BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Primavara a adus cu 30% mai multe locuri de munca decat toamna trecuta


    “Numarul cel mai mare de oportunitati de cariera este oferit de
    industriile IT&C, BPO (Business Process Outsourcing) si de
    companiile care si-au dezvoltat centre regionale in Romania, care
    deservesc filialele din Europa cu servicii de contabilitate,
    achizitii, colectare de creante, managementul contractelor, resurse
    umane, suport IT si relatii cu clientii”, enumera Dragos Gheban,
    directorul de dezvoltare al companiei de consultanta in resurse
    umane Catalyst Recruitment Solutions si organizatorul editiei de
    primavara a Targului Angajatori de Top.


    Citeste mai multe in
    “Dati drumul la CV-uri! Vedeti aici cine angajeaza si ce se
    cauta”

  • Cum se fabrica chips-urile

    Productia, in sine, este mai scumpa, pentru ca fata de
    condimentele artificiale, cele naturale sunt mai scumpe cu 30%.
    Atat conservantii cat si colorantii sunt de origine naturala – de
    la aroma de cascaval si pana la ardeiul rosu care coloreaza unele
    dintre variantele de chipsuri Chio. Compania mizeaza totusi pe
    faptul ca aceasta decizie strategica se va reflecta in cresterea
    vanzarilor. “Tinta pentru 2010 este sa crestem vanzarile cu 10%
    fata de rezultatele anului trecut”, spune Christian Rey, directorul
    general al Intersnack Romania.

    Noua fabrica dezvaluie raspunsuri la varii intrebari, pentru un
    vizitator care nu are tangenta cu productia de chipsuri. Spre
    exemplu, in hala dominata de un miros aprig de cartofi prajiti si
    in care temperaturile sunt suficient de inalte pentru ca angajatii
    (nu mai mult de 10 pe schimb) sa fie imbracati in bluze cu maneca
    scurta, cartoful parcurge un drum de cateva sute de metri pentru a
    ajunge in baxuri pline de pungi.

    La intrarea in fabrica, cartoful (cumparat de la unul din cei 30
    de fermieri ce au contract cu Intersnack) ajunge asa cum a fost
    luat de pe camp: cu pamant. Intra apoi in masinarii nebanuite unde
    este spalat, curatat (intr-o cuva centrifuga unde este “razuit”),
    feliat, taiat, ales apoi manual de lucratori (singurul loc in care
    angajatii ating ceea ce urmeaza sa fie chips), trecut prin baie de
    ulei incins, selectat (daca are defecte, un computer alege in
    functie de poze sa elimine chipsurile cu ajutorul unor jeturi de
    aer de pe linia de productie), ambalat in pungi cu azot (pentru ca
    oxigenul nu ar pastra produsul conform standardelor), iar dupa
    etichetare ajunge in cutii.

    Drumul pe care il mai are de parcurs pana la consumator
    continua: este incarcat, transportat, distribuit, ajunge pe
    rafturile magazinelor si apoi in cosurile cumparatorilor.

    Pe piata chipsurilor, care are o valoare anuala estimata de
    reprezentantii companiei la 100 de milioane de euro, mai sunt
    prezente companii ca Star Foods (parte din grupul Pepsi Americas,
    cu operatiuni pe piata romaneasca si in domeniul bauturilor
    carbogazoase), Europeean Food si Standard Snacks.

    Piata snacks-urilor include pe langa chipsuri din cartof si
    pop-corn, sticksuri, alune si seminte prajite. Valoarea vanzarilor
    anuale este estimata de Intersnack la peste 200 milioane de euro,
    cu un volum de 41.000 de tone.

    “Anul trecut consumul de snackuri sarate s-a redus cu un ritm
    estimat de noi la 8% in volum fata de 2008”, a spus Rey. Intersnack
    a raportat o cifra de afaceri de 37 milioane de euro pe 2009, in
    scadere fata de valoarea de 38 milioane de euro in 2008.

  • Dan Popovici: Industria zaharului poate intra in colaps

    Daca pana la jumatatea anului trecut Romania avea o piata
    asezata, cu potentiali producatori autohtoni de zahar din sfecla de
    zahar si din rafinarea materiei prime, in a doua parte din 2009
    piata a fost invadata de importuri de zahar la preturi sub cele
    practicate in Uniunea Europeana, a declarat pentru BUSINESS Magazin
    Dan Popovici, vicepresedinte al Patronatului Zaharului din
    Romania.

    Preturile practicate de firme “de garsoniera”, care dispar dupa
    ce activeaza un an “se situeaza la 1,9-2,1 leu / kg, in conditiile
    in care un kg de zahar vrac la poarta fabricii costa 2,35 lei”,
    spune Popovici. “Este foarte clar ca acest zahar este introdus in
    Romania prin evaziune fiscala, iar cel mai uzitat caz este neplata
    TVA catre stat.

    Aceasta schema frauduloasa a devenit un soi de afacere standard.
    Mici importatori/ambalatori care se ocupau pana nu demult de cu
    totul alte afaceri au devenit peste noapte proprietari de mari
    cantitati de zahar alb achizitionat la preturi suspect de mici”, a
    adaugat vicepresedintele ARZ. Conform aceleiasi surse, originea
    zaharului cu care se dezvolta afaceri frauduloase sunt tari ca
    Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia si Croatia.

    Popovici explica sistemul prin care legea a lasat portite deschise
    pentru aparitia acestui tip de frauda. In cadrul Uniunii Europene,
    in interiorul sistemului taxei pe valoarea adaugata, livrarile
    intracomunitare de bunuri sunt scutite de TVA in statul membru de
    expediere, atunci cand acestea sunt efectuate de o persoana
    impozabila in alt stat membru, care va tine cont de TVA la sosire.
    Acest sistem, care permite o autofacturare intarziata a TVA ofera
    loc pentru fraude: bunurile importate sunt vandute fara TVA si
    odata ce a primit banii firma importatoare dispare sau intra in
    insolventa. “Si cum controalele de verificare sunt rare, aceasta
    afacere oneroasa poate dura luni sau chiar ani”, sustine
    Popovici.

    Ca urmare, “impozitele si taxele locale nu sunt colectate,
    producatorii cinstiti sunt afectati, locuri de munca sunt
    desfiintate”. Cele doua patronate – patronatul Zaharului din
    Romania si Asociatia Producatorilor de sfecla – au informat (fara
    rezultat) institutiile in drept din tara si de la Bruxelles. In
    plus, au propus si doua solutii pentru rezolvarea acestei situatii.
    Una dintre variante se refera la plata TVA de catre
    importator/cumparator in momentul sosirii zaharului la punctul de
    frontiera. O alta varianta propune ca TVA sa fie garantat printr-o
    scrisoare de garantie bancara pe care importatorul/cumparatorul sa
    o prezinte la vama la nivelul calculat in functie de valoarea
    zaharului.

  • In plina criza, unii investesc milioane de euro in industria alimentara. Care e secretul lor?

    Vremurile cand constructorii jonglau cu termenele de predare
    pentru cate o cladire si amanau livrarea de la o luna la alta au
    trecut. “2009 a fost pentru noi un an bun, pentru ca nu numai ca nu
    au fost intarzieri in constructie, ci dimpotriva, antreprenorul si
    constructorul au devansat mult termenul de finalizare”, spune
    Vasile Bordea, coproprietar al afacerii Aurora Com din Vrancea. Cu
    activitati in domeniul abatorizarii si al productiei de preparate
    de carne, Aurora Com are in faza finala o investitie de peste 2,4
    milioane de euro pentru modernizarea si extinderea unui abator de
    porci si ovine si instalarea unei statii de epurare in judetul
    Vrancea.

    Bordea spune ca “este mult mai greu sa dezvolti o afacere in
    aceasta perioada”, dar a sesizat ca sunt si avantaje. Proiectul,
    lansat cu circa un an in urma si care avea ca termen de finalizare
    sfarsitul anului viitor, este aproape gata. “Am inceput probele
    inca din decembrie si in cel mult o luna vom putea incepe productia
    efectiva”, afirma Bordea. Tot el estimeaza ca rezultatele
    financiare ale anului trecut au fost in crestere fata de 2008, cand
    conform datelor de la Ministerul de Finante, firma a avut o cifra
    de afaceri de 25,5 milioane de lei (6 milioane de euro) si un
    profit de 1,5 milioane de lei (400.000 de euro). Aurora Com este o
    afacere de familie dezvoltata in ultimii 15 ani de Mihaela si
    Vasile Bordea, iar decizia investitiei a venit in urma necesitatii,
    “pentru ca abatorul pe care il aveam nu putea obtine acreditarile
    de functionare conform normelor europene”, conform lui Vasile
    Bordea.

    Click aici pentru a vedea avantajele si
    dezavantajele investitiilor pe timp de criza.

    Aurora este doar un exemplu pentru investitiile ce se pregatesc
    in piata, la inceput de an fiind in desfasurare, in stadiu de
    proiect sau de santier nu mai putin de 52 de investitii in domeniul
    alimentar, declara Andreea Sut, director de marketing la compania
    de cercetare de piata IBC Focus. Dintre acestea, 24 se afla in
    stadiul de constructie si amenajare. “In functie de destinatia
    constructiei, 12 sunt depozite de produse alimentare, 11 ferme si
    29 de abatoare, fabrici si unitati de procesare”, mai spune
    Sut.

    Inceputul de an denota, asadar, interes pentru investitii; un
    motiv este ca o capacitate de productie finalizata acum “presupune
    implicit cresterea segmentului de piata in detrimentul
    competitorilor, cu toate implicatiile de rigoare, cum sunt cele la
    nivel de produs, pret, clienti, target, marketing, eficienta
    operationala”, comenteaza Bogdan Belciu, manager al companiei de
    consultanta de management A.T. Kearney.

  • Fara cere pentru industrie

    Doua miliarde de euro vor reprezenta anul acesta exporturile de
    masini Dacia, evolutia fabricii de la Pitesti fiind, probabil,
    singurul element pozitiv dintr-o industrie puternic afectata de
    scaderea comenzilor din Europa de Vest, principalul partener de
    export.

    Siderurgia, componentele auto, textilele – aproape toate
    domeniile cu pondere importanta in Produsul Intern Brut (PIB) au
    fost lovite in plin, iar companii care pana acum inregistrau anual
    profituri de zeci de milioane de euro sau chiar mai mult s-au vazut
    nevoite sa disponibilizeze angajati sau chiar sa isi puna problema
    renuntarii la o parte din activele din Romania.

    Cel mai bun exemplu este ArcelorMittal Galati, pentru care 2009
    a fost cel mai prost an de la privatizarea combinatului in 2000. In
    anii trecuti, cand se afla printre cele mai mari cinci afaceri din
    Romania, Sidex sustinea 2% din PIB-ul Romaniei, iar in 2009 si-a
    redus afacerile cu o medie de 50%. Prima parte a anului a fost cea
    mai nefavorabila pentru companie – productia s-a redus cu 60%, au
    fost inchise bateriile de cocsificare, angajatii au intrat, prin
    rotatie, in somaj tehnic sau concedii fara plata, iar pierderile au
    atins 500 de milioane de euro.

    Si celelalte afaceri ale Mittal in Romania au avut de suferit:
    combinatul de la Hunedoara a inchis jumatate din capacitatea de
    productie, iar la Roman lipsa comenzilor si stocurile crescute au
    determinat oprirea productiei si intrarea tuturor angajatilor in
    somaj tehnic pentru trei luni. Si afacerile Alro, un alt nume
    relevant in industria romaneasca, au inceput sa scada din
    primavara, iar din vara si pana la sfarsitul anului combinatul a
    lucrat la 75% din capacitate.

    In ansamblu, productia industriala a scazut cu aproape 8% in
    primele zece luni ale anului, potrivit datelor Institutului
    National de Statistica, cele mai afectate fiind industria
    extractiva si cea prelucratoare. Asa cum era de asteptat, s-au
    inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri, de la cele de
    folosinta indelungata (cel mai afectat segment) pana la cele de uz
    curent si cele de capital.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Producatorii de ciment se gandesc la 2011

    Edmund Piess ar avea probabil mai multe motive sa fie un
    director de fabrica fericit. In primul rand, conduce de aproximativ
    un an si jumatate Uzina Medgidia a Lafarge Ciment, cea mai
    profitabila mare fabrica din tara – indiferent de sectorul de
    productie – daca tinem cont ca Lafarge este liderul
    profitabilitatii in randul celor mai mari 100 de companii
    romanesti, dar si de faptul ca fabrica de la Medgidia are cea mai
    mare capacitate locala de productie a cimentului.

    Un alt motiv de bucurie ar putea fi faptul ca dupa mai multe
    sfarsituri de an petrecute “pe baricade” in fabrica – inainte de a
    prelua conducerea uzinei de la Medgidia a fost directorul
    celeilalte fabrici de ciment a Lafarge din Romania, cea la Hoghiz,
    judetul Brasov – va avea parte de un sfarsit de an mai linistit.
    “Vom avea un Craciun mai linistit in acest an, deoarece nu este
    presiune din partea pietei. In 2007 si 2008, chiar daca cererea e
    mai mica iarna, produceam pentru vara, toate stocurile erau la
    minimum. Anul acesta va fi mai lejer.”

    In termeni de business, acest Craciun mai linistit se raporteaza
    la rezultatele exceptionale inregistrate in anii buni ai pietei
    imobiliare de cei trei mari producatori locali de ciment, francezii
    de la Lafarge, Carpatcement – subsidiara a grupului german
    HeidelbergCement – si elvetienii de la Holcim. Cu cifre de afacerii
    de sute de milioane de euro si marje de profit ce depaseau de cele
    mai multe ori 30%, producatorii de ciment au fost priviti adesea cu
    invidie. Recesiunea economica nu a ocolit insa deloc acest sector.
    Spre exemplu, raportul trimestrial al Lafarge la nivel regional
    arata ca subsidiara locala din sectorul cimentului a inregistrat in
    primele noua luni o scadere in volum de 34,4%, cea mai mare din
    grup la nivel regional.

    “Tendinta se va mentine pana la finalul acestui an, ultimele
    trei luni nu au cum compensa un an slab si nici acestea nu au fost
    excelente. Este oricum o scadere generala la nivel de industrie”,
    comenteaza Phillipe Questiaux, presedintele Lafarge Ciment, cel mai
    mare producator din piata. Nici ceilalti, Holcim si Carpatcement,
    nu au fost ocoliti de scaderi, situate la noua luni in jur de 15%,
    potrivit raportarilor la nivel de grupuri. Scaderea cifrelor de
    afaceri si a profiturilor ar urma sa fie insotita si de o reducere
    a marjelor de profit, din cauza reducerii preturilor de vanzare.
    Phillipe Questiaux sustine si ca anumite costuri au crescut in
    acest an, ceea ce va duce la o majorare de preturi in prima parte a
    anului viitor.

  • Revenirea ultimului colos industrial romanesc

    Si, la fel de neasteptat, aerul este curat, fara iz chimic.
    Lucru de mirare in inima unui combinat chimic, dar explicabil prin
    faptul ca Oltchim functioneaza acum la o treime din capacitate,
    afectat de criza si de regulile capitalismului. Cura: achizitia
    Arpechim, intrata pe ultima suta de metri, un plan de afaceri
    nou-nout si achizitia unui finantist de top ar putea duce compania
    la afaceri de un miliard in urmatorii trei ani.

    Fiecare zi a lui Alexandru Bucsa se imparte acum intre urmarirea
    crizei politice si multele telefoane si intalniri cu reprezentanti
    ai sistemului bancar. Miza este o afacere cu o valoare pe care o
    rotunjeste scurt la un miliard de euro, pentru fluenta discursului
    si pentru ca valorile mari il motiveaza. Bucsa, director general
    adjunct al combinatului chimic Oltchim, a venit la Ramnicu Valcea
    direct de pe calea Victoriei, dupa ce s-a ocupat ani buni de
    finantele Rompetrol, din postul de vicepresedinte al companiei
    petroliere. Este printre putinii manageri de top care au trecut din
    zona privata la o companie de stat si o achizitie importanta pentru
    combinatul chimic, una dintre putinele companii industriale ramase
    in portofoliul statului roman.

    Combinatul, care a marcat la un moment dat, in anii trecuti, o
    capitalizare bursiera de peste un miliard de euro, a ajuns acum la
    o valoare de cateva milioane de euro, afectat de pierderi si de
    lipsa materiei prime; mai mult, combinatul este in mijlocul unei
    dispute cu un actionar minoritar, compania PCC. Iar criza politica,
    ce ar putea aduce o retrogradare a ratingului de tara a Romaniei,
    ar reduce si ratingul combinatului valcean. Iar acum ratingul –
    atat al tarii, cat si al companiei – este esential: in conturile
    Oltchim trebuie sa intre prima transa a planului de finantare
    garantat de stat, plan care include achizitia si integrarea
    Arpechim, fara de care combinatul nu are sanse de
    supravietuire.

    “Nu stiu ca in ultimii 15 ani sa fi fost o perioada mai grea”,
    spune Radu Olaru, director general adjunct al combinatului pentru
    partea de investitii si tehnologie. Olaru nu se plange atat de
    criza economica, pe care o considera trecatoare, ci de faptul ca
    Oltchim nu are materie prima: “Piete si clienti am fi avut, am
    inregistrat cereri care ne-ar fi acoperit functionarea la intreaga
    capacitate”.
    Construit la mijlocul deceniului sase al secolului trecut, intr-o
    perioada de elanuri comuniste, combinatul a fost asezat la Ramnicu
    Valcea pentru ca pozitionarea era optima intre furnizorii de
    materii prime – etilena si propilena de la rafinaria Arpechim
    Pitesti, precum si sare, de la Ocnele Mari. Asfel a inceput
    povestea de dragoste dintre Oltchim si Arpechim, doua combinate
    care nu au logica separat – deoarece ceea ce produce petrochimia de
    la Arpechim poate fi folosit doar de un combinat chimic, iar
    singurul combinat chimic legat prin conducte de rafinarie este
    Oltchim.

  • Exclusiv: Planurile noului sef de la ArcelorMittal Galati

    “Pentru mine mesajul crizei nu s-a sfarsit. Poate in 2012, 2013
    vom reusi sa atingem din nou nivelul de productie din 2007 sau
    poate din 2008. Dar va lua ceva timp. Si trebuie sa fim foarte
    prudenti cand facem astfel de predictii. Sa nu uitam ca toate
    estimarile facute in ultimul an de experti au fost gresite”.
    Thierry le Gall, managerul de criza adus de ArcelorMittal la
    Galati, nu este genul optimist de manager. A preluat din iunie de
    la Augustine Kochurampil, fostul CEO, un combinat care lucrase in
    primele luni din 2009 la 40% fata de anul trecut, avea pierderi cu
    50% mai mari decat profitul obtinut in aceeasi perioada din 2008,
    avea sindicalistii furiosi pe platforma si, cel mai important, nu
    vedea capatul tunelului.

    Le Gall raspunde repede si scurt la intrebari si asculta foarte
    atent cand cineva vorbeste romaneste langa el. La prima incercare a
    cuiva de a-i traduce, da din mana semn ca a inteles. E foarte
    grabit. Nu are timp sa stea la povesti cu traducerile, asa ca
    prefera sa aproximeze intelesul frazelor folosind limba materna,
    franceza, precum si ceea ce aude de jumatate de an in Macedonia sau
    Turcia, tari pe care le coordoneaza de la Galati. Venirea lui Le
    Gall la conducerea combinatului de la Galati a coincis cu o
    reorganizare a activitatilor din regiune, ArcelorMittal Galati
    devenind centrul Diviziei de Produse Plate din Europa de Est,
    divizie coordonata de Le Gall din Cladirea Turn de la intrarea in
    combinat.


    Locarea lui Le Gall in Romania a fost motivata de faptul ca
    Galati reprezinta 80% din capacitatea si afacerile generate de
    aceasta divizie – in Macedonia este o fabrica de laminare, iar in
    Turcia e o divizie comerciala, dar si o capacitate de laminate
    zincate, tot pe parte de finisare. Galati furnizeaza acestor
    fabrici rulouri de otel, astfel ca cele trei capacitati lucreaza
    intregrat. Modificarea organizarii a urmarit in primul rand o mai
    clara localizare a deciziilor la nivel european: Le Gall este acum
    responsabil de productie si marketing de produse plate (rulouri si
    table) pentru intreaga regiune – Romania, Turcia, Balcanii,
    Grecia.

    Le Gall e grabit pentru ca are multe sedinte si multe teancuri
    de hartii pe birou, dar si pentru ca are un mandat de doar doi ani
    (desi ar putea fi mai mult sau mai putin de doi ani, dupa cum
    precizeaza managerul) in care trebuie sa rezolve problemele de la
    Galati. Pana acum, le-a identificat si se gandeste la un plan “de
    bataie”.