BusinessMagazin

Category: Articole externe

  • Planuri si investitii

    Gheorghe Calburean viseaza la un portofoliu integrat de afaceri, insa pana la unificarea acestora le dezvolta separat pe cele existente.

    DAFORA FORAJ. Pe segmentul de foraj, ale carui afaceri au crescut cu 33% in 2006, Calburean intentioneaza sa pastreze pozitia de lider de piata (cu 70% cota) prin semnarea de noi contracte si investitia in echipamente in valoare de 27 de milioane de euro in acest an. Pentru 2008, omul de afaceri estimeaza investitii in echipamente de 10 milioane de euro (fara a lua in calcul o instalatie de 16,4 milioane de euro pe care a contractat-o deja).

    DAFORA CONSTRUCTII. Investitiile in utilaje pentru drumuri si poduri – excavatoare, bascule, macarale, schele – sunt in 2007 la un nivel de circa 5-6 milioane de euro, iar pentru 2008 au fost bugetate 5 milioane de euro investitii. Calburean vrea ca segmentul de constructii al Dafora sa creasca in urmatorul an cu 10%.

    CONDMAG. Investitiile in constructorul de conducte sunt de 7-8 milioane de euro anul acesta, iar pentru anul viitor omul de afaceri a planificat alte investitii de 10-11 milioane de euro (utilaje, dar si un sediu nou pentru Condmag).

    Sursa: Dafora

  • Imperiul Dafora

    Gheorghe Calburean este actionar, direct sau prin intermediul ramificatiilor Dafora, in peste 20 de firme cu o cifra de afaceri totala de peste 147 de milioane de euro la nivelul anului 2006.
    Nume companie
    Domeniu act.
    Cifra afaceri 2006 mil. lei (mil. euro)
    Profit 2006 mil. lei (mil. euro)
    Actionariat
    Dafora SA
    Servicii extractie petrol si gaze
    151,0 (43,2)
    11 (3,1)
    Gheorghe Calburean (48,1%), Dafora Group (7,4%), Julius Baer Int. Equity Fund (9,2%), DWS Investment (1,52%), Barclay’s (1,4), alti actionari.
    Condmag
    Constructie conducte
    104,4 (29,8 )
    3,5 (1,0)
    Dafora SA (43,6%), OGBBA Van Herk BV (10,6%), Julius Baer Investment Management LLC (9,6%), MEI Roemenie & Bulgarije Fonds NV (7,7%).
     CARS Tarnaveni
    Productie materiale constructii
    15,2 (4,3)
    -1,0 (-0,3)
    Gheorghe Calburean (32,7%), Alexandru Farcas (14,3%), alti actionari.
    Transgex Oradea
    Productie energie regenerabila
    8,8 (2,5)
    0,4 (0,1)
    Dafora Turism (89,9%), AVAS (0,06%), alti actionari (9,95%)
    Forserv
    Servicii conexe extractie petrol si gaze
    2,8 (0,9)
    2,4 (0,8)
    Gheorghe Calburean (90%), Livia Calburean (10%)
    Daflog
    Servicii conexe extractie petrol si gaze
    3,2 (1,0)
    1,42 (0,4)
    –
    Dafora Group
    Consultanta si management de grup
    19,1 (5,4)
    14,0 (4,0)
    Gheorghe Calburean (95,2%), Livia Calburean (1,2%), Florentina Badea (1,2%), Teodor Orzan (1,2%), Dorel Nicusor Dancu (1,2%)
    Salflom
    Productia si conservarea carnii
    0,81 (0,2)
    -0,91 (-0,2)
    Gheorghe Calburean (51,0%), Nicolae Floca (21,7%), Dafora SA (27,2%)
    Dafora Turism
    Hoteluri
    4,8 (1,3)
    0,93 (0,3)
    Gheorghe Calburean (98,6%), 83 de asociati persoane fizice (1,3%)
    Ambient CJ
    Comert material lemnos
    82,2 (23,4)
    1,3 (0,4)
    Dan Olteanu (33,3%), Ioan Ciolan (33,3%), Gheorghe Calburean (33,3%)
    Ecoconstruct Tg. Mures
    Fabricare materiale constructii
    –
    –
    Gheorghe Calburean (3,1%), Mircea Calburean (3,5%), Dafora SA (71,0%), Dafora Turism (22,1%)
    Imofinance
    Activitati management holdinguri
    0,6 (0,17)
    0,03 (-)
    Sorin Ghite (10,5%), Valentin Nicola (10,5%), Iosif Pop (10,5%), Gheorghe Calburean (10,5%), alti 41 de actionari
    Ambient MD
    Comert cu ridicata material lemnos
    92,2 (26,3)
    0,4 (0,12)
    Gheorghe Calburean (50%), Ioan Ciolan (50%)
    Condaf
    Constructii
    –
    –
    Gheorghe Calburean (50%), Mircea Bulboaca (50%)
    Conserio
    Consultanta
    0,2 (0,06)
    – 0,003 (- 0,001)
    Gheorghe Calburean (30%), Michael Schuster (30%), Guido Retter (30%), Richard Proksch (10%)
    Fercob
    Intermedieri comerciale
    29,0 (8,2)
    0,006 (0,001)
    –
    Invest turism
    Agentie turism
    –
    –
    Gheorghe Calburean (90%), Aliu Iacobescu (10%)
    City Center
    Comert produse alimentare
    0,80 (0,2)
    – 0,4 (0,1)
    –
    Jager Resort Bv
    Hoteluri
    –
    –
    –
    Mar-Rom
    Cultivare fructe legume
    –
    –
    –
    Eurospecial
    Transporturi rutiere marfa
    1,4 (0,4)
    0,1 (0,02)
    Gheorghe Calburean (50%), Horst Schuster (50%)
    Regional Media Grup
    Activitati radio & tv
    0,06 (0,01)
    -0,07 (-0,02)
    Gheorghe Calburean (20%), Gabriel Gedo (78,0%), alti 3 actionari.
    Nota: O serie de firme precum Mar-Rom (cultivare fructe), Jager Resort (hoteluri Brasov) sau Global International (intermedieri) nu au fost incluse in analiza, dat fiind volumul mic al afacerilor (sub 20.000 de lei).

    Surse: Ministerul de Finante, Registrul Comertului, Bursa de Valori Bucuresti

  • Argumentele coreenilor

    Productie la Oradea. Anul acesta, Hanil Electronics, unul dintre furnizorii Samsung, a investit aproape 40 de milioane de euro intr-o uzina greenfield de langa Oradea unde sunt produse ecrane pentru monitoare LCD. Samsung negociaza aducerea altor patru furnizori in aceeasi zona.

    Telefoane In retea. Grupul israelian MCS Communications, care detine si distribuitorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, a preluat reteaua de 46 de magazine Turbo GSM si si-a propus ca numarul de magazine sa ajunga la 200 in 2008. MCS este astfel un retailer cu atat mai interesat de vanzarea produselor pe care le importa si distribuie propria companie, HAT Group.

    Marketingul In Romania. Incepand cu luna septembrie, ca urmare a unui proces de descentralizare la nivelul Europei de Est, Samsung Romania coordoneaza si operatiunile de pe piata bulgara si depinde intr-o mai mica masura de centrul regional de la Viena.

  • Muzica din taste

    Orchestrele al caror principal instrument muzical este laptopul au incetat deja sa mai fie o raritate.

    SUA: Una dintre cele mai importante orchestre cu laptopuri este PLOrk – The Princeton Laptop Orchestra, formata din studenti ai Universitatii Princeton. Pe teritoriul SUA mai exista insa si altele, The Seattle Laptop Orchestra fiind unul dintre exemple.

    JAPONIA. Pentru concertele de muzica electronica, Orchestra de Laptopuri din Tokio are nevoie de o echipa de sase specialisti pe partea de sunet.

    MAREA BRITANIE. The London College of Communications Laptop Orchestra a fost infiintata anul trecut de cativa studenti care au venit cu ideea in timpul unor cursuri de arta a sunetului.

    RUSIA. Orchestra de Laptopuri din Moscova a fost infiintata anul trecut in mai, de 11 muzicieni, artisti si programatori.

    GERMANIA. In luna mai a acestui an, Laptoporchester Berlin a sustinut un concert cu opt laptopuri in orasul nemtesc Rheinsberg, tema principala fiind apa si sunetele pe care le creeaza.

  • Noutati

    Pescuitorul de perle

    Radu Paraschivescu, prozator notabil si editor plin de idei, s-a dedicat indeletnicirii de pescuitor de perle. Incepand cu gloriosul „Io m-am facut io pa mine“, iesit de pe buzele frematand de piosenie crestina ale lui Gigi Becali, pana la „Fasolea nu-i ca caviarul“, izvodit de mintea cruda a Oanei Zavoranu, citatele natange din gandirea persoanelor publice ne delecteaza cu intreg navodul lor de intuneric. „Aceasta forma de tristete in fata limbii romane sub asediu m-a impins sa produc, antologia de perle «Fie-ne tranzitia usoara»“, spune Radu Paraschivescu. Nascuta din rapiditatea cu care vedetele, noi sau vechi, spun prostii, „aceasta noua radiografie a betesugurilor care surpa discursul public din Romania“, chiar aparuta intr-o colectie de carte comica, „nu dilueaza in niciun fel gravitatea fenomenului“.

    Radu Paraschivescu, „Mi-e rau la cap, ma doare mintea“,
    Editura Humanitas, 2007

    Orasul-fantoma

    Marcel Brion, membru al Academiei franceze, eseist, critic literar, specialist in istoria artei, cunostea la perfectie sapte dintre limbile Occidentului. Un scriitor cu vocatia universalitatii, care a lasat pagini de referinta privind romantismul sau arta fantastica, dar care, astazi, pare sa fi fost dat uitarii. Ambitiile sale literare s-au concretizat in cateva romane dense, cu o atmosfera ciudata, in care granitele dintre real si imaginar au tendinta sa se dizolve. De aici tasnesc personaje tragice si misterioase, care dau cititorului senzatia ca patrunde intr-un clarobscur ametitor, deopotriva fantasmatic si familiar. In „Orasul nisipurilor“, personajul principal este un arheolog aflat in cautarea unor manuscrise, undeva printre ruinele oraselor Asiei Centrale. El se trezeste in mijlocul unei furtuni de nisip si participa la renasterea unui oras de mult disparut. Incet-incet, se amesteca printre negustorii si musteriii din mijlocul bazarului si al caravanelor si incepe sa traiasca in ritmul unor vremuri apuse, patrunzand tainele vechiului Orient. Pana cand orasul dispare din nou, precum nisipul dintr-o clepsidra.

    Marcel Brion, „Orasul nisipurilor“,
    Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2007

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.

  • Puncte de interes

    Studiile de piata indica o serie de proiecte si zone care atrag atentia investitorilor, atat romani, cat si straini, precum si a lanturilor hoteliere internationale. Potrivit Peacock Hotels Global Management, in Bucuresti este vorba de urmatoarele obiective:

    CASA RADIO. In proiectul de dezvoltare a companiei Plaza Center a fostei Case Radio exista o zona comerciala, spatii de birouri si peste 300 de camere de hotel care tintesc o clasificare la 5 stele.

    ACADEMIA. La intersectia dintre Calea Victoriei si strada Lemnea, Academia Romana va construi, prin asociere in participatiune, un hotel de patru stele. Academia detine insa teren si pentru alte viitoare dezvoltari.

    HOTEL TRIUMF. Hotelul de pe Bulevardul Aviatorilor va fi scos din nou la licitatie anul viitor, dupa cele doua incercari din 2006 si 2007. Atat dimensiunea hotelului (300 de camere), cat si terenul aferent anunta o licitatie dura.

    PALATUL STIRBEY. Casa familiei Stirbey s-ar putea transforma intr-un hotel exclusivist. Proprietatea cuprinde palatul propriu-zis si 24 de hectare de parc.

    INSTITUTUL ANA ASLAN. Domeniul institutului de la Otopeni este un loc vizat de mai multi dezvoltatori, care vizeaza inclusiv componenta medicala a afacerii.

  • O data cu piata

    Piata de transporturi este in crestere si schimbarile se produc in functie de cresterile anumitor sectoare ale economiei. Pentru 2008, factorii care vor influenta piata de transport vor fi:

    RETAIL SI AUTO. Retailul si componentele auto sunt unul dintre principalele motoare de crestere ale transporturilor.

    COMERT EXTERIOR. Un alt factor este cresterea asteptata a exporturilor si a importurilor (dincolo de impactul cursului valutar).

    OUTSOURCING. Cresterea transporturilor este favorizata si de tendinta in crestere a companiilor de a externaliza logistica (depozitare, ambalare, etichetare, transport etc.).

    RELOCARE. Investitiile in Romania ale companiilor de productie care decid sa transfere aici capacitati de productie.

    Sursa: COMPASS CONSULTING

  • Cei mai cunoscuti

    Cateva firme mari de transport domina deocamdata o piata in care alte cateva mii de companii mici si medii se lupta pentru contracte importante. Saltul afacerilor unei companii de transport vine odata cu semnarea unui contract important.

    EDY SPEDITION. Cu o flota de peste 1.200 de camioane si afaceri de 95 de milioane de euro preconizate pentru acest an, compania hunedoreana este considerata cea mai mare de pe piata si are drept clienti importanti Coca-Cola Romania, IKEA, Tenaris, Saint-Gobain, Electrolux, Continental, Delphi sau Romstal.

    DUNCA EXPEDITII. Cunoscut in special pentru faptul ca ofera si transporturi aeriene, pe langa cele 620 de camioane, compania timisoreana are printre clienti Linde Gaz, Nestlé Romania, Michelin, Procter & Gamble sau Euroholding. In 2007 va atinge afaceri de 28 de milioane de euro.

    TRANSCAR. Flota de 220 de camioane a transportatorului sibian este folosita predominant pentru compania germana Meyer & Meyer.

    DUMAGAS. Compania de transport a Dumagas este una dintre cele sase divizii ale grupului care estimeaza pentru acest an afaceri de 100 de milioane de euro. Dumagas Transport va realiza in acest an afaceri de 40 de milioane de euro si are o flota de 400 de camioane.

    PLUTONUL. Afacerile din transporturi ar putea ajunge in acest an la 4,1 miliarde de euro, conform unui studiu al InterBiz Group. Desi este o piata cu volume mari, cel mai mare transportator rutier (Edy Spedition) nu a atins inca afaceri de 100 de milioane de euro, deoarece piata este destul de faramitata intre 18.400 de companii.

  • Topul furnizorilor privati

    Anul trecut, cotele de piata ale furnizorilor privati s-au format in functie de contractele obtinute de fiecare. In 2007, acestea s-au pastrat in mare parte datorita asezarii pietei.
     
     Companie
    Cota de piata*
    Cifra de afaceri 2006 (mil. euro)
     Energy Holding
    12,0%
    306
     Petprod
    2,67%
    87
     Euro – P.E.C.
    1,75%
    51
     Elcomex
    1,30%
    18
     Green Energy
    0,78%
    50
     Buzmann
    0,75%
    24
     Interagro
    0,48%
    –
     Luxten
    0,39%
    92**
     EGL
    0,36%
    61
     ENOL
    0,29%
    45
     Grivco
    0,28%
    55
     
    Nu au fost luate in calcul companiile de distributie desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu; acestea vor aparea in clasamentul pentru 2008, deoarece procesul de separare a activitatii de distributie de cea de furnizare a avut loc la mijlocul acestui an.
     
    *   Cotele de piata sunt ordonate in functie de volumul de energie livrat clientilor.
    ** Cifra de afaceri a Luxten include atat furnizarea, cat si contractele de iluminat public si productia.
     

    Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor