Tag: achizitii

  • Managerul unui mare spital din Bucureşti: “Nu mă las terfelită cum vrea ministrul”

    “Ministrul are o informare prin care i-am adus la cunoştinţă că directorul contabil a ţinut la el aceste contracte. Nu am niciun fel de treabă pentru că la mine nu a ajuns niciun contract la semnat pentru că toate au rămas blocate la directorul contabil pe care Florian Bodog l-a numit în 29 martie. Eu o să fac contestaţie pentru că eu chiar nu o să ma las terfelită de cum vrea el. Ajunsese şi la urechile mele ca asta doreşte, demiterea mea, deci mă aşteptam. Mi se impută cele 136 de contracte pe care eu nu le-am finalizat, dar care nu au ajuns niciodată la mine. N-a vrut să le semneze deoarece la serviciu achiziţii nu avem decât un singur om care nu poate semna toate documentele în termenele stabilite,aşa că a mai întârziat, iar directorul contabil le-a ţinut la el şi nu a vrut să le mai semneze”, a declarat Gilda Popescu pentru MEDIAFAX.

    Precizarea vine după ce Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a recomandat demiterea managerului şi a directorului financiar al Spitalului Marius Nasta, motivând că a fost încălcată legea achiziţiilor publice în ceea ce priveşte cumpărarea alimentelor, a dezinfectanţilor şi a materialelor sanitare.

  • Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 10,9% în primele 10 luni

    „În România, vânzările de autoturisme din primele 10 luni ale anului 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice)”, arată APIA.

    „Comparativ cu primele 10 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 31% la 35%, iar volumul, cu 30% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 10 luni, respectiv +13,4%). Aceste cifre ne arată faptul că, practic, vânzările de autoturisme noi au crescut în special datorită achiziţiilor realizate de către persoanele fizice, a căror detaşare de Programul Rabla a fost tot mai evidentă în ultimele luni”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La prima vedere, e o femeie obişnuită, însă cheltuie 1 miliard de dolari pe an. Ce se ascunde în spatele persoanei discrete

    Sheikha al Massaya este una dintre cele mai puternice femei din lumea artei, investind până acum peste un miliard de dolari în acest domeniu, în numele statului Quatar, informează CNN.

    Ea refuză să discute în general despre colecţia personală de artă şi despre achiziţiile făcute în numele statului Quatar, fiind o persoană extrem de discretă.

    Într-un interviu televizat pentru CNN, primul al ei după doi ani de zile, Sheikha al Mayassa explică importanţa artei pentru cultura islamică şi de ce arta a ajuns mai internaţională decât oricând.

    “Arta este foarte puternică, deoarece nu are limite şi nu trebuie să aparţină niciunei ţări, religii sau clase sociale”, susţine ea.

    “Arta aduce oameni din toate categoriile sociale împreună, vorbind toţi despre o idee”, mai spune Sheikha

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Avertismentul controversatului Mario Draghi, unul dintre cei mai temuţi bancheri din EUROPA. Asumaţi-vă acum riscuri

    Cu două săptămâni înainte de momentul în care BCE va decide viitorul politicii sale monetare, preşedintele băncii a declarat că promisiunea de menţinere a dobânzilor la nivelul actual „mult timp“ după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni este foarte importantă pentru ţinerea sub control a costurilor de finanţare.
     
    Comentariile sale sugerează că formularea respectivă ar putea fi menţinută în mesajul transmis de BCE după şedinţa din 26 octombrie chiar dacă strategii băncii vor decide să implementeze o aşteptată restrângere a ritmului lunar al achiziţiilor de obligaţiuni de la nivelul actual de 60 miliarde de euro.
     
    Potrivit unor surse familiare cu dezbaterile BCE citate de Bloomberg, oficialii băncii iau în considerare reducerea achiziţiilor de obligaţiuni la cel puţin jumătate din ritmul actual şi menţinerea programului activ timp de cel puţin două luni.
     
  • Stefanini a numit-o pe Eliza Irimia Director Financiar pentru regiunea EMEA

    ”Pasionată deopotrivă de domeniul financiar şi de inginerie şi cu o experienţă vastă, dobândită în companii de renume de pe piaţă, Eliza a fost pentru noi omul ideal la locul potrivit”, spune Manuel Frade, CEO Stefanini EMEA. ”Avem încredere că gândirea ei analitică şi viziunea strategică vor ajuta la menţinerea sănătăţii financiare a companiei şi vor contribui la îmbunătăţirea rezultatelor noastre per total.”

    Înainte de a se alătura echipei Stefanini, Eliza Irimia a lucrat în cadrul Vodafone România, unde timp de 13 ani a deţinut diferite funcţii de conducere, de la Manager Planificare & Control pentru trei dintre departamentele companiei, la Senior Manager al departamentului de Audit Intern şi apoi Director Financiar al Vodafone Shared Services România. Anterior, Eliza a fost Auditor Senior în cadrul KPMG România, dar a şi predat la catedra Academiei de Studii Economice pentru o perioadă de 2 ani.

    ”Legislaţia, fiscalitatea şi taxele sunt, în general, domenii în care au loc schimbări frecvente şi unde există numeroase deosebiri de la o ţară la alta, astfel că propunerea de a coordona departamentele financiare ale Stefanini din 11 ţări mi s-a părut o provocare extrem de interesantă”, spune Eliza Irimia. ”Am, însă, alături de mine o echipă tânără şi dedicată – de 25 de persoane – la nivel de EMEA şi asta ne va ajuta să ne îndeplinim toate sarcinile cu succes.”

    Eliza Irimia este Doctor în Economie, absolvind în 2012 Magna cum Laude specializarea Corporate Finance din cadrul ASE Bucureşti. Este, de asemenea, licenţiată a Universităţii Politehnice din Bucureşti, cu specializarea Inginerie, şi deţine o certificare ACCA.

    Eliza este pasionată de designul interior, vorbeşte fluent limba engleză şi are cunoştinţe de franceză şi italiană.


     

  • Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci

    Dacă la începutul anului banca părea hotărâtă să crească şi mai mult, acum este în faliment. Otkritie este un experiment rusesc eşuat cu bănci mari private.

    În doar două luni, în iunie şi iulie, clienţii au golit un sfert din depozitele băncii ruseşti. Acţionari cu averi cumulate de zeci de miliarde de dolari care controlează peste o treime din capital priveau cum banca se scufundă fără să sară în ajutorul acesteia. În august banca centrală a Rusiei intervenea în ceea ce a ajuns să fie primul bailout al unei bănci cu importanţă sistemică din Rusia şi probabil cel mai mare din scurta istorie capitalistă a ţării. Au fost lăsate să scape în public puţine detalii despre bailout, care, după unele surse, ar putea ajunge la 7 miliarde de dolari. Despre bancă în general se ştiu puţine lucruri.

    O anchetă a Financial Times a scos la lumină câteva lucruri interesante. Sfârşitul anului 2014 găsea Rosneft într-o situaţie complicată. Prăbuşirea preţurilor petrolului, devalorizarea rapidă a rublei şi blocajele financiare occidentale au lăsat colosul fără nicio cale evidentă de a-şi refinanţa datoriile de 18 miliarde de dolari care ar fi ajuns la scadenţă în doar câteva săptămâni. Având puţin spaţiu de manevră, Rosneft a pus în mişcare una din cele mai îndrăzneţe scheme financiare din scurta istorie a capitalismului rusesc. Nu era loc de greşeli. A fost o afacere care aproape că a îngenuncheat economia ţării. Compania a emis pe tăcute obligaţiuni de 625 de miliarde de ruble către un intermediar secret, care a folosit activele ca garanţii pentru a obţine împrumuturi de tip reverse repo – acorduri de cumpărare de titluri financiare cu angajamentul de a le vinde ulterior la un preţ mai mare – de la banca centrală. Intermediarul a transferat dolarii astfel obţinuţi către Rosneft, permiţând companiei să strângă capital pe termen scurt.

    Investitorii de pe pieţele valutare au presupus că Igor Secin, puternicul şef executiv al Rosneft, paria practic contra rublei, aşa că au împins moneda rusească la niveluri minime.

    „Afacerea a agitat în sens negativ piaţa“, scria pe contul său de Twitter Aleksei Kudrin, fost ministru de finanţe. „Un moment extrem de nepotrivit.“ Mai târziu, preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a mustrat public pe Secin. Lumea spune că Secin este mâna dreaptă a lui Putin. Este binecunoscut teatrul pe care Putin îl joacă atunci când îşi ceartă de ochii lumii protejaţii şi aliaţii.

    Schema a arătat că este posibil ca Rusia să ocolească sancţiunile occidentale – care îi sunt impuse din cauza conflictului din Rusia – folosind bănci private puţin cunoscute, ca Otkritie (banca a cumpărat obligaţiunile Rosneft), firme ce pot fi sacrificate pentru salvarea Rusiei SRL.

    „Noi n-am putut-o face, deoarece banca centrală respectă foarte strict sancţiunile americane“, povesteşte Andrei Kostin, CEO-ul VTB, a doua bancă de stat ca mărime din Rusia. „Otkritie nu este ţinta sancţiunilor, aşa că au făcut-o ei, ceea ce este foarte bine.“ Amploarea afacerii a devenit clară abia anul trecut, când Otkritie a dezvăluit că a continuat să se alimenteze din lichiditatea în dolari a băncii centrale prin creditele reverse repo şi că a folosit banii pentru a cumpăra datorii suverane ruseşti de 831 de miliarde de ruble – 74% din emisiunea de eurobonduri scadente în 2030. Practic, Otkritie a ajutat Rosneft să deprecieze rubla, apoi a făcut un pariu şi mai mare că Rusia nu va intra în default. Cu costul creditării de la banca centrală la 2,5% şi cu eurobondurile aducând un cupon de 7,5%, Otkritie a obţinut un profit de miliarde doar din diferenţa de dobânzi. Printr-o singură tranzacţie şi-a dublat activele, devenind aproape peste noapte cea mai mare bancă privată din Rusia. Investitorii au fost lăsaţi cu gura căscată. „A fost genial. Aş vrea să avem curajul să facem şi noi un aşa pariu“, spune un bancher de investiţii din Moscova.

    Managementul de la Otkritie spune că afacerea a fost bijuteria coroanei dintr-un plan pe cinci ani de a deveni cea mai mare „corporaţie financiară“ a Rusiei prin achiziţia de active cu probleme, împrumuturi mari pentru cumpărarea băncilor oligarhilor şi tranzacţii agresive cu instrumente financiare. În mare parte, planul a fost finanţat cu împrumuturi ieftine date de stat.

    „Mărimea contează”, spune Ruben Aganbegyan, şeful operaţiunilor bancare ale Otkritie. „Cu cât ai mai mult, cu atât mai mari sunt lucrurile pe care le poţi face.”

    La începutul acestui an, Otkritie încă nu dădea semne că oboseşte. Anunţa atunci planuri pentru cumpărarea unei mine de diamante, a patra ca mărime din Rusia, cu 1,14 miliarde de dolari. În ianuarie discuta o eventuală fuziune cu Rosgosstrakh, cel mai mare asigurător din Rusia. Achiziţia ar fi dublat activele totale ale Otkritie, care ar fi ajuns la 5.000 de miliarde de ruble, potrivit Moody’s.

    Agresivitatea expansiunii crea temeri că Otkritie va aduce pericole pentru care va fi nevoie în cele din urmă de intervenţia statului. „Nu este o afacere, totul ţine de relaţii“, aprecia un investitor din Rusia. „Vor să devină atât de mari încât să nu poată fi lăsaţi să se prăbuşească. Nu sunt o bancă, ci un fond de hedging foarte riscant. De ce să li se permită să facă afaceri cu banii băncii centrale?”

    Otkritie, care în rusă înseamnă „deschis”, s-a poziţionat ca un rival mai tânăr şi mai îndrăzneţ pentru băncile statului prin legături cum ar fi cumpărarea start-up-ului Rocketbank-ului, lansarea unor cărţi de debit pentru fanii serialului Game of Thrones şi deschiderea de birouri în interiorul cafenelelor Starbucks.

    Cea mai importantă figură din spatele ascensiunii Otkritie este preşedintele său, Vadim Belyaev, în vârstă de 50 de ani, un fost trader care evită publicitatea. La fel ca mulţi oligarhi ruşi, Belyaev a început în anii 1990 tranzacţionând acţiuni la societăţile nou privatizate, dar în cantităţi mici: adesea căra încasările într-o servietă prin metroul din Moscova.

  • NEPI Rockcastle îşi continuă strategia de dezvoltare în Europa Centrală şi de Est cu două noi achiziţii

    O nouă ţară pe harta investiţiilor NEPI Rockcastle

    Cu o suprafaţă închiriabilă de 66.000 metri pătraţi, Arena Plaza este poziţionat central, în zona de est a oraşului, aproape de principala gară internaţională, şi reprezintă primul pas pe care îl face NEPI Rockcastle în strategia sa de dezvoltare în Ungaria. Mall-ul este situat în Budapesta, centrul economic al ţării, cel mai bogat oraş din Ungaria, cu o populaţie de peste 1,7 milioane de locuitori şi o economie în ascensiune. Valoarea tranzacţiei este de 275 milioane de euro.

    Inaugurat în 2007, Arena Plaza are un potenţial comercial sporit, pe care NEPI Rockcastle îşi propune să îl maximizeze prin iniţiativele de reconfigurare a centrului şi îmbunătăţire a ofertei de branduri şi spaţii de recreere. În prezent, Arena Plaza oferă vizitatorilor săi un mix variat de magazine, dar şi spaţii moderne de divertisment şi petrecere a timpului liber. Centrul comercial este închiriat în totalitate, având unele dintre cele mai populare branduri precum Bershka, H&M, IMAX Cinema City, KFC, Massimo Dutti, McDonald’s, Peek & Cloppenburg, Media Markt, New Yorker, Tesco sau Zara. Dispunerea modernă pe două etaje, parcarea ce le oferă vizitatorilor acces rapid în magazine şi mixul atractiv de chiriaşi au dus la o creştere a cifrei de afaceri de peste 7% pe an, în ultimii doi ani. Mai mult, traficul anual al centrului comercial a atins pragul de 10 milioane de vizitatori, noul proprietar propunându-şi să depăşească această cifră prin iniţiativele de reconfigurare a centrului.

    Expansiune puternică pe piaţa din Bulgaria

    Paradise Center este cel mai mare centru comercial din Sofia, cu o suprafaţă închiriabilă de 82.000 metri pătraţi. După achiziţia Serdika Center din vara acestui an, această tranzacţie, în valoare de 252,9 milioane de euro, subliniază strategia de extindere a companiei în Bulgaria şi consolidează prezenţa dominantă a grupului în ţară.

    Inaugurat în 2013, Paradise Center este situat în zona de sud a oraşului, aflată într-un proces puternic de dezvoltare, şi beneficiază de o poziţie favorabilă, fiind la intersecţia a două mari artere de trafic, cu acces direct la cea mai nouă linie de metrou. Paradise Center are un trafic anual de 10 milioane de vizitatori, oferindu-le acestora un mix de branduri locale şi internaţionale, dar şi spaţii moderne de divertisment şi petrecere a timpului liber.

    Centrul comercial este închiriat către unele dintre cele mai populare branduri precum Bershka, Cinema City, Forever 21, H&M, LC Waikiki, Massimo Dutti, New Yorker, Pull & Bear, Reserved, Sephora, Sport Vision, Sofia Event Center (spaţiu de evenimente), Stradivarius, Technopolis şi Zara. Paradise Center cuprinde, de asemenea, o zonă de restaurante şi divertisment, cu restaurante de tip fast şi slow food, un centru de fitness cu o piscină de 25 m, precum şi un spaţiu de joacă pentru copii. Centrul comercial va trece printr-un proces de reconfigurare, care va aduce îmbunătăţiri zonei de subsol şi terasei precum si mixului de chiriasi, şi va consolida poziţia dominantă a Paradise Center pe piaţa din Bulgaria.

  • Compania Lukoil România, urmărită penal de DIICOT pentru complicitate la evaziune fiscală

    “S-a reţinut faptul că în perioada 2009-2010, S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. a efectuat achiziţii intracomunitare de bitum rutier de la partenerul LUKOIL NEFTOCHIM Burgas din Bulgaria, pe care le-a livrat pe teritoriul naţional prin interpunerea persoanei juridice EUROPE MASTER DIRECT LIMITED LTD Marea Britanie, fără a colecta şi achita către bugetul statului taxa pe valoare adăugată aferentă acestor achiziţii”, potrivit DIICOT.

    Treisprezece persoane sunt cercetate în dosar, sub control judiciar, fiind acuzate că s-au constituit în 4 grupuri infracţionale organizate şi au creat un circuit fictiv de achiziţie şi livrare de bitum rutier, ajutate de un reprezentant Lukoil.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: spălatul a şapte maşini te poate costă 8.613,52 pe an

    Un consiliu judeţean din România are in dotare 7 autoturisme “necesare pentru transportul delegatilor in judet si in afara judetului”. 
     
    Pentru intretinerea corespunzatoare a acestora, mai exact spalarea lor, Consiliul Judetean Sălaj a incheiat un contract de prestari servicii cu SC Brando Com SRL, contract care apare pe pagina de internet a Consiliului Judetean, la sectiunea Achizitii directe. 
     
    Contractul a fost atribuit in data de 8 mai a acestuia an. Valoarea contractului este de 7.177 de lei fara TVA. “n acesti bani, cele sapte masini sunt spalate, fiecare in parte o data pe saptamana, interior si exterior, de doua ori pe an li se spala motorul, iar tapiteria se curata o data pe an. 
     
    Per total, cu 8.613,52 lei (TVA inclus) sunt asigurate 336 de spalari interior si exterior pe an, 14 spalari anuale ale motorului si 7 spalari tapiterie. 
     
    Spalatoria care a prins contractul trebuie sa respecte mai multe conditii. Programul de functionare trebuie sa fie intre orlele 8 si 18, masinile Consiliului Judetean sa fie spalate cu prioritate, avand in acest scop o boxa libera in fiecare zi intre orele 8 si 11. Spalarile se vor efectura cu spuma activa sau detergenti care sa nu deterioreze exteriorul masinii, curatarea interioara se va face in conformitate cu procedurile tehnologice, normele de timp si conditiile de calitate impuse de producator, iar serviciile, per ansamblu, “se vor executa cu profesionalism si promptitudine”, scrie graiulsalajului.ro
  • Doar în România: spălatul a şapte maşini te poate costă 8.613,52 pe an

    Un consiliu judeţean din România are in dotare 7 autoturisme “necesare pentru transportul delegatilor in judet si in afara judetului”. 
     
    Pentru intretinerea corespunzatoare a acestora, mai exact spalarea lor, Consiliul Judetean Sălaj a incheiat un contract de prestari servicii cu SC Brando Com SRL, contract care apare pe pagina de internet a Consiliului Judetean, la sectiunea Achizitii directe. 
     
    Contractul a fost atribuit in data de 8 mai a acestuia an. Valoarea contractului este de 7.177 de lei fara TVA. “n acesti bani, cele sapte masini sunt spalate, fiecare in parte o data pe saptamana, interior si exterior, de doua ori pe an li se spala motorul, iar tapiteria se curata o data pe an. 
     
    Per total, cu 8.613,52 lei (TVA inclus) sunt asigurate 336 de spalari interior si exterior pe an, 14 spalari anuale ale motorului si 7 spalari tapiterie. 
     
    Spalatoria care a prins contractul trebuie sa respecte mai multe conditii. Programul de functionare trebuie sa fie intre orlele 8 si 18, masinile Consiliului Judetean sa fie spalate cu prioritate, avand in acest scop o boxa libera in fiecare zi intre orele 8 si 11. Spalarile se vor efectura cu spuma activa sau detergenti care sa nu deterioreze exteriorul masinii, curatarea interioara se va face in conformitate cu procedurile tehnologice, normele de timp si conditiile de calitate impuse de producator, iar serviciile, per ansamblu, “se vor executa cu profesionalism si promptitudine”, scrie graiulsalajului.ro