Category: Articole externe

  • Arhitectii asteapta dezvoltatorii

    Arhitectul sef al sectorului 3, Stefan Dumitrascu, sustine ca zona de est si de sud-est a Capitalei are toate facilitatile pentru a atrage dezvoltatorii de proiecte rezidentiale, acestia avand usa Primariei "larg deschisa".

    "In 10 ani de zile vom avea un paradis pentru locuit aici", spune Stefan Dumitrache cu referire la zona aflata in apropierea bulevardelor 1 Decembrie si Theodor Pallady. Acesta sustine ca terenurile din zona au toate utilitatile comparativ cu cele din nordul Capitalei unde se construiesc blocuri cu fose septice si unde "daca aprinzi un bec in casa cade curentul pe tot cartierul".

    Reprezentantul autoritatilor din sectorul 3 sustine ca zona de sud-est a Capitalei cunoaste o dezvoltare foarte buna impulsionata de proximitatea autostrazii Bucuresti-Constanta, de latirea Bd. Th. Pallady si de construirea de parcari in spic, precum si de construirea a doua hipermarketuri si a mai multor ansambluri rezidentiale.

    "Din discutiile recente cu viceprimarul Razvan Murgeanu am inteles ca Ministerul Sanatatii a optat pentru realizarea unui spital regional in zona respectiva pe un teren de sapte hectare", a mai afirmat Dumitrascu in cadrul seminarului "Cat de profitabila este investitia intr-un apartament", organizat de revista BUSINESS Magazin in parteneriat cu Regatta si cu societatea de avocatura NH Dr. Monika Hirsch.

    Dumitrascu spune ca problemele de trafic sunt inerente intr-o capitala si ca acestea nu cauzate de Administratiei ci de utilizatorii soselei care prefera sa stea de opt ori la fiecare semafor in loc sa foloseasca spre exemplu strazile secundare. "Avem 70.000 de locuri de parcare pe raza sectorului, alte 16.000 adiacente in urma amenajarii parcarilor in spic, sunt in lucru si doua parcari supraterane… Nu inseamna ca Primaria nu trebuie sa faca nimic; noi trebuie sa facem parcari, transportul in comun si strazi secundare".

  • DOWNSHIFTING

    Fenomenul dezvoltat in Europa de Vest se refera la acele persoane care prefera sa isi petreaca mai putin timp muncind si mai mult facand lucruri simple: plimbari, vacante la tara, calatorii lungi cu trenul si cu barca.
     
    CARIERA. In general, persoanele care devin adepte ale acestui curent nu sunt carieriste si nu vor sa se imbogateasca, preferand sa munceasca atat cat sa isi poata permite viata de zi cu zi si cat mai mult timp liber. De asemenea, dupa cum explica psihologul Aurora Liiceanu, a deveni adept al acestui curent implica si „o doza de renuntare la orgolii sau la vise de preamarire“.
     
    ACTIVITATI. In afara de relaxare, unii „downshifters“ aleg sa isi petreaca timpul liber facand voluntariat, donand bani sau bunuri catre organizatii caritabile in care activeaza temporar sau practicand diverse forme de arta.
     
    ADEPTI. Desi nu pot fi numarati decat prin intermediul asociatiilor din care fac parte, organizatii precum Downshifting Downunder din Australia estimeaza ca numarul de „downshifters“ din tara lor este de aproape 5 milioane (20% din populatie), iar un studiu efectuat de Datamonitor arata ca la nivelul Europei de Vest sunt in acest an in jur de 12 milioane de „downshifters“, fata de 9 milioane in 1997. In opozitie cu ei, acelasi studiu Datamonitor arata ca, la nivelul Europei de Vest, 8,6 milioane de persoane lucreaza 48 de ore pe saptamana sau mai mult. 
  • Cele mai reusite privatizari

    PERCEPTIA. Szabolcs Nemes (Roland Berger) spune ca acest scenariu este fezabil datorita perceptiei imbunatatite asupra riscurilor: Romania a devenit membru al UE, economia inregistreaza rate de crestere solide, exista niste perspective de dezvoltare mult mai clare, profitabilitatea companiilor este de multe ori mai buna decat cu cativa ani in urma si exista mai putine incertitudini legate de reglementari, lucru care confera investitorilor un grad mai mare de confort.

    COMPANII. Liviu Voinea (GEA) spune ca, peste doi sau trei ani, statul poate astepta nume sonore la privatizarea CEC, TAROM, Oltchim, Antibiotice, a aeroporturilor din Bucuresti, dar si a Romgaz.

  • Un Guiness Book local

    Desi atributul de „cel mai mare“ sau numarul 1 pe o piata este folosit de companiile din toate domeniile, in dezvoltarile imobilare este cel mai usor de masurat. In Romania, dezvoltarile imobiliare de dimensiuni mari se concentreaza in Bucuresti.
    Cel/cea mai mare
    Nume
    Suprafata
    Dezvoltator
    proiect existent
    proiect in derulare (deadline)
    Mall
    Plaza Romania
    104.000 mp
    Anchor Group
    Colloseum Shopping Mall
    220.000 mp
    (2010)
    Modus
    Birouri
    Charles de Gaulle Plaza
    40.000 mp
    Avrig 35
    Anchor Mall Vitan
    48.000 mp
    (2008)
    Anchor Group
    Inaltime
    Casa Presei Libere
    108 metri
    RAAPPS
    Floreasca City Center
    131 metri
    (2009)
    Raiffeisen Evolution Project Development GmbH
    Hotel
    JW Marriott
    438 camere
    Societatea Companiilor Hoteliere Grand
    Confort Vitan
    1.500 camere (toamna 2007)
    Pro Confort
    Proiect integrat
    Baneasa
    221 ha
    Baneasa Investment