BusinessMagazin

Category: Agricultură

Analize din domeniul agriculturii – totul despre micii producători dar și despre cei mari, detalii interesante despre cei care au afaceri în agricultură

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Cum va redeveni Romania granarul Europei

    Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, este destul de scump
    la vorba cu ziaristii. Are mereu agenda plina si rareori poate fi
    prins in Bucuresti pentru o scurta discutie intre doua intalniri si
    cateva conversatii telefonice. Nu ii place sa vorbeasca despre
    afacerile sale si prefera discutiile despre starea agriculturii.
    Pentru el exista un lant cauzal lung care a dus la declinul
    agriculturii romanesti.

    “Romania are potentialul agricol pentru a hrani 80 de milioane
    de locuitori, dar asigura hrana doar pentru 8 milioane”, explica
    Anghel, creionand pe o foaie schema argumentatiei sale.

    In tara se produce sub 10% din potentialul total, iar cifrele
    tot scad de cinci ani. Estimarile pentru valoarea productiei
    agricole de anul trecut se refera la o scadere de 20% comparativ cu
    2008, pana la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar insemna ca
    agricultura a contribuit cu doar 6% la formarea PIB din 2009, adica
    jumatate fata de ponderea pe care o detinea in 2004. Spre
    comparatie, agricultura Frantei contribuie cu 45% la PIB.

    BUSINESS Magazin a identificat o intreaga lista de factori ce
    contribuie la crearea acestei situatii. Anghel semnaleaza ca unul
    dintre factori este lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a
    agriculturii, care a permis ca acum sa fie lucrate doar
    “aproximativ 3,5 milioane de hectare din cele 10 milioane de
    hectare de teren arabil”. Saptamana trecuta, ministrul finantelor a
    propus, din motive ce tin de veniturile insuficiente la buget, ca
    proprietarii de terenuri agricole care nu le exploateaza sa fie
    supusi unor impozite penalizatoare, insa ideea se afla inca la
    stadiul de proiect. Acum, un proprietar de terenuri arabile situate
    in extravilan plateste un impozit anual la bugetul local in valoare
    de 36 pana la 43 de lei pe hectar.

    Primul aspect care trebuie reglementat pentru a avea o
    agricultura functionala este stabilirea unei directii generale pe
    care sa o urmeze toate politicile, argumenteaza proprietarul
    Cerealcom Dolj. “Trebuie sa avem o strategie pe termen lung,
    asumata de toate partidele, pentru ca o data la patru ani, cand se
    produce schimbarea la nivelul ministerului, sa nu mai existe
    contradictii la nivel legislativ”, este de parere si Nicolae
    Sitaru, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale si Plante
    Tehnice din Ialomita.

  • Viziunea unuia din cei mai mari mosieri din tara: Cum ar trebui sa arate o ferma ideala

    “Eu nu-mi doresc sa am atat de mult teren cat am acum. Personal,
    nu cred in viitorul exploatatiilor mari”, replica insa Stefan
    Poienaru. Modelul de agricultura pe care il vede pentru Romania
    este cel al unei suprafete de teren de dimensiuni mici, de tip
    familial, in care proprietarii sa stie exact ce resurse au folosit
    si sa beneficieze in totalitate de roadele muncii lor. In viziunea
    lui, implicarea directa a familiilor ar duce la o mai buna
    gestionare a exploatatiei, a carei suprafata optima ar trebui sa
    aiba in jur de 300-500 ha.

    “Politica Agricola Comuna se va orienta spre exploatatiile mici,
    din proprietatea tinerilor, pentru ca aceasta este tendinta in
    Vest. Exploatatiile mari, ca acelea din Ucraina sau Rusia, nu sunt
    agreate de UE, pentru ca ele creeaza concurenta neloiala
    fermierilor mici”, crede Poienaru. In plus, contribuabilul european
    ar putea fi deranjat de ideea de a subventiona un mare cultivator
    in detrimentul unui fermier mic care practica agricultura de
    subzistenta. De aceea, Poienaru declara ca este pregatit sa inceapa
    divizarea companiilor sale in exploatatii mai mici. Optiunea
    potrivita ar fi o impartire pe ferme, in care salariatii vor deveni
    participanti directi la castig.

    Actualmente, holdingul controlat de Poienaru cuprinde cinci
    societati. Agrofam Prod se ocupa cu gestionarea terenului din
    Insula Mare a Brailei, iar Agrofam Com cu terenul din afara
    Insulei. Agrofam Trading este societatea care se ocupa de partea
    comerciala a grupului – comert cu cereale, export si aprovizionare
    a grupului. “E mult mai usor ca o companie sa negocieze pentru tot
    grupul, deoarece cumparand cantitati mari putem beneficia de
    discounturi de pana la 40% din pretul de lista”, explica
    proprietarul. Compania specializata in comert coordoneaza si
    activitatea logistica, de la transport pana la silozuri si baze de
    receptie. Cea de a cincea firma a grupului este Vitifam, care are
    in proprietate 60 de hectare de vie si o crama, iar la primavara se
    pregateste de lansarea in retail a unei marci de vinuri denumita
    Viata Lunga.

    Pentru a avea profit, Poienaru a inteles ca are sansa sa castige
    din produsele cu valoare adaugata mai mult decat din materii prime
    vegetale. Agrofam a dezvoltat deci un sector zootehnic, format din
    doua ferme – una de ovine, care are 4.000 de capete si una de
    caprine, cu 2.000 de capete. Pentru ca nu putea vinde animalele in
    viu, conducerea companiei a adaugat un abator (adus pe trailer din
    Rovaniemi, de la Cercul Polar, pentru care a platit peste 1 milion
    de euro), o carmangerie si o mica fabrica de procesare a laptelui.
    Planurile de dezvoltare creionate de Poienaru prevad ca lactatele
    produse la Fetesti sa iasa pe piata tot in primavara, sub marca
    Ovidiu, atacand o nisa care nu este foarte bine exploatata in
    Romania – a produselor din lapte de capra.

  • Moda bio prinde viata-n magazine

    Ionut Teglas, directorul general al retailerului bio Leacul,
    crede ca a facut un pas firesc anul trecut, cand firma a deschis
    primul magazin specializat in vanzarea de produse biologice. Pe
    langa experienta de 15 ani in distributia de produse bio pe care o
    avea compania ce opereaza Leacul, Bio Solaris, “am beneficiat si de
    un context favorabil, pentru ca retailul cu acest tip de produse se
    afla la un stadiu incipient”, declara Teglas. In urma cu doi ani
    exista un singur magazin de produse bio, la Timisoara.

    Consumatorii romani sunt destul de putin familiarizati cu
    conceptul de produs biologic sau organic, adica produs ce contine
    doar ingrediente obtinute prin agricultura ecologica, fara a se
    utiliza substante chimice, pesticide sau organisme modificate
    genetic. Numarul de magazine cu produse bio ar urma sa creasca,
    conform operatorilor, dar una dintre piedici va fi in continuare
    concurenta cu produsele “de la tara”, pe care romanii le percep a
    fi organice, in ciuda lipsei unei atestari de la un organism
    certificat. Potentialul pietei, inca nedezvoltata fata de cea
    vest-europeana, a fost sesizat insa de comerciantii care au inceput
    afaceri de profil fie in mediul online, fie prin magazine
    traditionale.

    “Pe piata romaneasca nu exista o gama prea variata de produse
    care sa poata sustine o alimentatie bio, iar noi vrem sa promovam
    acest stil de viata sanatos prin crearea primului lant de magazine
    alimentare de profil”, declara Alina Kish, partener in afacerea
    BioGood, pornita cu o investitie de 800.000 euro in doua magazine
    din Bucuresti. Alina Kish este sotia lui Eric Kish, fost manager in
    cadrul Rompetrol (familia Kish mai detine afacerea Smarteree, dar
    si dezvoltatorul de software MyStaff). Dezvoltatorii conceptului
    BioGood isi propun sa ajunga pana la inceputul anului 2011 la 10
    magazine in orasele mari din tara.

    In Romania, comertul cu produse biologice este evaluat de
    retailerii de profil la circa 10 milioane de euro, raportat la o
    piata ca Germania, unde se cifra la peste 1,3 miliarde euro in
    2008. Nu numai valoarea produselor bio comercializate este
    diferita, dar si ponderea in vanzarile de bunuri alimentare: in
    timp ce in Romania segmentul bio reprezinta mai putin de 1% din
    comertul alimentar, in Germania detine o cota de piata de 22%. Una
    dintre explicatii tine de faptul ca in general consumatorii nu sunt
    informati cu privire la beneficiile acestor produse si nu sunt
    dispusi sa plateasca un pret mai mare decat pe un produs
    obisnuit.

  • Smithfield+Campofrio=?

    Nici Ovidiu Wencz, directorul general al TABCO-Campofrio si nici Bogdan Mihail, directorul general al Smithfield Ferme, nu au dorit sa comenteze efectele pentru Romania ale fuziunii la nivel international intre filiala europeana a grupului american Smithfield si grupul spaniol Campofrio Alimentacion.

    "Fuziunea presupune realizarea unor sinergii legate de materia prima, ceea ce va crea efecte benefice pentru ambele companii", s-a marginit sa declare reprezentantul Campofrio, adaugand ca dezvoltarea noii entitati va duce la “un usor deficit de atentie” din partea companiei mama pe anumite piete, dar intr-un final efectele benefice ale fuziunii se vor face simtite si pe piata romaneasca. "Intr-o astfel de situatie nu are cum sa mearga mai rau. Vom avea o pozitie foarte buna", a incheiat Wencz.

    Anul trecut, Campofrio si-a anuntat intentia de a deschide la Buftea o fabrica de mezeluri si de produse semipreparate, in urma unei investitii de peste 20 de milioane de euro. Constructia fabricii a fost ulterior intarziata de procesul obtinerii avizelor necesare. Campofrio planuia sa deschida fabrica anul viitor, insa investitia ar putea fi blocata pana la definitivarea detaliilor tranzactiei cu Smithfield.

    La inceputul saptamanii trecute, consiliile directoare ale celor doua companii au aprobat fuziunea prin absorbtie dintre Campofrio Alimentacion si filiala europeana a grupului american Smithfield, tranzactia urmand sa fie definitivata pana la sfarsitul lui 2008 si urmand sa majoreze de la 24% la 36% cota detinuta de Smithfield in actionariatul companiei spaniole. Campofrio Alimentacion este lider pe piata spaniola si unul dintre cei mai importanti jucatori de profil din lume, cu o cifra de afaceri la nivelul lui 2007 de aproximativ 970 de milioane de euro.

    Groupe Smithfield Holdings, un joint-venture intre grupul american Smithfield Foods si fondul de investitii al Oaktree Capital Management, a raportat la sfarsitul anului trecut o cifra de afaceri de 1,2 miliarde de euro. Fuziunea va duce la crearea celui mai mare procesator de carne din Europa si a unuia dintre cei mai mari din lume. La nivel international, noua entitate va fi prezenta pe pietele din Spania, Franta, Belgia, Portugalia, Olanda, Romania, Rusia, Germania, Italia si Marea Britanie.

    In Romania, Smithfield a intrat pe piata in 2004, prin achizitionarea majoritatii activelor fostului Comtim Timisoara, preluand ulterior Agrotorvis. De asemenea, detine pachete importante de actiuni la Agroalim Distribution si Frigofer Tulcea. Compania a traversat o perioada dificila in cursul anului trecut, din cauza izbucnirii a trei focare de pesta porcina la cateva ferme. Rapoartele financiare ale companiei arata pierderi de aproximativ 11,5 milioane de euro in al doilea semestru al anului trecut, cauzate de cheltuieli legate de izbucnirea focarelor de pesta. Conform datelor furnizate de Bogdan Mihail, directorul general al Smithfield Ferme, compania a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro.

    Campofrio are o cota de piata declarata de 7%, avand drept concurenti pe piata interna companiile autohtone Cris-Tim, Aldis Calarasi, Angst si Caroli Foods si producatorul german Reinart. "Noua entitate va avea o pozitie foarte buna pe piata pentru ca va creste semnificativ eficienta proceselor", explica Ovidiu Wencz, directorul general al Campofrio Romania, un lucru cat se poate de evident, dar refuzand sa dea mai multe detalii.

  • De ce sunt putine alimente ecologice

    Dumitru Argeseanu are la Dragasani o ferma cu 4.000 de gaini care fac un milion de oua ecologice pe an. A inceput constructia ei in 2002 – in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala – iar in 2004 „a iesit primul ou ecologic din ferma“, spune Argeseanu.

    Adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati l-au costat pe directorul Cortina Bioprod in jur de 150.000- 200.000 de euro, potrivit afirmatiilor sale. Intr- o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar „in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala“, spune Argeseanu.

    Cum cererea creeaza oferta, fermierul valcean a prins gustul afacerilor ecologice si intentioneaza sa se extinda. „Terenul achizitionat imi da posibilitatea sa cresc pana la 15.000 de gaini, cate sper sa am peste doi ani“, afirma el.

    Si chiar si asa, tot nu va reusi sa produca atat cat cere piata. „Ca sa satisfac piata din Romania ar trebui sa am cam 30.000 de gaini“, estimeaza fermierul. De anul acesta, vrea ca 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii.

    A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive. „Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic“, explica Argeseanu, precizand ca toate cele 4.000 de gaini pe care le creste acum mananca intr-un an de aproape 60.000 de euro.

    Ouale ecologice produse in ferma din Dragasani nu se gasesc decat pe piata interna, in retelele Carrefour, Selgros, Artima sau Gima, „pentru ca productia este prea mica sa fac si export“.

    Argeseanu e convins ca in doi ani isi va tripla afacerea, de la nivelul actual cu vanzari anuale de 120.000 de euro. Are optimismul lui acoperire?

    Afacerile cu produse ecologice de pe piata romaneasca, desi cresc de la an la an cu circa 15-20%, marcheaza totusi volume foarte mici comparativ cu ceea ce se intampla in Germania, Ungaria sau Polonia.

    „In jur de 3% din totalul pietei alimentelor din Germania sunt produse ecologice. Noi suntem sub 1%“, estimeaza Radu Panait, managerul companiei Natura Land, distribuitor si importator de produse ecologice.

    Situatia culturilor ecologice in Romania

    In plus, stam bine la productie si rau la consum, fiindca producem indeosebi pentru pietele europene si foarte putin pentru piata interna, care este alimentata si de produse ecologice din import. Vanzarile pe pietele externe se ridica la aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte reprezinta materie prima, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    In schimb, in magazinele din tara se vand produse ecologice autohtone in valoare de numai 4-5 milioane de euro.

    „Circa 95% din productia vegetala, inclusiv miere de albine, si 80% din cea de provenienta animaliera – lapte si derivate – pleaca la export, in principal in UE“, afirma Costin Lianu, directorul Directiei generale de promovare a exporturilor din cadrul ministerului.

    „Produsele cultivate sau fabricate fara nici un gram de substante chimice nu prea sunt cautate de consumatorul roman, pentru ca nu sunt cunoscute. E drept ca a fost creata sigla AE care identifica un produs ecologic la raft. Dar de unde sa stie consumatorul de aceasta sigla, daca ea nu e promovata deloc?“, spune Radu Panait, directorul unei alte firme de produse ecologice, Natura Land.

    Un alt motiv ar fi pretul, care il depaseste cu cel putin 30% pe cel al produselor conventionale. Panait se incumeta totusi sa anticipeze o dublare sau chiar o triplare a pietei in urmatorii doi-trei ani, pe masura cresterii puterii de cumparare si a popularitatii capatate de stilul de viata sanatos.

    Romania are o suprafata de circa 143.000 de hectare certificate ca putand fi cultivate cu produse ecologice. Desi suprafat a de teren cultivata in sistem ecologic este de opt ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cifra reprezinta la ora actuala mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane de hectare, fata de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.