Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Cum arata hotelul care va scapa neatins de 2012 – Arca lui Noe (GALERIE FOTO)

    Ark, hotelul cu design ciudat, ar putea fi construit in doar
    cateva luni oriunde in lume, devenind un loc potrivit pentru
    refugiu in caz de dezastre naturale, spune arhitectul Alexander
    Remizov pentru publicatia Spiegel.

    Remizov a proiectat hotelul in colaborare omul de stiinta Lev
    Britvin si cu o companie de design si inginerie din Germania, ca
    parte a unui program de arhitectura pentru situatii de dezastru
    derulat de Uniunea Internationala a Arhitectilor (UIA).


    Astfel, hotelul care are o suprafata locuibila de 14.000 de
    metri patrati propune tehnologii si solutii care ar duce la
    economisirea de energie (energia solara, eoliana si termala ar
    putea fi stocate in partea subacvatica a constructiei si
    transformate in electricitate) si prin designul si materialele
    folosite ar oferi rezistenta necesara in caz de dezastre naturale
    precum cutremure sau inundatii. De altfel, exteriorul nu va fi
    construit din sticla, ci dintr-un material durabil, mult mai
    rezistent conditiilor meteor nefavorabile.

    Constructia Ark ar putea fi gata in doar cateva luni daca
    prefabricatele ar fi pregatite si designerii ar gasi si
    investitorii dispusi sa transforme hotelul in realitate la un cost
    aproximativ egal cu cel necesar constructiei unei cladiri
    inteligente, eficienta din punct de vedere energetic, dupa
    aprecierea arhitectului.

  • Slow skiing sau cum sa profiti de zapada intre Alpi si Etna

    Trecerea de la conceptul “slow food” – o mancare gustoasa intr-o
    atmosfera tihnita, in contrast cu ritmul rapid al dejunului la fast
    food – la “slow skiing” a venit, firesc, in Italia. Responsabilii
    statiunii Cervinia, aflata la poalele sudice ale piscului
    Matterhorn, s-au gandit la cei care se multumesc pur si simplu cu
    placerea de a schia si nu doresc sa iasa in evidenta pe partii.
    Acestora italienii le propun un traseu care curge domol pe pante
    impadurite, dotat cu banci de lemn, care permit fotografierea
    peisajelor Vaii Aosta.

    Ceva mai spre est, traseul “tasty skies” ofera, in statiunea
    Bolzano, posibilitatea de a gusta din preparatele a 10 bucatari
    renumiti in timp ce schiaza. Bolzano, oras italian cu specific
    austriac, unde mai bine de un sfert dintre locuitori vorbesc limba
    germana sau dialectul local, devine in aceasta perioada capitala
    italiana a Craciunului din cauza pietei cu specific pe care o
    gazduieste.

    Probabil insa ca pantele Etnei le-ar putea oferi o cantitate
    sporita de adrenalina celor dornici de senzatii tari. Etna, cel mai
    inalt vulcan activ al Europei, de peste 3.300 de metri, inseamna nu
    numai lava fierbinte, ci si zapada pentru schi si snowboarding.
    Doua sate, Nicolosi, localizat in sudul craterului, si Linguaglossa
    in nord-est, ofera amenajarile necesare, cum sunt teleschiul sau
    telegondola, alaturi de partiile cu o diferenta de nivel de 1.400
    de metri .

    Destul de afectata de eruptiile din 2001 – 2002 si aflata in
    reconstructie pana in 2005, zona recupereaza acum puternic, intrand
    si in circuitul statiunilor ce gazduiesc etapele Cupei italiene la
    schi. Statiunile italiene de schi au gazduit si evenimete
    internationale, de la Cortina care a gazduit Olimpiada de iarna din
    1956 la cele din Piemonte, unde s-au desfasurat intrecerile
    olimpice de iarna din 2006 sau Val Gardena, o destinatie uzuala a
    competitiilor de sporturi de iarna.

  • “Succesul” frunzei lui Udrea – Romania atrage 1,24 milioane de turisti straini

    Potivit ANAT, ca tipuri de turism, preferintele turistilor
    straini veniti prin agentiile de turism s-au indreptat catre:

    1. Circuitele culturale (aterizare in Bucuresti, Transilvania,
    Maramures, Bucovina). Majoritatea turistilor provin din Germania,
    Austria, Franta, Spania, Marea Britanie, Italia. In 2010 se remarca
    o crestere a numarului de turisti de pe pieţele estice: Polonia,
    Cehia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina.
    2. Turismul balneoclimateric. Majoritatea turistilor provin din
    Germania, Franta, Israel.
    3. Delta Dunarii
    4. Croazierele dunarene. Majoritatea turistilor provin din
    Germania, Austria si SUA
    5. Turismul tip city break
    6. Croaziere pe Marea Neagra (debarcare in portul Constanta, tururi
    si programe de excursii locale – 21.000 turisti straini sositi pe
    navele de croaziera, in crestere cu 18% fata de 2009.
    7. Litoral. Majoritatea turistilor provin din Germania, Franta si
    tarile ex-sovietice (Ucraina, Rusia, Belarus, Republica
    Moldova)

    O alta caracteristica a anului 2010 s-a constatat in ceea ce
    priveste media sejurului care a scazut de la sase-sapte nopti, asa
    cum era in anii trecuti, la cinci nopti.

    Anul 2010, fata de 2009, a inregistrat, in pofida crizei, o
    usoara crestere a numarului de turisti straini sositi in Romania
    prin touroperatorii specializati pe incoming. Chiar daca numarul
    total al turistilor de pe Litoral a inregistrat o usoara scadere,
    ANAT inregistreaza o crestere de 30% a turistilor straini care
    si-au petrecut vacanta pe Litoral prin intermediul agentiilor de
    turism. Unul dintre motivele principale al cresterii este
    introducerea pe litoral a unei curse a companiei Air Berlin,
    aceasta actiune fiind implementata prin intermediul Asociatiei
    Litoral – Delta Dunarii, care a redeschis astfel Litoralul, ca
    destinatie romaneasca pe piata germana.

  • Vacante pentru bogati – o insula privata sau relaxare in cel mai sofisticat spa din lume

    Perfect Tour a infiintat din luna noiembrie a acestui an un
    departament dedicat exclusiv serviciilor VIP, prin intermediul
    caruia sunt oferite cazari la hoteluri de sase si sapte stele,
    inchirieri de avioane private si iahturi, vacante exotice si luni
    de miere, calatorii pe insule indepartate.

    “Am cautat pe tot globul experiente unice si autentice pentru
    clientii nostri. Cum ar fi sa iti petreci seara cu o familie de
    localnici in Maldive, sa te intalnesti cu un astrolog in Jaipur sau
    sa iei cina intr-o tabara de beduini intre dunele din Abu Dhabi?
    Cam asa arata surprizele pe care le oferim pentru cei care isi
    doresc cu adevarat sa iasa din rutina”, spune Corina Pacuraru,
    general manager Perfect Tour.

    Perfect Tour ofera iubitorilor de vacante inedite croaziera de
    100 de nopti in jurul lumii cu preturi de la 10 479 euro de
    persoana in cabina interioara. Tariful unui croaziere in jurul
    lumii include: 100 nopti cazare cu pensiune completa, 15 excursii
    la tarm, bauturi alcoolice si non-alcoolice nelimitat la dejun si
    cina, acces la facilitatile navei: piscina, terenuri de sport,
    centru de fitness, teatru, biblioteca, participare la toate
    activitatile zilnice: jocuri, cautari de comori, turnee, karaoke,
    cursuri de dans, petreceri tematice, taxe portuare. Plecarea in
    aceasta croaziera se face din orasul italienesc Savona. Vasul Costa
    Deliziosa se opreste in fiecare port din itinerariu si fiecare
    pasager poate alege sa mearga in excursiile optionale.

    Exista oferte si pentru hoteluri exclusiviste preferate de cele
    mai pretentioase vedete. Cel mai sofisticat centru Spa din lume,
    The Spa at Mandarin, ce dispune de 17 sali pentru tratamente si
    relaxare, asteapta turisti in Miami, la Hotel Mandarin Oriental, de
    sase stele, cu preturi de la 194 euro de persoana pentru o noapte
    de cazare in Camera Mandarin Executive.

    Pentru cei care vor sa se simta precum o vedeta, pot alege o
    insula privata in Seychelles: Denis Private Island, o insula de
    cinci stele. Preturile pentru o noapte de cazare pornesc de la 447
    euro de persoana pe noapte in Beach Deluxe Cottage. Doritorii pot
    inchiria o cabana cu terasa proprie si cu iesire la Oceanul Indian
    pentru un sejur romantic.

  • Ce pot oferi Vestului agentiile romanesti de turism?

    Perfect Tour a deschis in iunie 2010 prima agentie din afara
    tarii, in Republica Moldova, agentie care a devenit deplin
    functionala in luna august. Corina Pacuraru, general managerul si
    fondatoarea agentiei, se asteapta ca “pana in luna martie 2011
    agentia de la Chisinau sa se sustina singura, sa isi acopere
    costurile operationale”.

    Deschiderea de la Chisinau nu este in sine surprinzatoare.
    Migrarea catre Republica Moldova este ceva aproape obligatoriu in
    extinderea companiilor locale. Planul pentru 2011 al Corinei
    Pacuraru este insa mai surprinzator: are in plan deschiderea a doua
    agentii, una in Bulgaria si una in Austria. Acestea se vor axa pe
    turismul de business, dar va exista si o componenta de leisure.
    Perfect Tour va patrunde astfel pe piata austriaca, o piata matura,
    unde nume mari precum Edelweiss Bike Travel sau Tui fac jocurile.
    Corina Pacuraru este optimista insa si afirma ca, desi trebuie sa
    investeasca peste 100.000 de euro intr-o agentie din afara tarii,
    vede in asta chiar o oportunitate deoarece “clientii stiu deja ce
    vor, obiceiul de a cumpara servicii de travel in Austria fiind
    inradacinat”. Mai mult, o piata matura este una unde afacerile sunt
    mai previzibile, considera Corina Pacuraru: “Criza este o
    oportunitate si de aceea am decis sa facem aceasta mutare”.

    “Este o idee buna, insa este totodata un risc”, este de parere
    Traian Badulescu, director general al ANAT Media. Jucatorii locali
    opteaza cel mai mult pentru tarile din jur, unde piata este mai
    putin concurentiala. “Bulgaria, Moldova si Serbia, precum si
    statele cu comunitati importante de romani” ar fi o posibila
    destinatie pentru agentiile locale pentru ca nu exista un
    tour-operator puternic. “Agentiile din Romania inteleg procesul
    investitional”, crede Traian Badulescu.

    Perfect Tour nu este singura agentie care cauta oportunitati pe
    pietele externe. Ioan Basea, care detine agentia Croaziere.net,
    specializata in organizarea de croaziere, afirma ca va investi
    circa 120-140.000 de euro in deschiderea, in septembrie-octombrie
    anul viitor, a unei agentii de croaziere la Sofia, in capitala
    vecinilor de la sud de Dunare. In prezent, Basea vinde serviciile a
    18 linii de croaziera si afirma ca romanii pleaca tot mai mult in
    croaziere: “Este un alt fel de turism care incepe sa prinda tot mai
    mult in Europa Centrala si de Est”. O croaziera de 8 zile (7
    nopti), rezervata cu 5-6 luni inainte, porneste de la 1.000-1.200
    de euro pentru doua persoane, cu toate serviciile incluse.

    Daca unii jucatori vad oportunitatile peste hotare, altii le
    cauta pe plaiuri mioritice. Paralela 45 a deschis patru noi agentii
    in tara, la Craiova, Constanta, Roman si Buzau, ajungand la un
    total de 30. Alin Burcea spune ca a decis sa se extinda local, desi
    agentiile romanesti au potential si pot face o figura buna pe
    pietele externe: “Depinde ce isi doresti. De ce sa mergi in
    Republica Moldova cand ungurii sunt deja acolo?”.

    Aceeasi reteta a aplicat-o si Eximtur, care a deschis prima
    agentie de turism din Constanta si a renuntat apoi la sediile din
    Arad si Timisoara. Pentru Eximtur nu exista planuri de extindere in
    afara granitelor tarii, deoarece “mai este loc de dezvoltare in
    Romania”, crede Lucia Morariu, presedintele companiei.

  • Reportaj: Daca nu Belgia, atunci unde?

    Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda
    patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este
    tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci
    de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata
    este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia
    intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de
    ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie
    turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales
    turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum
    cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec
    peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping,
    orasul este in sine o invitatie la plimbare.

    Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos
    conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest
    orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar
    ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se
    lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia
    si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte “Orice la 10 lei”,
    cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat
    cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin
    oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui
    brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de
    restrictii in bugetele de cumparaturi – toata lumea cumpara
    ceva.

    In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai
    loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi
    perioada reducerilor inca nu a inceput.

    Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul,
    cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o
    punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare
    magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi
    gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda
    mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex:
    Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre
    ele.

    Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe
    unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine
    si de vizibilitate, insa “in principiu pot exista mai multe motive.
    Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de
    vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui
    concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta
    afacerile”, crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul
    Roland Berger Strategy Consultants Romania.

    Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul
    de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al
    dimensiunii punctului de vanzare. “Astfel de complementaritate
    poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte
    care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati,
    femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt.
    H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri”,
    explica Nemes. “Acelasi lucru este valabil si in cazul unui
    retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii
    sau obiecte pentru casa.” In pofida crizei financiare care si-a
    lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit
    buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe
    plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu
    1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri
    la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul
    lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la
    8%.

    Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu
    a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul
    stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece
    destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti
    internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in
    frunte cu Franta si Spania.

    Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%,
    potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu
    evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa
    isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa
    2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul
    belgienilor care au preferat sa viziteze “frumusetile patriei”
    crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani
    rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca
    vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii
    trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia,
    Spania, Austria, Franta, Italia.

    “Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa
    ne viziteze”, imi spune “gondolierul” unei barci din Bruges, care
    stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges,
    bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa
    pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul
    intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa
    aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te
    simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute
    de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in
    asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru
    biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar
    privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic,
    unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi
    inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi
    intreaga.

    Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de
    transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai
    bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de
    oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de
    un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care
    vin in interes de serviciu.

    In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de
    zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes
    personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani.
    Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la
    Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la
    Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti,
    merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene.
    Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile
    europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde
    arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului.
    Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier
    aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica
    domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita “inima a
    orasului”.

    Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale
    Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii.
    La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele
    atractii.

    “Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic,
    mai mic si mai romantic”, spune reprezentanta biroului de turism
    din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in
    topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe
    topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca
    arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape.

  • Cele mai scumpe camere de hotel din lume (GALERIE FOTO)

    Acestea sunt cateva dintre serviciile si dotarile pe care le
    ofera cele mai scumpe hoteluri din lume, in care celebritatile si
    oamenii de afaceri isi petrec vacantele, potrivit dirjournal.com.


    Spre exemplu, apartamentul prezidential de la hotelul President
    Wilson din Geneva are trei dormitoare, sase bai, o sala pentru
    cocktail-uri si o terasa cu vedere spre lacul Geneva si muntii
    Alpi. Sufrageria are o masa de billiard, o biblioteca si o fantana
    arteziana. In ce priveste securitatea, apartamentul este unul din
    cele mai sigure din lume, ideal pentru celebritati. Pretul unei
    nopti aici costa 53.000 de dolari.

    Un alt apartament luxos, care costa 34.000 de dolari pe noapte
    este penthouse-ul Ty Warner de la hotelul Four Seasons din New
    York, creat de arhitectul Peter Marino si de proprietarul
    hotelului, Ty Warner. Peretii celor noua camere sunt acoperiti cu
    perle, aur si platina. Apartamentul se afla la etajul 52 al celui
    mai inalt hotel din New York si ofera o priveliste catre intregul
    oras.

  • Romania, prea mica pentru marele low-cost

    “Nu am fost primiti cu bratele deschise in Romania. De aceea am
    ales doar doua aeroporturi mici, care au inteles importanta unei
    curse Ryanair.” Acesta era raspunsul dat la lansarea Ryanair in
    Romania, in aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director
    de vanzari al Ryanair pentru Europa Centrala si de Est, la
    intrebarea de ce nu au ales sa zboare din Bucuresti si au preferat
    Arad si Constanta. In toamna lui 2010, Ryanair nu mai zboara nici
    de la Arad, ci doar de la Constanta. In paralel, Ryanair devenea
    lider pe piete precum Polonia si cucerea pas cu pas tarile Baltice
    sau Ucraina.

    Cu alte cuvinte, veni, vidi si mai putin vici. Cam asta au facut
    gigantii europeni ai aviatiei low-cost, care au intrat pe piata
    romaneasca in urma cu cativa ani, in plin boom economic, plini de
    planuri marete, dar nu au reusit in timp sa se impuna la fel cum au
    facut-o in partea de vest a continentului si chiar si in alte state
    din Europa Centrala si de Est. Pe de alta parte, companii mai mici,
    dar mai apropiate din punct de vedere geografic, au reusit sa-si
    adjudece o felie mai mare din piata romaneasca si sa isi spuna
    cuvantul in fata unor operatori cu traditie, asa cum sunt easyJet,
    Ryanair sau Germanwings. Asadar, in anii trecuti, “finala” pe piata
    locala s-a jucat intre un operator cu capital romanesc, Blue Air,
    si unul maghiar – Wizz Air. Finala continua si astazi, doar ca Blue
    Air nu mai tureaza asa de tare motoarele, scuzandu-se prin faptul
    ca a fost afectat de criza, ca nu mai poate plati ratele la leasing
    si ca e mai bine sa zboare cu 4 avioane si aproximativ 15
    destinatii in minus decat sa aiba pierderi irecuperabile.


    Slabirea Blue Air ar putea lasa asadar cota de piata libera pentru
    mai marii low-costului. Dar de ce nu s-au dezvoltat acestia in
    Romania pana acum?

    Motivul principal tine de costurile de operare pe aeroporturi. Daca
    pe Aeroportul International Aurel Vlaicu – Baneasa, taxa de
    pasageri este de 7 euro de persoana, in Insulele Canare, spre
    exemplu, aceasta este zero. Si, chiar daca taxele nu sunt nule,
    unor companii de calibrul Ryanair, spre exemplu, li se ofera
    diverse facilitati, asa cum s-a intamplat recent in Bulgaria.
    Pentru prima cursa operata de pe aeroportul din Plovdiv, Ryanair
    plateste taxe de aterizare mai mici decat in cazul altor companii,
    inclusiv mai mici decat cele platite de compania nationala Bulgaria
    Air – care a facut si destul de multa galagie pe aceasta tema.

    Operatorii low-cost nu au nimerit autoritati la fel de prietenoase
    si in Romania. “Extinderea pe piata locala este blocata de
    costurile ridicate de operare de pe aeroporturi. Anul acesta,
    volumul total de pasageri al companiei Ryanair va creste cu peste 7
    milioane, insa aceasta crestere va veni din afara Romaniei, unde
    costurile de operare sunt semnificativ mai mici, iar in unele
    cazuri chiar nule”, declara Melisa Corrigan, director de marketing
    si vanzari in cadrul Ryanair, la finalul lunii august, la un
    eveniment desfasurat la Constanta, prin care compania irlandeza
    celebra succesul celor doua rute pe care le opereaza de pe
    Aeroportul Mihail Kogalniceanu, singurele pe care le mai are in
    portofoliu, de altfel. Cand a intrat pe piata romaneasca, in 2008,
    Ryanair a inaugurat, pe langa rutele de pe aeroportul constantean,
    si un zbor din Arad. Ulterior, a renuntat la aceasta ultima cursa
    dupa numai patru luni de operare, in urma unor neintelegeri cu
    autoritatile locale.

    Motivul costurilor ridicate de operare il invoca si reprezentantii
    de la easyJet. “Initial, cand am venit in Romania, am lansat trei
    rute din Bucuresti, insa rezultatele nu au fost pe masura
    asteptarilor, motiv pentru care am anulat cursa catre Londra. Nu am
    reusit sa ajungem la un acord cu Aeroportul Baneasa, cel catre care
    ne indreptasem in prima faza. Pe de alta parte, Aeroportul Otopeni,
    de unde operam in prezent, desi este mai atractiv din punctul de
    vedere al infrastructurii, percepe costuri de operare mai mari”, a
    declarat pentru BUSINESS Magazin Peter Voets, marketing manager
    pentru Elvetia, Austria si Europa de Est in cadrul easyJet. In
    prezent, compania low-cost britanica opereaza din Romania doua rute
    – Milano si Madrid, insa, din cauza costurilor de operare mari, nu
    are in plan sa introduca noi zboruri, cel putin nu pentru moment.
    easyJet a transportat in relatia cu Romania aproape 200.000 de
    pasageri in anul 2009, fata de peste 1,5 milioane, cati au
    transportat Wizz Air sau Blue Air.

    De altfel, niciuna dintre marile companii low-cost occidentale nu
    si-a anuntat planuri de a se extinde in continuare pe piata locala,
    dar nici de a iesi de pe aceasta. Un exemplu in acest sens sunt
    britanicii de la easyJet. “Nu luam in considerare posibilitatea
    unui exit de pe piata romaneasca, avand in vedere ca suntem
    multumiti de cele doua rute pe care le operam in prezent. Pentru
    moment, planurile noastre de dezvoltare se concentreaza pe rutele
    cu cerere mare, pentru care traficul este garantat si costurile
    sunt scazute. Romania nu ofera o optiune tocmai ieftina, iar
    costurile de oportunitate pentru a opera pe aceasta piata sunt
    ridicate”, explica Peter Voets. In ceea ce priveste potentialul
    pietei romanesti, marii operatori low-cost recunosc ca acesta este
    destul de mare, insa insuficient exploatat. “Acest lucru se poate
    observa si din simplul fapt ca noi operam doua curse pe un singur
    aeroport. Am putea face mult mai multe lucruri daca am beneficia de
    costuri de operare pe aeroporturi mai mici”, sustine Daniel De
    Carvalho, reprezentant al Ryanair, companie ce a transportat din si
    catre Romania 44.000 de pasageri in 2009, extrem de putin raportat
    la volumul de pasageri la nivel mondial al operatorului, care s-a
    ridicat la 67 de milioane in 2009. Estimarile pentru anul acesta
    indica o crestere de aproape 10%, pana la 73,5 milioane de
    pasageri.

    Aceeasi parere o impartaseste si Attila Dankovics, director de
    marketing, vanzari si comunicare pentru Wizz Air. “Romanii continua
    sa calatoreasca, dar, din cauza climatului economic, sunt mai
    atenti la modul cum isi cheltuiesc banii si prefera sa obtina cele
    mai bune servicii la cele mai mici preturi.” Pentru Wizz, Romania
    este a doua piata, dupa marimea operatiunilor. Din acest motiv, si
    anul acesta compania ungara a continuat sa se dezvolte, lansand noi
    rute de pe toate bazele aeriene de pe care opereaza. Astfel, au
    fost inaugurate rute din Bucuresti catre Pisa, Cuneo-Torino,
    Zaragoza si Weeze-Düsseldorf. De asemenea, aceleasi rute externe au
    fost lansate si de pe aeroportul din Cluj-Napoca, la care se adauga
    destinatiile Alicante si Palma de Mallorca. Pe aeroportul
    timisorean a fost adaugata doar o singura cursa: Forli
    Bologna.

    Dupa o prezenta timida in 2006, cand Wizz Air a transportat doar
    17.000 de pasageri, compania ungara low-cost a ajuns anul trecut la
    un trafic de 1,65 milioane de pasageri in relatia cu Romania.

    Cele mai rentabile rute pentru operatorii aerieni prezenti pe
    piata romaneasca sunt cele catre Italia si Spania, atat datorita
    “legaturilor culturale”, asa cum spune Attila Dankovics de la Wizz
    Air, cat mai ales numarului mare de romani plecati la munca in cele
    doua state. Numai Germanwings iese din acest tipar, compania
    germana, divizie low-cost a gigantului aerian Lufthansa, avand
    curse numai catre Germania. Trei la numar, mai exact: Köln,
    Stuttgart si Berlin (baze ale operatorului neamt), toate fiind
    operate de pe aeroportul Baneasa din Bucuresti.

    In ceea ce priveste viitorul, dezvoltarea curselor interne va fi
    una dintre prioritatile transportatorilor aerieni, chiar daca pana
    acum tentativele in acest sens au esuat, crede Sorin Ionescu,
    managing partner al companiei de consultanta si management Fivestar
    Hospitality. Si asta pentru ca turismul romanesc se va dezvolta,
    iar varianta rutiera nu este tocmai una la indemana pentru
    potentialii turistii: “Lipsei de infrastructura rutiera nu i se
    poate raspunde decat cu o dezvoltare a retelei de zboruri interne.
    Investitiile in aeroporturi sunt mult mai usor si mai rapid de
    facut. Cred ca una din cheile succesului turismului in Romania este
    legata de infiintarea cat mai multor zboruri low-cost intre marile
    clustere turistice ale tarii. Aceasta este una dintre masurile
    necesare, care sa vina sa sustina noul brand turistic al Romaniei,
    care se adreseaza exploratorilor, calatorilor cu discernamant,
    celor care au experienta mai mare de calatorie decat media”.

    Pe de alta parte, low-costurile straine nu au fost tocmai multumite
    de rezultatele pe segmentul curselor interne. Cel putin nu pana
    acum. Cei de la Wizz Air au avut o astfel de tentativa in 2008, pe
    relatia Bucuresti-Cluj, insa si-au dat seama ca asemenea zboruri nu
    sunt conforme cu modelul lor de business. “Operam doar pe aeronave
    mari, Airbus A320 cu 180 de locuri. O ruta interna presupune
    aeronave mai mici si o frecventa ridicata a zborurilor. In momentul
    de fata identificam oportunitati mai bune pe rutele
    internationale”, precizeaza Dankovics, reprezentantul Wizz Air. {i
    Blue Air, singurul low-cost romanesc, si-a incercat sansa cu
    zborurile interne, dar la inceputul lui august a renuntat, din
    cauza gradului scazut de ocupare a aeronavelor.

    Chiar daca s-a mai eliberat loc pe piata, nimeni nu se grabeste
    deocamdata sa il ocupe. Operatorii au nevoie de efervescenta, de
    locuri unde calatoresc zilnic mii de oameni, unde exista
    dezvoltare. Cum deocamdata in Romania nu creste nimic, si piata
    low-cost va ramane la indemana celor care vor indrazni sa dezvolte
    sperand in viitor sau macar a celor care se vor mentine.

  • Care concedii? Romanii au inventat vacanta de criza

    “Doamna Mariana” sau Coca, cum ii spun cei mai multi dintre
    turistii care i-au trecut pragul de mai multe ori, se ocupa
    impreuna cu sotul, fratele si cumnata sa de o pensiune cu zece
    camere pe care au ridicat-o, cu fonduri Phare, intr-un varf de
    deal, la cativa km de “vadul” din Moeciu. Si-au primit primii
    oaspeti in urma cu mai putin de doi ani si sunt deja atat de
    cunoscuti, incat sejururile pentru Craciun si Revelion, la un pret
    de 350 de euro pe persoana, sunt complet antamate de la inceputul
    lunii septembrie. Cea mai mare parte a incasarilor se datoreaza
    sfarsiturilor de saptamana, cand cabana se umple ochi de turisti
    care cauta linistea, peisajul rupt din rai si zambetul prietenos al
    gazdelor.


    Turismul de week-end este, de fapt, principala sursa de venit a
    celor care lucreaza in bransa, iar felia adjudecata de sejururile
    scurte a crescut pe parcursul ultimului an. Sfarsitul de saptamana
    petrecut la mare, la munte sau intr-un oras european a inlocuit,
    pentru multi romani, clasica vacanta. “Timpul liber si vacantele,
    nevoi elevate in piramida lui Maslow, se gasesc pe lista
    cheltuielilor fara prioritate in acest an”, declara Manuela Danila,
    senior research executive al companiei de cercetare de piata
    360insights.

    Ca urmare, 42% dintre romanii din mediul urban spun ca nu au
    mers si nici nu vor merge in acest an in concediu, arata un studiu
    360insight, realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban,
    de 800 de persoane cu varste cuprinse intre 16 si 64 ani. Spre
    comparatie, anul trecut, doar un sfert dintre potentialii turisti
    isi refuzasera o vacanta. “Romanii sunt acum si mai restrictivi in
    distribuirea venitului intre nevoi, acordand intaietate bunurilor
    de baza si lasand in plan secund concediul de relaxare”, spune
    Danila.

    Dupa o perioada de explozie a consumului si ani in sir cand oamenii
    ajungeau si sa se imprumute la banci pentru a-si petrece concediile
    visate, experienta din ultimii doi ani, cand veniturile au scazut,
    a avut efectul unui dus rece. Consumatorii se vad nevoiti sa fie
    din ce in ce mai chibzuiti si atenti la cheltuieli, reducerile
    vizand mai cu seama bunurile si serviciile mai putin necesare sau
    care se innoiesc indeobste mai rar (electronice, electrocasnice,
    mobilier sau imbracaminte). Danila spune ca pe lista de cheltuieli
    la care se pot face economii ajung insa si cele de baza, ca
    alimentele sau utilitatile lunare ale gospodariei.

  • Vrei sa te faci pilot? Cat costa si unde poti sa faci cursuri de pilotaj in Romania

    “Pilotul este un manager in avion”, spune Dan Andrei, directorul
    scolii romanesti de pilotaj Carpatair Flight Training de la
    Timisoara.

    Este prima lectie pe care Dan Andrei si colegii sai instructori
    de la scoala de aviatie din Timisoara o predau viitorilor piloti:
    aceea ca sunt responsabili de coordonarea unui intreg “arsenal” de
    comenzi si ca in mainile lor se afla, de cele mai multe ori, nu
    numai propriile vieti, ci si vietile unor zeci sau chiar sute de
    oameni.


    In Romania exista momentan putine sanse pentru cei care doresc
    sa devina piloti comerciali si de linie. Dincolo de Scoala
    Superioara de Aviatie si de cateva scoli mai mici private, cea mai
    nou deschisa este Carpatair Flight Training, care a inceput
    cursurile in urma cu doi ani la Timisoara. Scoala a pornit la drum
    dupa ce compania aeriana Carpatair a decis sa investeasca in
    formarea de piloti de la zero, pentru a nu mai fi conditionata sa
    astepte absolventii Scolii Superioare de Aviatie din Romania sau sa
    depinda de piata internationala, unde pilotii primesc oferte din
    toata lumea, iar piloti licentiati pe tipurile de avioane cu care
    zboara Carpatair se gaseau din ce in ce mai greu. Asadar,
    conducerea Carpatair a deschis scoala unde au absolvit in doi ani
    67 de piloti, dintre care a angajat deocamdata 3. Cum afla
    doritorii de noua scoala, cum isi platesc cursurile care nu sunt
    deloc ieftine si, nu in ultimul rand, unde se duc daca nu raman in
    staff-ul companiei de la Timisoara?


    Sunt interesati in general pasionatii, iar informatia orala
    circula cu repeziciune extrema; avem de procesat zeci de aplicatii
    lunar, dar din cauza constrangerilor financiare ale candidatilor
    potentiali, numai o mica parte finalizeaza intentia. De altfel, din
    aceste motive cumulate, nici nu se organizeaza targuri de profil,
    cel putin in Romania”, potrivit lui Dan Andrei. Scoala de aviatie
    de la Timisoara are in prezent atat cursanti romani, cat si
    straini, din Serbia si Republica Moldova. Carpatair a avut insa
    cursanti si din Statele Unite, Canada si Australia. Cei mai multi
    cursanti sunt orientati catre o cariera de pilot profesionist,
    manifestandu-si inca de la inceput dorinta de a se angaja in cadrul
    unui operator aerian dupa absolvirea cursurilor.

    Inainte de a deveni pilot cu acte in regula insa, cursantii trec
    prin multe ore de studiu. In cadrul Carpatair Flight Training,
    programul de pregatire incorporeaza minimum 750 de ore de pregatire
    teoretica, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160
    de ore de zbor pe avion, toate acestea in aproximativ doi ani. De
    asemenea, programul de calificare pe tip de avion consta in inca
    150 de ore de pregatire teoretica in cadrul companiei in care
    pilotul se angajeaza, exercitii practice dupa proceduri pentru
    situatii anormale si de urgenta, antrenamente pe simulator cu o
    durata de minimum 40 de ore si, ulterior, zbor necomercial pe avion
    si zbor de pregatire pe ruta cu durata de 150 de ore. “Este mult,
    este putin? Practica a demonstrat ca atat este necesar pentru ca
    operarea sa fie sigura”, precizeaza directorul Carpatair Flight
    Training.

    Dan Andrei sustine ca organizarea unei astfel de scoli nu este
    deloc simpla si ca inseamna, pana la urma, “ceea ce inseamna orice
    intreprindere greenfield a unui antreprenor”.


    Chiar daca investitiile initiale se recupereaza dupa multi ani,
    pilotii reprezinta in acest moment o necesitate sociala
    identificata, dupa cum o descriu fondatorii acesteia. Scoala de
    aviatie care functioneaza in incinta Aeroportului International
    Traian Vuia din Timisoara a “prins aripi” in urma unei investitii
    de 2 milioane de euro, investitie care a finantat achizitia unui
    simulator, doua aeronave Cesna si diverse lucrari pentru
    organizarea scolii. Insa, odata lansata, scoala a lucrat la
    capacitate maxima: “Prin scoala noastra, urmand diverse cursuri de
    formare, au trecut peste 90 de studenti-piloti”, explica Dan
    Andrei. In prezent, aflandu-se in diverse stadii ale cursurilor de
    pilotaj, frecventeaza cursurile scolii 23 de
    piloti/studenti-piloti, diferenta de 67 fiind reprezentata de cei
    care au absolvit deja.

    Programul de pregatire a unui pilot consta in mai multe etape,
    fiecare cu pretul ei: primul nivel, asa-numitul PPL (Private Pilot
    Licence), costa in cadrul scolii de aviatie Carpatair circa 9.000
    de euro fara TVA. Pregatirea planificata pe durata a doi ani, pana
    la obtinerea licentei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot
    Licence) il costa insa pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

    La o cautare pe internet, zeci de forumuri din tara si din
    strainatate sunt pline ochi de tineri care vor sa devina piloti.
    Multi vor, putini ajung la cursuri, iar si mai putini reusesc sa
    obtina toate atestatele si sa ajunga sa zboare pentru o companie.
    Si, cu toate acestea, evolutia pietei aeriene din ultimii ani ii
    face pe multi dintre ei sa isi puna intrebarea: “Poti avea emotii
    ca ajungi somer cu licente de pilot de 100.000 de euro?”.
    De la inceputul anilor 2000, industria aeriana a avut o crestere
    record mondiala, in care au jucat roluri foarte importante
    dezvoltarea industriei low-cost si a companiilor asiatice. Ultimii
    doi ani au afectat insa grav industria transporturilor, mai multe
    companii intrand in faliment – precum SkyEurope sau MyAir -, iar
    altele intrand in ample restructurari. Cel mai recent exemplu in
    acest sens este operatorul aerian roman Blue Air, care a anuntat un
    plan de restructurare ce vizeaza, printre altele, concedierea mai
    multor angajati din echipajul de bord.

    Cu toate acestea, mai exista regiuni pe glob unde inca se fac
    angajari, spun cei din domeniu. “Exista cerere mare de piloti in
    zona Asiei si a Orientului Mijlociu, cele mai dinamice din punct de
    vedere al dezvoltarii aviatiei civile in ultimii ani. Aici de fapt
    se impune o analiza structurala pentru ca in toata lumea este
    nevoie de piloti cu experienta (comandanti, instructori), insa este
    greu sa ajungi la acest nivel pentru ca sistemul de promovare este
    foarte riguros si impune un anumit nivel de pregatire pentru
    fiecare etapa care conduce la elitele de care este nevoie peste
    tot, de fapt”, spune Dorin Ivascu, unul dintre cei doi asociati ai
    Regional Air Services, scoala de piloti de la Tuzla. Aceeasi
    viziune o impartaseste si Dan Andrei de la Carpatair, afirmand ca
    explicatia acestei cereri deosebite este faptul ca liniile aeriene
    din zona Asia-Pacific si Orientul Mijlociu comanda sute de avioane
    de mare si medie capacitate anual. “Unele dintre statele respective
    au scoli de aviatie proprii si produc industrial. China, spre
    exemplu, produce intr-o singura scoala 15.000 de piloti, atat de
    mari ii sunt nevoile.”

    Analizand insa salariile si diurnele, atat in Romania, cat si in
    strainatate, se poate spune ca pilotii comerciali sunt niste
    norocosi. “In general, un pilot comercial castiga in Romania circa
    5-6.000 de euro lunar, daca are deja toate licentele. In
    strainatate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000
    de euro”, spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea
    Aeronautica Civila Romana. Exista insa salarii ce depasesc patru
    zerouri. “Am un prieten care zboara in calitate de comandant in
    Qatar si castiga aproximativ 18.000 de dolari pe luna, pe misiuni
    ultra-lungi pe Boeing 777”, explica Dan Andrei. Efortul financiar
    pana a ajunge la un asemenea salariu este insa destul de mare.
    Toate licentele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest
    tip, in acest caz Boeing, pot costa circa 90-100.000 de euro,
    adauga fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.

    Intr-adevar, sustine Dan Andrei, cei mai multi cursanti viseaza
    la angajarea in cadrul unor companii de linie, pentru a zbura pe
    curse cat mai lungi. Nu toti cursantii ajung insa piloti, asa ca
    scoala de la Timisoara urmeaza sa dezvolte si alte componente de
    business, cum ar fi o baza de intretinere pentru avioane mici sau
    abordarea de noi profesii, printre care si cea de insotitor de
    bord, mecanic de aviatie sau specialist in planificare zbor. Cel
    mai ambitios plan insa este cel prin care, intr-o perioada de cinci
    ani, scoala vrea sa-si mareasca numarul de cursanti, chiar pana la
    dublarea lor. In acest sens, exista colaborari cu scoli de aviatie
    din Serbia, Croatia, Germania si chiar si Marea Britanie, dupa cum
    spune Dan Andrei: “Suntem departe de a fi un jucator global. Poate
    peste vreo 5-10 ani. Cine stie?”.