BusinessMagazin

Tag: accidente

  • Doi tineri din Timişoara au inventat sistemul care îi salvează pe şoferi de accidente. „Costul acestei tehnologii e foarte redus”

    Doi studenţi de la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Timişoara au inventat un sistem inedit, care ar putea să reducă semnificativ numărul accidentelor pe şosele. George Roşu şi Andrei Verdeş îşi vor prezenta prototipul atât autorităţilor din România, cât şi constructorilor de automobile din Germania.

    Romania se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere mortale, arăta anul trecut un raport prezentat de Comisia Europeană. Viteza, neatenţia, oboseala sau alteori consumul de alcool fac anual sute de victime pe şoselele din România. Doi tineri timişoreni promit însă că pot stopa aceste tragedii cu ajutorul unei invenţii inedite, relatează Ştirile ProTV.

    Doi tineri din Timişoara promit să reducă numărul accidentelor auto printr-o soluţie inedită şi ieftină

  • 6.400 de oameni mor zilnic în accidente de muncă sau din cauza bolilor profesionale

    Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte, în 28 aprilie, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial.

    Această zi, marcată la nivel global, este şi o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi.

    “Statisticile arată că, în fiecare an, se produc peste 2,3 milioane de decese, din cauza accidentelor de muncă şi vătămărilor profesionale, cifră comparabilă cu numărul de victime dintr-un război de avengură între naţiuni”, precizează Inspecţia Muncii.

    Practic, peste 300.000 decese se înregistrează în timpul accidentelor de muncă şi aproximativ două milioane de decese apar ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă.

    Specialiştii spun că, astfel, apare o nouă provocare pentru factorii de decizie, aceştia trebuind să se focalizeze pe prevenirea apariţiei bolilor profesionale şi nu numai pe prevenirea vătămărilor ca urmare a accidentelor de muncă.

    OIM estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.

    Pe baza acestor estimări, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.

    “În această zi, odată cu comemorarea victimelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, dorim să atragem atenţia lucrătorilor şi angajatorilor că trebuie să-şi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea lor în muncă. Cu precădere lucrătorii trebuie să adopte o atitudine şi un comportament preventiv, să solicite angajatorilor protecţie colectivă şi, după caz individuală, să se implice în realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie şi să-şi însuşească, prin instruire, cele mai bune practici astfel încât să ajungă sănătoşi acasă după o zi de muncă. La rândul lor, angajatorii trebuie să fie conştienţi de obligaţiile pe care le au potrivit cerinţelor legale, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi integrităţii lucrătorilor”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    În România, situaţia accidentaţilor mortal în muncă înregistrează un trend descendent, de la 508 în anul 2008 la 185 în 2014.

    Inspecţia Muncii desfăşoară acţiuni care vizează consolidarea culturii de prevenire a riscurilor de accidentare de muncă şi îmbolnăvire profesională, prin combinarea unor instrumente precum informarea, conştientizarea, îndrumarea şi controlul modului de aplicare a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

    Inspecţia Muncii s-a alăturat iniţiativei OIM şi a preluat tematica internaţională a campaniei “Împreună pentru crearea unei culturi de prevenire în SSM”, organizând, în Bucureşti şi în fiecare judeţ, acţiuni specifice de informare şi conştientizare a lucrătorilor, a angajatorilor, a reprezentanţilor acestora, a partenerilor sociali, a celor cu responsabilităţi în domeniu şi a societăţii civile în general.

  • Accidente cu zeci de maşini şi circulaţie în condiţii de iarnă în statul american Wyoming

    Un sector al autostrăzii a fost închis pe ambele sensuri, joi după-amiază, între Cheyenne, în sud-vestul statului Wyoming, şi Rawlins, în centrul statului, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile care au generat mai multe accidente în zonă, au declarat oficialii, citaţi de NBC News, în pagina electronică.

    Highway Patrol din Wyoming a anunţat că trei accidente mari au avut loc în decurs de doar câteva ore. Nu s-a înregistrat niciun mort, dar mai multe persoane au fost rănite, a precizat Highway Patrol, fără a oferi detalii despre răniţi.

    Camerele de supraveghere ale Departamentului Transporturilor din acest stat arătau cozi lungi de camioane şi maşini blocate în cursul după-amiezii.

    Viscolele şi avertizările de vreme rea erau în vigoare în parte a regiunii joi seara.

  • CRONOLOGIE: Cele mai grave accidente aviatice produse în ultimii zece ani

    2015

    24 martie: Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings s-a prăbuşit în Alpii francezi, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului; nu există supravieţuitori.

    2014

    28 decembrie: Un avion al companiei AirAsia care zbura din Surabaya (Indonezia spre Singapore) s-a prăbuşit în Marea Java. Cele 162 de persoane aflate la bord au murit.

    24 iulie: Un avion al Air Algerie a dispărut în Mali, provocând moartea a 116 persoane.

    23 iulie: Patruzeci şi opt de oameni au murit după prăbuşirea unui avion al companiei TransAsia Airways în Taiwan.

    17 iulie: Cursa Malaysia Airlines MH17 s-a prăbuşit în estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de oameni.

    8 martie: Cursa MH370 a Malaysia Airlines, care zbura între Kuala Lumpur (Malaysia) şi Beijing, a dispărut. Avionul, care avea la bord 239 de persoane, nu a fost găsit.

    11 februarie: Un avion militar de tip Hercules C-130 s-a prăbuşit în Algeria, provocând moartea a 77 de persoane.

    2013

    17 noiembrie: Un avion Boeing 737 al companiei Tatarstan Airlines s-a prăbuşit în Rusia; 50 de oameni au murit în accident.

    16 octombrie: Patruzeci şi nouă de oameni au murit după prăbuşirea unui avion de pasageri în Cambodgia.

    2012

    3 iunie: Un avion al companiei Dana Air având la bord 150 de persoane s-a prăbuşit în Nigeria.

    20 aprilie: Un avion al companiei Bhoja Air s-a prăbuşit în Pakistan, 127 de pasageri şi membri ai echipajului pierzându-şi vieţile.

    2011

    26 iulie: Şaptezeci şi opt de persoane au murit după prăbuşirea unui avion militar Hercules C-130 Hercules în Maroc.

    8 iulie: Un avion al companiei Hewa Bora s-a prăbuşit în Republica Democrată Congo; 74 dintre cele 118 persoane aflate la bord au murit.

    9 ianuarie: Un avion al companiei IranAir s-a prăbuşit în Iran; 77 dintre cele 100 de persoane aflate la bord au murit.

    2010

    5 noiembrie: Un avion al companiei Aerocaribbean s-a prăbuşit în Cuba, provocând moartea a 68 de persoane.

    28 iulie: Un avion al companiei Airblue a căzut în apropierea oraşului pakistanez Karachi, iar cele 152 de persoane aflate la bord au decedat.

    22 mai: Un avion Air India Express s-a lovit de un deal, în sudul Indiei, accidentul soldându-se cu 158 de morţi.

    12 mai: Un avion Afriqiyah Airways s-a prăbuşit în Libia, bilanţul fiind de 100 de morţi.

    10 aprilie: Un avion Tupolev 154 în care era preşedintele polonez Lech Kaczynski s-a prăbuşit în Rusia; toate cele 90 de persoane aflate la bord au murit.

    25 ianuarie: Un avion al companiei Ethiopian Airlines s-a prăbuşit în largul Libanului, provocând moartea a 89 de oameni.

    2009

    15 iulie: Un avion Tupolev al companiei Caspian Airlines s-a prăbuşit în nordul Iranului, în drumul spre Armenia, provocând moartea a 168 de persoane.

    30 iunie: Un avion de pasageri yemenit s-a prăbuşit în Oceanul Indian; o singură persoană dintre cele 153 aflate la bord a supravieţuit.

    1 iunie: Un avion Air France care zbura de la Rio de Janeiro spre Paris s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic, cu 228 de oameni la bord. Nu au existat supravieţuitori.

    20 mai: Un avion Hercules C-130 ar armatei indoneziene s-a prăbuşit în apropierea Insulei Java, provocând moartea a 97 de oameni.

    12 februarie: Un avion de pasageri s-a prăbuşit în statul american New York; 49 de oameni au murit.

    2008

    14 septambrie: Un avion Boeing-737 s-a prăbuşit în oraşul rus Perm, provocând moartea a 88 de persoane.

    24 august: Un avion de pasageri s-a prăbuşit în Kîrgîzstan, provocând moartea a 68 de persoane.

    20 august: Un avion al companiei Spanair s-a prăbuşit pe Aeroportul Barajas din Madrid, accidentul soldându-se cu 154 de morţi şi 18 răniţi.

    2007

    30 noiembrie: Cincizeci şi şase de oameni au murit după ce o aeronavă a companiei Atlasjet s-a prăbuşit în Turcia.

    16 septembrie: Optzeci şi şapte de oameni au murit după ce un avion al companiei One-Two-Go s-a prăbuşit în apropierea staţiunii thailandeze Phuket.

    17 iulie: Un avion al TAM Airlines s-a prăbuşit la aterizare, în apropierea aeroportului Congonhas din Sao Paulo (Brazilia); 199 de oameni au murit.

    5 mai: Un avion al Kenya Airways s-a prăbuşit în Camerun, provocând moartea a 114 persoane.

    1 ianuarie: Un avion Adam Air la bordul căruia erau 102 persone s-a prăbuşit pe Insula indoneziană Sulawesi. Nu au existat supravieţuitori.

    2006

    29 septembrie: Un avion Boeing 737 având la bord 154 de persoane s-a prăbuşit în Brazilia, după coliziunea cu un avion uşor. Nu au existat supravieţuitori.

    22 august: Un avion Tupolev-154 având la bord 170 de persoane s-a prăbuşit în regiunea ucraineană Doneţk. Toate persoanele au murit.

    3 mai: Un avion Airbus al companiei Armavia s-a prăbuşit în Marea Neagră, provocând moartea a 113 persoane.

    2005

    10 decembrie: Un avion al companiei Sosoliso Airlines s-a prăbuşit în Nigeria; 103 persoane au murit.

    6 decembrie: Un avion militar C-130 s-a prăbuşit la periferia Teheranului; 110 persoane au murit.

    22 octombrie: O aeronavă a companiei Bellview având la bord 117 persoane s-a prăbuşit în oraşul nigerian Lagos.

    5 septembrie: Un avion al companiei Mandala Airlines având la bord 117 persoane s-a prăbuşit ăn Indonezia. Nu au existat supravieţuitori.

    16 august: Un avion columbian s-a prăbuşit în Venezuela, provocând moartea a 160 de oameni.

    14 august: Un avion al Helios Airways care zbura din Republica Cipru spre Grecia s-a prăbuşit în apropiere de Atena; 112 persoane au murit.

    16 iulie: Un avion al Equatair s-a prăbuşit în Guineea Ecuadorială; 60 de oameni au murit.

    3 februarie: Un avion Boieng al companiei Kam Air s-a prăbuşit în Afganistan, provocând moartea a 104 persoane.

     

  • România şi Letonia – primul loc în UE privind numărul de pietoni morţi în accidente rutiere

    Comisarul european pentru Transport Violeta Bulc a prezentat, marţi, la Bruxelles, raportul anual al Uniunii Europene privind siguranţa rutieră pe drumurile din statele europene, iar potrivit statisticilor la nivel european anul trecut au fost înregistrate 25.700 de decese în accidente rutiere în cele 28 de state membre.

    Violeta Bulc a declarat, într-o conferinţă de presă, că, potrivit statisticilor europene, numărul de accidente rutiere a scăzut cu aproximativ unu la sută comparativ cu 2013.

    Potrivit raportului citat, România şi Letonia se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de pietoni morţi în urma unor accidente rutiere şi totodată cele două ţări înregistrează, alături de Bulgaria şi Lituania, cele mai multe decese în accidente cu peste 90 de morţi la un milion de locuitori.

    Astfel, în România şi Letonia 39% din numărul persoanelor decedate în accidente rutiere sunt pietoni, în timp ce media europeană este de 22%. Cele mai multe accidente ale căror victime sunt pietonii – 69 la sută – se produc în zonele urbane.

    “E trist şi greu de acceptat faptul că aproape 70 de europeni mor pe drumurile noastre în fiecare zi şi mult mai mulţi sunt răniţi grav. Cifrele publicate astăzi ar trebui să fie un semnal de alarmă, în spatele cifrelor şi statisticilor există soţi, părinţi, copii, fraţi, colegi şi prieteni îndoliaţi. De asemenea, ne amintesc că siguranţa rutieră necesită o atenţie constantă şi eforturi suplimentare”, a spus comisarul european.

    Potrivit acesteia, statele europene trebuie să-şi intensifice activitatea în următorii ani, pentru a atinge ţinta dorită de a reduce la jumătate numărul de decese rutiere până în 2020.

    “Să lucrăm împreună pentru a ne asigura că mai mulţi oameni vin acasă în siguranţă la sfârşitul călătoriei lor în UE. Aceasta este una dintre priorităţile mele şi ar trebui să fie una dintre priorităţile tuturor guvernelor din toate statele membre”, a afirmat Bulc.

    Potrivit raportului privind siguranţa rutieră în statele europene, în 2014, numărul de decese rutiere variază încă foarte mult la nivelul UE, iar rata medie de fatalitate în UE pentru 2014 este de 51 de decese rutiere la un milion de locuitori.

    În rapoarte Malta, Ţările de Jos, Suedia şi Regatul Unit continuă să raporteze cele mai puţine decese în accidente rutiere, cu mai puţin de 30 de decese la un milion de locuitori, în timp ce patru ţări europene, respectiv Bulgaria, Letonia, Lituania şi România, încă raportează peste 90 de morţi la un milion de locuitori.

    Potrivit statisticilor realizate la nivel european, numărul total al deceselor înregistrate în accidente rutiere a scăzut cu 18,2% din 2010 şi până în prezent.

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.

  • O aplicaţie îţi spune care sunt şansele ca avionul tău să se prăbuşească

    “Am i going down?” este o aplicaţie care îţi poate spune cât de mari sunt şansele ca următorul tău zbor să fie şi ultimul. Introducând date precum aeroportul de decolare, compania aeriană, tipul avionul şi aeroportul de aterizare, utilizatorul va afla care este probabilitatea unui accident şi câte zile ar trebui să zboare pe aceeaşi rută pentru a fi sigur de prăbuşire, potrivit qz.com.

    Nic Johns, creatorul aplicaţiei, admite că algoritmul este unul pur matematic şi are unicul rol de a demonstra oamenilor cât de mici sunt şansele unui dezastru aviatic. “Am vrut să dezvolt o aplicaţie care să demonstreze, de fapt, cât de sigur este zborul cu avionul”, a declarat Johns celor de la Daily Mail.

    Statistic, folosirea avionului ca mijloc de deplasare este mult mai sigură decât folosirea altor mijloace, dar cu toate acestea oamenii se tem de zbor. În septembrie s-au înregistrat 2,1 accidente la milionul de zboruri, în vreme ce în 2013, din peste 3 miliarde de pasageri, doar 210 şi-au pierdut viaţa.

    Statistica nu alungă însă temerile oamenilor, potrivit unui studiu desfăşurat anul trecut. 43% din cei intervievaţi au spus că se tem într-o oarecare măsură de călătoriile cu avionul, în vreme ce 9% s-au declarat înspăimântaţi de idee.

  • 19.000 de sancţiuni aplicate şoferilor într-o săptămână. Sfatul Poliţiei: atenţie la polei!

    În perioada 22-28 noiembrie, Poliţia Română a acţionat pentru prevenirea accidentelor rutiere, pe sectoarele de drumuri naţionale şi pe cele cunoscute ca având valori ridicate de trafic.

    La acţiunile organizate au participat 2.177 de poliţişti, dintre care 1.343 de la rutieră. în urma activităţilor efectuate, au fost constatate 425 de infracţiuni, dintre care 359 la regimul circulaţiei, şi au fost aplicate 19.219 sancţiuni contravenţionale.

    Dintre sancţiunile aplicate, 5.272 au fost pentru indisciplina pietonilor, 720 pentru neacordarea priorităţii de trecere şi 13.227 pentru viteză neregulamentară.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 1.868 de permise de conducere şi au retras 787 de certificate de înmatriculare.

    Pentru un trafic rutier sigur în condiţii de iarnă şi prevenirea evenimentelor nedorite în trafic, Poliţia Română recomandă participanţilor la trafic să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie şi indicaţiile poliţiştilor rutieri.

    Legislaţia rutieră în vigoare prevede că pentru deplasarea autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei este obligatorie folosirea anvelopelor de iarnă.

    De asemenea, autovehiculele cu greutatea de peste 3,5 tone trebuie echipate cu dispozitive antiderapante.

    Când partea carosabilă este acoperită cu zăpadă sau polei, conducătorii auto au obligaţia să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara acestora.

    Informaţi-vă asupra condiţiilor de deplasare pe traseul ales, precum şi despre condiţiile meteo rutiere prognozate pentru zona tranzitată.

    Daţi dovadă de mult discernământ referitor la oportunitatea plecării dumneavoastră.

    Verificaţi farurile, nivelul uleiului, combustibilul, antigelul, lichidul de parbriz şi instalaţia de încălzire.

    Verificaţi dacă dispozitivele de iluminare şi semnalizare, ştergătoarele de parbriz şi instalaţiile de climatizare funcţionează corespunzător. Curăţaţi în permanenţă farurile şi blocurile de semnalizare şi folosiţi corespunzător instalaţia de ventilaţie – climatizare.

    Utilizaţi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pe toate categoriile de drumuri şi a celor de ceaţă în cazul apariţiei acestui fenomen.

    Păstraţi o distanţă mai mare faţă de autovehiculele care circulă în faţă.

    Evitaţi acţionarea bruscă a mecanismului de direcţie şi a sistemului de frânare al autovehiculului.

    De asemenea, este bine vă aveţi la dumneavoastră o lopată, perie/mătură, racletă, sac cu sare/nisip şi lanţuri.

    Asiguraţi-vă rezerve de combustibil, apă, hrană, haine groase, pături, medicamente, un telefon mobil pe care să-l folosiţi în caz de urgenţă sau de deszăpezirii, apelând cu mult calm numărul de urgenţă 112, precum şi un încărcător/baterie de rezervă.

    Pentru a fi acceptate ca anvelope de iarnă, cauciucurile trebuie să fie inscripţionate cu unul dintre simbolurile “MĂS”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”, fără a include în această categorie anvelopele marcate numai cu inscripţia “all seasons”.

    Poliţia precizează că în legislaţie nu se face referire la o dată calendaristică de la care este obligatorie utilizarea anvelopelor de iarnă, ci se prevede faptul că acestea sunt obligatorii atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.
     

  • Infotrafic: Circulaţie intensă pe Autostrada Soarelui, două accidente s-au produs de dimineaţă

    Accidentele au avut loc la kilometrul 139 şi la kilometrul 140 pe sensul de mers către litoral, în condiţiile în care vizibilitatea în zona kilometrilor 140 şi 215 a fost redusă sub 50 de metri din cauza ceţii, vineri dimineaţă.

    Primul accident a implicat patru maşini şi s-a soldat cu doi răniţi, iar cel de-al doilea – şase autovehicule, o persoană fiind rănită grav.

    În prezent, traficul rutier pe autostrada Soarelui se desfăşoaă normal, dar şi în coloană pe anumite tronsoane, din cauza numărului mare de autovehicule.

    În cazul producerii unor blocaje de trafic pe autostradă, Centrul Infotrafic aminteşte că poate fi utilizată ruta DN3 Bucureşti – Lehliu-Gară, DN3A Lehliu-Gară – Feteşti, A2 Feteşti – Cernavodă, DN22C Cernavodă – Murfatlar, DN3 Murfatlar – Constanţa.

    Totodată, poliţiştii recomandă automobiliştilor care se deplasează dinspre Moldova către litoral să circule pe DN2A Hârşova – Ovidiu sau să traverseze Dunărea cu bacul la Brăila sau Galaţi, urmând traseul Măcin – Caugagia – Constanţa (DN22D-DN22).

  • Avionul, cel mai sigur mijloc de transport? Statistici despre accidentele aviatice, din 1993 până în prezent – INFOGRAFIC

     În fiecare an, au loc mai mult de 30 de milioane de zboruri comerciale. Statistic, probabilitatea unui accident cu victime este de 9.4 ori mai mare în cazul unui drum cu maşina, decât a unei călătorii cu avionul. Din punct de vedere al numărului deceselor raportat la un milion de pasageri-mile, zborul este mult mai sigur (0.002 morţi) decât transportul cu maşina, cu trenul sau pe apă (0.1, 1.09, respectiv 33.47 decese).

    Totuşi, în fiecare an au loc accidente aviatice care duc la pierderea de vieţi omeneşti. Principalele cauze ale acestora sunt erorile de pilotaj (207 situaţii, din 1993 până în prezent), urmate de vremea nefavorabilă (82 de accidente), problemele mecanice (74 de tragedii) şi prăbuşirile deliberate, în special ca urmare a activităţilor teroriste (23 de incidente), relatează BBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro