşteaptă ca la Stresa să se ajungă la un acord detaliat, potrivit mai multor oficiali.

    În acest caz, discuţiile informale vor continua în vederea prezentării unei propuneri şefilor de guvern din G7, care se vor întâlni în Puglia, în sudul Italiei, în perioada 13-15 iunie.

    Italia deţine preşedinţia G7 în acest an.

    Rusia a avertizat în repetate rânduri Occidentul cu privire la consecinţele în cazul în care activele sale sunt atinse şi a acuzat Washingtonul că intimidează Europa pentru a lua măsuri mai radicale pentru a o contracara în Ucraina.

    De asemenea, perspectivele comerţului global vor fi un alt subiect central la Stresa, după ce săptămâna trecută Statele Unite au dezvăluit creşteri tarifare abrupte pentru o serie de importuri chinezeşti, inclusiv baterii pentru vehicule electrice, cipuri de calculator şi produse medicale.

  • Aliaţii G7 ai Americii strâng rândurile pentru Ucraina: Washingtonul propune un plan care va grăbi finanţarea Kievului cu peste 50 de miliarde de dolari înainte de posibila realegere a lui Donald Trump la Casa Albă

    Aliaţii G7 ai Washingtonului susţin activ un plan al SUA de a urgenta finanţarea Ucrainei cu zeci de miliarde de dolari înainte de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, scrie Financial Times.

    Conform planului, care urmează să fie discutat la summitul din iunie, Kievul ar urma să primească bani în avans dintr-un împrumut G7. Împrumutul ar fi garantat de profiturile viitoare generate de aproximativ 350 de miliarde de dolari din activele ruseşti care au fost imobilizate în Occident ca răspuns la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Unii membri ai G7 au fost reticenţi în a aproba planul, dar sentimentele lor s-au schimbat după un impuls diplomatic venit din partea SUA, care încearcă să obţină un acord la un summit al liderilor G7 de luna viitoare, potrivit a opt oficiali occidentali.

    Planul ar genera aproximativ 50 de miliarde de dolari care ar urma să fie plătite Ucrainei încă din această vară, au declarat oficialii americani. Finanţarea ar sosi într-un moment crucial pentru Kiev, în timp ce forţele sale se străduiesc să menţină linia pe fondul unei noi ofensive ruseşti, ca urmare a întârzierilor în livrarea ajutorului militar occidental.

    Membrii mai reticenţi ai G7 s-au arătat la rândul lor entuziasmaţi de acest plan, percepându-l ca o modalitate de a asigura finanţare pe termen lung pentru Kiev în cazul în care Joe Biden pierde alegerile prezidenţiale din acest an în faţa lui Trump, care s-a opus ajutorului american pentru Ucraina.

    Planul în cauză ar putea fi „realizat înainte de luna noiembrie, astfel încât, chiar dacă Trump câştigă, banii să fie deja desfăşuraţi”, a declarat o persoană implicată în discuţiile oficiale.

    Negocierile sunt în curs de desfăşurare înaintea unei reuniuni a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G7, care va avea loc în Italia săptămâna viitoare, când se va discuta această problemă.

    Franţa, Germania, Italia şi Japonia s-au opus anterior unor planuri americane de mai mare anvergură, cum ar fi confiscarea activelor subiacente ale Rusiei, temându-se că ar putea crea un precedent pentru confiscarea proprietăţii de stat şi ar putea provoca haos pe pieţele financiare. Aceştia s-au arătat mai deschişi în ultimele săptămâni la ideea de a valorifica profiturile pentru a genera împrumuturi pentru Ucraina, au declarat oficialii.

  • Un tribunal rusesc a decis confiscarea de active în valoare de 463 milioane de euro de la banca italiană UniCredit

    Un tribunal din Sankt Petersburg a pus sechestru pe active în valoare de 463 de milioane de euro aparţinând băncii italiene UniCredit, creditorul european cu cea de-a doua cea mai mare expunere la Rusia, potrivit unor documente judiciare, informează Financial Times.

    Suma confiscată este echivalentă cu aproximativ 4,5% din activele UniCredit din Rusia, potrivit celei mai recente declaraţii financiare a principalei subsidiare a băncii din această ţară.

    Confiscarea marchează una dintre cele mai mari acţiuni de acest gen împotriva unei bănci occidentale de când invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina a determinat majoritatea creditorilor internaţionali să se retragă sau să îşi lichideze afacerile din Rusia. Aceasta survine după ce Banca Centrală Europeană le-a spus creditorilor din zona euro cu operaţiuni în această ţară să îşi accelereze planurile de retragere.

    Măsura de vineri vine în urma unei cereri din partea Ruskhimalliance, o filială a Gazprom, gigantul rus de petrol şi gaze care deţine monopolul asupra exporturilor de gaze.

    Disputa a început în august 2023, când Ruskhimalliance s-a adresat unei curţi de arbitraj din Sankt Petersburg, cerând ca UniCredit să plătească garanţii bancare în cadrul unui contract cu compania germană de inginerie Linde.

    Ruskhimalliance este operatorul unei uzine de prelucrare a gazelor şi al unor instalaţii de producţie de gaze naturale lichefiate în Ust-Luga, în apropiere de Sankt Petersburg. În iulie 2021, a semnat un contract cu Linde pentru proiectarea, furnizarea de echipamente şi construcţia complexului. Un an mai târziu, Linde a suspendat lucrările din cauza sancţiunilor UE.

     

     

  • Fondul imobiliar de 10 miliarde de dolari al Starwood se află în criză de lichidităţi, în timp ce investitorii au început să îşi retragă banii

    Un fond imobiliar american în valoare de 10 miliarde de dolari se află în criză de lichidităţi, investitorii cerându-şi banii înapoi, situaţie care ameninţă să pună pe jar un sector zguduit de creşterea costurilor datoriilor şi de temerile legate de evaluările imobiliare, raportează FT.

    Starwood Real Estate Investment Trust (Sreit), unul dintre cele mai mari fonduri imobiliare necotate la bursă, a atras peste 1,3 miliarde de dolari din facilitatea sa de credit negarantată de 1,55 miliarde de dolari de la începutul anului 2023, în urma unor cereri de răscumpărare masive.

    Fondul, administrat de Starwood Capital al lui Barry Sternlicht, a intrat în anul 2023 fără să fi apelat la linia de credit. Cu toate acestea, fondul posedă în prezent doar aproximativ 225 de milioane de dolari în numerar, potrivit celor mai recente înregistrări din această săptămână.

    În ritmul actual al răscumpărărilor, Sreit va rămâne fără credit şi fără lichidităţi în a doua jumătate a acestui an, cu excepţia cazului în care se va împrumuta mai mult sau va vinde mai multe active imobiliare.

    Atât fondul Starwood, cât şi un rival mai mare condus de Blackstone Group au strâns şi investit zeci de miliarde de dolari în proprietăţi comerciale cu puţin timp înainte ca ratele dobânzilor din SUA să înceapă să crească în 2022, generând comisioane substanţiale pentru proprietarii lor de capital privat şi pentru consilierii financiari care vând fondurile clienţilor bogaţi.

    Spre deosebire de trusturile imobiliare tranzacţionate public, în care investitorii sunt liberi să vândă acţiuni pe o piaţă deschisă, fondurile private Reit pot controla retragerile şi pot evita o vânzare incendiară a activelor.

    Anul trecut, investitorii au retras 2,6 miliarde de dolari de la Sreit şi 12,4 miliarde de dolari de la Breit, fondul imobiliar al Blackstone. În timp ce răscumpărările la Breit au încetinit semnificativ în ultimele luni, permiţându-i să satisfacă integral cererile lunare de retragere pentru prima dată de la sfârşitul anului 2022, răscumpărările la Sreit rămân la un nivel record.

    Blackstone i-a convins pe unii investitori că va trece cu bine peste furtuna din domeniul proprietăţilor comerciale, în parte pentru că are o expunere mai mică decât Starwood la sectoare precum apartamentele din SUA.

    În primul trimestru din 2024, Starwood, cu sediul în Miami, a acordat o parte tot mai mică din cererile de răscumpărare. Investitorii au cerut înapoi 1,3 miliarde de dolari din banii lor, dar au primit doar 501 milioane de dolari în mod pro-rata, din cauza unui plafon pentru retragerile trimestriale stabilit la 5% din activele nete. În martie, doar un sfert din aceste cereri au fost satisfăcute.

  • Cum a ajuns BlackRock de la scepticism la ambiţia de a deveni cel mai mare jucător din crypto: Fondul administrat de gigantul american a adunat active de 16,7 mld. dolari în numai 4 luni

    BlackRock este tot mai aproape de a administra cel mai mare fond bitcoin din lume, pe măsură ce scepticismul iniţial al administratorului de active faţă de criptomonede face loc ambiţiilor de a deveni un jucător important pe piaţa activelor digitale, scrie FT. 

    Fondul tranzacţionat spot de bitcoin al grupului american a adunat active în valoare de 16,7 miliarde de dolari de la lansarea sa, în urmă cu patru luni, situându-se la mai puţin de 1 miliard de dolari în urma liderului de piaţă Grayscale, care a avut un avans de 10 ani şi 28 de miliarde de dolari.

    Pe lângă aceasta, BlackRock a lansat şi fondul de trezorerie tokenizat cu cea mai rapidă creştere, pe care fondurile de hedging cripto şi factorii de piaţă încep să îl utilizeze ca garanţie pentru tranzacţionarea de monede şi token-uri.

    Mişcările reprezintă o schimbare bruscă, determinată de interesul în creştere al clienţilor şi de creşterea rapidă a activelor digitale, faţă de acum numai şapte ani, când directorul general Larry Fink a numit bitcoin „un indice de spălare a banilor”.

    La lansarea din ianuarie a ETF-ului la vedere, Fink s-a descris ca fiind „foarte optimist în ceea ce priveşte viabilitatea pe termen lung a bitcoin” şi a declarat că bazele sale reprezintă o parte crucială a „revoluţiei tehnologice de pe piaţa financiară”.

    „BlackRock a fost întotdeauna receptivă la interesele clienţilor săi, aşa că de ce ar fi criptomonedele diferite”, a declarat Lee Reiners, lector la Duke Financial Economics Center. „Acest lucru nu înseamnă însă că sunt credincioşi adevăraţi. Cripto nu se află în bilanţul lor şi, dacă cripto ajunge la zero, impactul asupra finanţelor lor va fi neglijabil”.


     

  • Circa 373 de euro investesc, în medie, românii în fonduri mutuale pe an. Vestea bună: i-am depăşit pe bulgari. Vestea proastă: suntem pe penultimul loc din 23 de ţări

    ♦ Decalajul încă este mare dacă ne uităm la alte ţări din centrul şi estul Europei ♦ Ţările din vestul şi nordul continentului joacă în altă ligă ♦ „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire“.

    Un român avea, în medie, 373 de euro investiţi în fonduri mutuale deschise la finele anului trecut, ţinând cont aici de o populaţie de circa 19 milioane de oameni şi de active totale de 3,4 miliarde de euro pe 31 de­cembrie 2023, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Fondul Monetar Internaţional şi Asociaţia Europeană a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA).

    Aşadar, România se clasează pe penultimul loc într-un top de 23 de ţări europene, cu active per capita de două ori sub cele din Croaţia, de cinci ori sub Grecia şi de zece ori sub Ungaria. Deşi am redus din decalaj cu Croaţia, întrucât un clasament similar realizat anul trecut de ZF arăta că activele/capita din ţara cu ieşire la Mediterană erau de trei ori mai mari decât cele din România, ungurii rămân pe poziţii, fiind tot de zece ori peste noi, în contextul în care 2023 a adus creşteri pe majoritatea pieţelor de capital din Europa. Activele/capita din Grecia erau în 2022 de patru ori mai mari decât cele din România.

    Totuşi, o veste bună este că i-am depăşit, într-un final, pe bulgari, care investesc, în medie, 220 de euro în fonduri mutuale pe an. În 2022, activele/capita din Bulgaria ajungeau la 169 de euro versus 158 de euro în ţara noastră.

    „Avem o oportunitate de creştere de care se pare că începem să profităm. Astfel, începând cu aprilie 2023 am început să vedem intrări nete pozitive din punctul de vedere al activelor în administrarea fondu­rilor, în condiţiile în care numărul de inves­titori este în continuă creştere“, spune Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administra­torilor de Fonduri (AAF), pentru ZF.

    Se observă o dublare a activelor investite, în medie, din România într-o perioadă de un an. Pentru context, în 2022 activele tuturor administratorilor de fonduri mutuale de pe piaţa locală au scăzut puternic pe fondul valului de retrageri provocat de inflaţie, criza energetică şi războiul din Ucraina. În Europa Centrală şi de Est, România a fost singura ţară care a înregistrat atunci patru trimestre conse­cutive de vânzări nete, adică volumul răscumpărărilor l-a depăşit pe cel al subscrierilor.

    Însă, în 2023 activele primelor zece companii din industria de asset mana­gement din România (peste 90% din piaţă) au crescut cu 17%, la 20,3 miliarde de lei, în vreme ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti s-a apreciat cu 31,8%. Totodată, activele nete ale celor 249 de fonduri mutuale disponibile în România, deschise şi închise, locale şi străine, au scăzut cu 13,5% în 2023, în mare parte ca urmare a reducerii activului net al Fondului Proprietatea, după ce compania şi-a vândut integral participaţia la Hidroelectrica.

    Pe de altă parte, piaţa locală de asset management a depăşit la începutul acestui an pragul de 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industrie care confirmă evoluţia ascendentă din ultimii ani.

    „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire şi la mediatizarea conceptului de fond de investiţii. Mă bucur că încep să se vadă rezultatele şi asta înseamnă că reuşim să transferăm încredere investitorilor care apelează la administratorii de fonduri de investiţii pentru economisirea inteligentă a propriilor resurse”, adaugă Horia Gustă.

    România are însă mult până a ajunge din urmă ţări precum Slovacia (cu active per capita de 1.784 de euro), Polonia (1.963 de euro), Cehia (2.411 euro). Diferenţa devine însă mult mai abruptă pe măsură ce mergem spre vestul sau nordul continentului: Spania investeşte, în medie, 7.586 de euro în fonduri deschise, Regatul Unit 27.916 euro, iar Suedia 53.629 de euro. Irlanda şi Luxemburg – paradisuri fiscale – înregistrează valori de 764.556 de euro, respectiv 8,8 milioane de euro.

    Mediana – un indicator mai relevant decât media, deoarece exclude extremele – celor 23 de ţări incluse în clasament este de 6.974 de euro per capita, de aproape 19 ori peste România.