BusinessMagazin

Category: Articole externe

  • Proiecte alternative

    Blue Stream Conducta leaga Rusia de Turcia, la proiect participand Gazprom, BOTAS si ENI. Constructia a inceput in 2001, iar primele livrari au avut loc in februarie 2003. In 2010 Blue Stream ar incepe sa opereze la intreaga capacitate. Costurile totale sunt de 3,2 mld. dolari. In august 2005 Vladimir Putin si Recep Tayyip Erdogan au discutat extinderea conductei prin Bulgaria, Serbia si Croatia spre Ungaria – un “raspuns” rusesc la proiectul Nabucco.

    South Stream Proiect care ar urma sa aduca gaze de la malul estic al Marii Negre spre Austria si Italia, traversand Bulgaria, Serbia, Ungaria (o ramura) si Grecia spre Italia (a doua ramura). Anuntat in iunie 2007, la proiect si-au anuntat pana acum participarea Gazprom, Eni si companii de gaze din Bulgaria, Serbia si Grecia, fiind semnate si o serie de acorduri interguvernamentale. Gaz de France s-a aratat interesata de proiect, care ar urma sa coste mult mai mult (19-24 mld. euro) decat Nabucco (8-9 mld. euro). Presedintele rus Medvedev a negat impactul negativ al South Stream asupra Nabucco, iar fostul premier italian Romano Prodi a refuzat oferta Gazprom de a deveni presedintele South Stream AG.

    White Stream In stadiu incipient, idee prezentata de oficiali ucraineni in 2005 si sustinuta in repetate randuri, inclusiv de premierul Iulia Timosenko. Conducta ar lega Georgia, Ucraina, Romania si centrul Europei pe uscat si offshore.
     

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

  • Nici Europa n-o duce bine

    • 17,9 mil. someri s-au inregistrat, la sfarsitul lunii decembrie 2008, in cele 27 de state ale Uniunii Europene
    • 1,67 mil. persoane si-au pierdut locul de munca in ultimul an
    • 8% a fost rata somajului, inregistrata la sfarsitul lui 2008, in zona euro
    • 7,2%rata somajului in randul barbatilor, in decembrie 2008
    • 8,5% rata somajului in randul femeilor, in crestere cu 0,4% fata de luna decembrie a anului 2007
    • 18% cea mai ridicata rata a somajului din Europa, inregistrata in Spania. Letonia se situeaza pe locul secund, cu 16,1%
       

  • Gaz Sud, inainte si dupa

    Compania infiintata de Viorel Gheorghiu furnizeaza gaze in imprejurimile Capitalei, avand in 2008 active estimate la 35 de mili¬oane de euro si 400 de kilometri de retea.
    IntenTii. Tranzactia prin care fondul de investitii ceh PPF Investments a preluat 100% din actiunile distribuitorului de gaze Gaz Sud ar trebui sa fie continuata si de alte achizitii, scopul cehilor fiind
    de a forma o baza solida pe piata de profil construita in jurul Gaz Sud. In vizorul cehi¬lor ar putea intra companii precum Covi Gaz, Otto Gaz sau Megaconstruct Gaz.

    Zone. Gaz Sud distribuie si comercializeaza gaze in localitatile Snagov, Moara Vlasiei, Ciolpani, Gruiu, Cornetu si Pantelimon. 70% din afacerile companiei vin din consumul clientilor industriali, de la companii precum Loulis sau Tuborg.

    Afaceri. In 2007, Gaz Sud a avut afaceri de 8,7 milioane de euro, in crestere cu 71% fata de anul 2006. Pentru 2008, Gaz Sud estimeaza afaceri de 16 milioane de euro.
    PPF. Fondul de investitii ceh este implicat in domenii precum finante, asigurari, energie si utilitati, infrastructura, piata imobiliara, explorare si activitati miniere. In Romania, PPF Investments este si actionarul majoritar al asiguratorului ARDAF, cu peste 70% din actiuni, al firmei de asigurari Roumanie Assurance International (RAI), dar si actionar mino¬ritar al retelei hoteliere Continental Hotels.
     

  • 60 de ani frigurosi

    Infiintata in 1949, Frigotehnica este astazi cea mai mare companie din industria frigului, cu operatiuni atat in implementarea de instalatii frigorifice industriale si comerciale, cat si in climatizarea locuintelor si a birourilor.

    • MANAGEMENT
      Grupul este condus din 1995 de Nicolae Bara, care a fost si actionar principal pana la sfarsitul anului trecut. Din cei trei fosti actionari majoritari, Nicolae Bara este singurul care a mai ramas actionar, cu 25% din actiuni.
    • PRIVAT
      Fosta companie de stat a fost privatizata in 1995, prin MEBO (preluarea actiunilor de catre salariati).
    • GRUP
      Alaturi de Frigotehnica, din grupul cu acelasi nume fac parte Eco Clima Industrial, Frigosystem, Technoelectric si Frigo Leasing, specializate in executie de instalatii de frig industriale si comerciale, instalatii de aer conditionat, dotare cu mobilier frigorific, instalatii electrice de control si automatizare.
    • CLIENTI
      Printre clientii Frigotehnica se numara Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora, Auchan, Kaufland, Billa, Plus, Prodlacta, Agroalim Distribution, Inbev Romania, Avicod Codlea etc, pe segmentele retail, dar si industrial.
    • ACTIONARI
      Inainte de BAF, peste 70% din actiunile firmei erau concentrate in mana a trei persoane: Nicolae Bara avea 38%, iar restul pana la putin peste 60% din actiuni apartineau directorului economic al firmei. Un al treilea actionar mai detinea aproape 10 procente, iar restul de aproape 30% erau detinute de cei peste 300 de salariati ai companiei.
       

  • Publicitari on the move

    Oliver Kapusta
    Functia actuala: Director de creatie al
    TBWA/MERLIN
    Functia anterioara: Director de creatie al
    GMP. A lucrat la GMP din mai 2006, iar din noiembrie 2006 pana la sfarsitul anului anului trecut a fost director de creatie

    Daniela Knecht
    Functia actuala: Managing partner
    la Scala JWT
    Functia anterioara: Deputy managing director client service si business development la BV McCann Erickson (mai 2006-mai 2008)

    Adrian Preda
    Functia actuala: Chief creative
    partner al Tempo Advertising
    Functia anterioara: Co-creative director al Leo Burnett & Target (ianuarie 2008-
    aprilie 2008)

    Miguel Brito Gonçalves
    Functia actuala: Director de creatie al
    Mercury360
    Functia anterioara: Director de creatie al Tempo Advertising (ianuarie 2007-
    martie 2008)

    Adina Sorescu
    Functia anterioara: Managing director al DDB Bucuresti incepand din 2001, functie din care a demisionat in aprilie 2008

    Mirela Angelescu
    Functia actuala: Director executiv al DDB Bucuresti
    Functia anterioara: Director de strategie al GMP (ianuarie 2008-mai 2008). A lucrat la GMP din martie 2005

    Carmen Tiderle
    Functia actuala: Director de creatie al Leo Burnett & Target
    Functia anterioara: Director de creatie al GMP (octombrie 2007-iunie 2008)


    Emilian Arsenoaiei
    Functia actuala: Chief creative partner al Tempo Advertising
    Functia anterioara: Director de creatie al Leo Burnett & Target (octombrie
    2007-aprilie 2008)

  • Studiu de caz: BBDO

    Au plecat

    Cristian Mucichescu
    Functia actuala: Managing director al OMD Romania
    Functia anterioara: Director executiv al Media Direction. A lucrat la Media Direction incepand cu 2002, iar din noiembrie 2006 a fost numit director executiv

    Liliana Serban
    Functia anterioara: PR director al Pleon Graffiti (decembrie 2005-ianuarie 2008)

    Au fost schimbati din functie

    Razvan Varabiescu
    Functia anterioara: Managing director al Media Direction (martie 2007-iunie 2008). A lucrat de la infiintarea agentiei in 2001. A fost inlocuit la inceputul acestei luni cu Nicoleta Padure

    Dan Moraru
    Functia actuala: Coordoneaza activitatea agentiei de publicitate Graffiti BBDO si se ocupa si de unii dintre clientii intregului grup
    Functia anterioara: CEO al grupului BBDO Romania (2003-mai 2008)

    Au venit din alta agentie

    Ruxandra Stefan
    Functia actuala: New business director al Media Direction
    Functia anterioara: Managing director al OMD Romania (2004-ianuarie 2008)

    Oana Stoenescu
    Functia actuala: Group media director al Media Direction
    Functia anterioara: Group media director al OMD Romania (2005-februarie 2008)
     

  • Top 5

    Agentie Cifra afaceri 2007 (mil. euro) Cifra afaceri 2008* (mil. euro) Activitatea principala Actionar principal
    Happy Tour 47 55 business travel GED
    Eximtur 35 45 turoperator, vanzari interne Radu Morariu
    Aerotravel 30,1 36 business travel, ticketing Quark Services
    Paralela 45 30 45 turoperator Alin Burcea
    Marshal 24 30 business travel Marius Antonescu

    *estimare

  • Numai trei tranzactii

    INCEPUT. Prima tranzactie mai importanta a avut loc cu patru ani in urma, cand Dragos Anastasiu, presedintele grupului Eurolines (specializat in transporturi cu autocarul), a preluat afacerea Nova Turism, prima agentie de turism de tip turoperator din Romania, infiintata in februarie 1990 de Marcel Badescu. Nova Turism, cu toate ca a intrat in parteneriat cu cel de-al doilea transportator national la acea vreme, Eurolines, estimand pentru 2005 afaceri de 7 milioane de euro, nu a avut un ritm ascendent al afacerilor, incheind 2006 cu o cifra de afaceri de 9,8 milioane de lei (2,7 milioane de euro).

    CONSOLIDARE. In 2006, Florin Tancu, proprietarul si directorul agentiei Alto Tours, cumpara si integreaza agentia Tiriac Travel. In 2007, Tancu vinde 25% din Alto Tours catre fondul danez de investitii Weco Travel and Transport Central&Eastern European, cu scopul de a investi banii in preluarea altor agentii.

    REPER. La sfarsitul anului trecut, a avut loc cea mai mare tranzactie de pana acum de pe piata agentiilor de turism, fondul de investitii spaniol GED Eastern Fund II cumparand pachetul majoritar al agentiei Happy Tour, controlata de omul de afaceri Nicolae Demetriade.

  • Evolutia Dafora

    De ce a crescut Dafora

    Cresterea Dafora a inceput inca din primele luni ale anului 2006, pe o tendinta generala ascendenta a companiilor de pe Rasdaq, insa depasind cresterea medie a acestora.

    REZULTATELE FINANCIARE. Veniturile totale ale companiei au crescut in 2005 cu 13% fata de 2004, pana la 134,4 milioane de lei, pentru ca in 2006 sa ajunga la 151 de milioane de lei (peste 43 mil. euro).

    MAJORARILE SUCCESIVE DE CAPITAL. Dafora a avut doua majorari de capital, una in vara anului 2006 (cand actionarii au primit 2,1 actiuni la una detinuta) si a doua in toamna acestui an, cand actionarii au primit inca 10 actiuni la una.

    PERSPECTIVA COTARII LA BVB. Mutarea companiei de pe Rasdaq pe Bursa de Valori Bucuresti a atras mai ales atentia investitorilor care aveau si actiuni la Condmag, firma listata la BVB.

    STRUCTURA ACTIONARIATULUI. Pe langa actionarul principal, Gheorghe Calburean, in actionariatul Dafora au intrat fonduri importante, precum Julius Baer, care au atras automat alti investitori.

    EVOLUTIA COMPANIILOR DE PE RASDAQ. Anul 2006 si cea mai mare parte din 2007 au adus o crestere generala a companiilor mici si medii, dar cu rezultate bune.

    BOOM-UL DIN CONSTRUCTII. Faptul ca Dafora a atras aproape un sfert din cifra sa de afaceri de pe piata constructiilor a dat incredere investitorilor.

    De ce a scazut Dafora

    TENDINTA PIETEI. In toamna lui 2007, pe fondul contextului international instabil, piata bursiera a avut o scadere importanta.

    INFLATIA DE ACTIUNI. Majorarea de capital a lansat deodata prea multe actiuni Dafora in piata, ceea ce a dus la scaderea valorii acestora.

    CORECTIA COMPANIILOR DE PE RASDAQ. Dat fiind ca saltul inregistrat in ultimii doi ani de companiile cotate a fost mult mai mare decat al celorlalte companii lichide, si corectia a fost mai accentuata.