BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • O tara de fabrici de ciment







    Reprezentantii celor trei mari producatori de ciment, Lafarge, Holcim si CarpatCement, sustineau in 2007, exact la fel ca si in anii precedenti, ca profiturile din industrie nu pot sa creasca la nesfarsit in acelasi ritm, invocand costurile tot mai mari ale energiei, ale materiilor prime si ale fortei de munca, dar si necesitatea investitiilor in noi capacitati de productie.

    2007 a adus intr-adevar o incetinire a cresterii profitului pentru primii doi producatori dupa rezultatele nete, Lafarge si CarpatCement (filiala locala a grupului german HeidelbergCement), insa incetinirea a constat intr-un ritm mediu de crestere a profitului de 65% – e adevarat, de peste trei ori mai mic decat in 2006. In plus, cei doi producatori au obtinut marje de profit mai mari, de 41% si respectiv 35%, acestea fiind cele mai bune marje din randul marilor companii private din Romania, cu exceptia retailerului Plus Discount, ale carui rezultate in 2007 au fost influentate insa de o tranzactie intragrup.

    “Toata lumea se mira la vederea profiturilor noastre si a marjelor pe care le are un producator de ciment, insa putini sunt cei ce iau in calcul si investitiile pe care le-am realizat”, comenteaza Mihai Rohan, presedinte si director general al CarpatCement Holding. Compania a reusit anul trecut sa isi amelioreze profitabilitatea cu 7%, Rohan explicand majorarea prin cresterea productiei care a redus costurile fixe si printr-un program general de reducere a costurilor.

    Tot cu sapte procente si-a crescut marja de profit si liderul pietei, Lafarge, avantajat de faptul ca o parte din productia sa era destinata exportului, iar redirectionarea spre piata interna a dus la imbunatatirea rezultatelor financiare. Directorul financiar al Lafarge Ciment Romania, Philippe Platon, a explicat cresterea profitabilitatii din 2007 prin mai multe actiuni de optimizare a productiei, compania reusind astfel sa reduca din costuri.

    Reprezentantul Lafarge recunoaste insa, la fel ca si ceilalti producatori de ciment, ca investitiile continue nu au fost singurele care au permis cele mai mari marje de profit din economie. “Este adevarat ca in Romania, aflata intr-o perioada de crestere puternica, producatorii beneficiaza de o situatie favorabila”, afirma Platon – ceea ce inseamna o cerere puternica si costuri la un nivel “destul de redus fata de cel inregistrat in Europa de Vest”.

    Singurul producator de ciment care nu a obtinut profituri mai mari in 2007 comparativ cu anul precedent a fost Holcim, rezultatele de pe piata romaneasca ale grupului elvetian – o diminuare a profitului net cu 31% – fiind influentate de rambursarea unor credite contractate in euro, in conditiile deprecierii rapide a leului la sfarsitul anului trecut.

    Insa, dupa cum spunea si directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth, situatia din acest an ar putea fi inversa, avand in vedere evolutia cursului de schimb leu-euro de pana acum. Declaratiile directorilor celor trei mari producatori de ciment privind rezultatele din acest an si cele pentru anii urmatori sunt insa la fel de rezervate ca si in anii trecuti.

    “Evolutia recenta a costurilor din Romania, care se traduce in 2008 printr-o inflatie a preturilor industriale estimata de noi la 15-16%, va duce la o aliniere treptata a conditiilor economice cu cele din tarile vestice”, declara Philippe Platon, tinand sa adauge ca pana acum, “cu majorarea preturilor la ciment abia am compensat scumpirea factorilor de productie – salarii, combustibil, electricitate”.

    Diferenta majora dintre declaratiile actuale si cele din trecut tine insa de mentionarea tot mai des a nevoii unor investitii in marirea capacitatilor de productie actuale sau a construirii unor noi fabrici – ceea ce ar putea aduce primele investitii de la zero in industria cimentului de dupa 1990. “Din rezultatele obtinute in 2007 am investit 40 de milioane de euro, iar pentru acest an avem un buget total de investitii de 60 de milioane de euro”, spune directorul CarpatCement.

    Compania a anuntat recent un plan de investitii de 150 de milioane de euro, care vor face ca productia CarpatCement sa creasca cu trei milioane de tone, fata de cele 3,5 milioane de tone produse in momentul actual. “In primul semestru am avut o crestere de 1%, mai mult nu mai putem, nu avem de unde. Anul viitor vom produce mai mult cu 600.000-700.000 de tone”, continua Rohan, care nu exclude nici optiunea construirii unei noi fabrici de ciment.

    Primul proiect greenfield ar putea sa apartina insa grupului austriac de constructii Strabag, care a anuntat, potrivit Ziarului Financiar, ca se afla in ultimele etape de negociere cu autoritatile pentru construirea unei noi fabrici de ciment la Anina, in judetul Caras-Severin. Investitia este estimata la 220 de milioane de euro, iar capacitatea de productie, de un milion de tone de ciment pe an, urmeaza sa fie folosita doar pentru satisfacerea propriilor necesitati de material, avand in vedere ca grupul austriac participa la mai multe licitatii pentru proiecte de infrastructura.

    Proiectele de infrastructura si lucrarile publice, dar si ansamblurile rezidentiale, de cladiri de birouri sau centrele comerciale sunt mentionate si de reprezentantii CarpatCement ca “factori care vor duce la o crestere constanta a consumului de ciment de 15% pentru urmatorii zece ani”, ceea ce ar motiva si constructia unei noi fabrici. “Analizam mai multe variante acum si daca vom lua decizia de a construi o fabrica de la zero, vom avea nevoie de circa 300 de milioane de euro pentru un milion de tone de ciment pe an”, spune Andreas Kern, membru al consiliului de administratie si CEO al HeidelbergCement Europa Centrala si Asia Centrala.

    Si Holcim ia in calcul constructia unei noi fabrici, dupa ce anul acesta a finalizat o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care a adus o majorare a capacitatii de productie de 30%. “Nu este atat de usor sa faci o fabrica noua, nu poate veni orice companie sa faca o fabrica doar fiindca vede profiturile bune din industrie. E simplu sa construiesti fabrica, insa e greu ulterior sa administrezi totul”, sustine Andreas Kern.

    Conform lui Kern, va fi greu de mentinut marja actuala de profit atata vreme cat va fi cazul de investitii in productie, iar majorarea costurilor nu poate fi absorbita complet de o scumpire a cimentului – desi “exista loc de cresteri de pret, de 5-10 euro pe tona de ciment, daca ne uitam la tari precum Ungaria, Cehia sau Franta, unde preturile sunt mai mari”.

    Daca o parte din castiguri ar urma sa fie folosite pentru constructia sau extinderea fabricilor, cererea inca ridicata de ciment va prelungi insa contextul favorabil producatorilor, iar reducerile de costuri ar urma si ele sa sustina profiturile, dupa cum afirma acelasi Kern: “Intotdeauna se poate mai bine si pentru asta suntem platiti, sa venim mereu cu noi metode de a reduce costurile”. 

     

  • Primele victime ale taxei auto

    Pentru Brent Valmar, cel care a condus pana anul trecut Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), luna ianuarie aducea cel putin doua motive de satisfactie. Vanzarile de masini noi pe care le anunta in cadrul conferintei de presa anuale a asociatiei depaseau de fiecare data estimarile, iar importurile (Valmar conduce cel mai mare importator de masini de pe piata – Porsche Romania) isi cresteau in fiecare an cota de piata.

    Aceasta nu il impiedica pe fostul presedinte al APIA sa avanseze estimari conservatoare de crestere pentru anul ce urma. Spre deosebire de alti ani, declaratiile lui Valmar – o crestere de cel mult 5% – par acum mai degraba optimiste. “In primele sapte luni ale acestui an piata auto a inregistrat o scadere de 1%”, spune Brent Valmar, in prezent vicepresedinte al APIA. El are totusi motive de satisfactie, pentru ca in contextul opririi productiei de automobile Daewoo la uzina de la Craiova (preluata de Ford), cota de piata a masinilor de import a ajuns la aproximativ 68%.

    Dar nu doar importurile de masini noi si-au crescut cota de piata, ci mai ales cele de masini second-hand. “Cei care doreau un autoturism second-hand din import au asteptat luna iulie pentru a importa masina” a spus Valmar. Practic, luna iulie a marcat intrarea in vigoare a noii taxe de poluare, care in cazul masinilor second-hand era mai mica decat taxa de prima inmatriculare, impusa in ianuarie 2007 pentru a proteja piata locala de masinile vechi din vestul Europei.

    In acest context importurile de masini second-hand au ajuns in iulie, potrivit statisticilor Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor la 37.000 de unitati, de peste doua ori mai multe decat media primelor sase luni si de sase ori mai multe decat in luna iunie. “Nu este o surpriza faptul ca in iulie au explodat importurile de masini second-hand. Era de asteptat ca acest lucru sa se intample”, constata Constantin Stroe, vicepresedinte al Dacia, unul dintre adversarii taxei de poluare in forma actuala.

    El crede ca noua taxa este departe de a fi satisfacatoare, “dar nu trebuie sa uitam faptul ca la nivel european avem de-a face cu o recesiune in ceea ce priveste piata auto”, adauga oficialul Dacia. Marca romaneasca este acum cea mai afectata de cresterea importurilor secondhand, inmatricularile de autoturisme Dacia la nivelul lunii iulie fiind de peste 5.600 de unitati, cu aproape 2.000 mai putine decat in luna iunie, in conditiile in care constructorul local a lansat in aceasta vara atat noul model Sandero, cat si versiunea restilizata a Logan sedan.

    “Dacia este o regina in tara saracilor. Este numarul 1 pe o piata aflata in declin. Baza o reprezinta exportul. Daca nu existau exporturile, care sa detina peste 75% din productia uzinei, Dacia ar fi avut acum mari probleme”, a completat Stroe. Cele 37.000 de autoturisme second-hand din import inmatriculate in luna iulie marcheaza si o alta premiera pentru dealerii care au vazut cum in ultimii cinci ani vanzarile de masini noi s-au triplat.

    Inmatricularile de masini uzate au depasit in iulie pentru prima data in ultimii ani pe cele de masini noi – 21.550 de unitati. Per total, inmatricularile de autoturisme noi au inregistrat o scadere de peste 2% in primele sapte luni, la mai putin de 171.500 de unitati, in timp ce inmatricularile de autoturisme secondhand s-au dublat la 112.000 de unitati. Mitul masinii germane, pe care il enunta recent analistul auto Marius Carp intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, este confirmat de statistici.

    Volkswagen a fost cea mai cautata marca de import second-hand, cu aproape 28.000 de masini inmatriculate in primele sapte luni, urmata de Opel, cu mai mult de 22.000 de unitati. Pentru comparatie, inmatricularile de masini noi sunt in cazul fi ecareia dintre cele doua marci la mai putin de jumatate. Iar diferenta este si mai mare in cazul marcilor premium precum Mercedes si BMW. In cazul marcilor de lux, raportul intre masini noi si second-hand este aproape egal.

    Potrivit DRPCIV, 275 din cele 500 de vehicule inmatriculate in primele sapte luni sunt second-hand. Iar situatia s-ar putea modifica anul acesta, cand lista marcilor de lux prezente oficial pe piata locala va fi completata de Bentley si Lamborghini, care vor fi importate de Porsche Romania, dupa ce Ferrari a deschis primul showroom in prima parte a acestui an. “Segmentul automobilelor de lux isi pastreaza pozitia pe piata, acesta urmand sa continue ritmul de crestere si in perioada urmatoare”, considera Valmar.

    Cea mai bine vanduta marca de lux de pe piata locala a fost, potrivit DRPCIV, Porsche, cu 154 de modele inmatriculate noi si 189 second-hand. Importurile Bentley au atins pragul de 45 de unitati, dintre care 28 second-hand, in timp ce in acelasi interval s-au inmatriculat 24 de modele Ferrari si 19 Aston Martin. Masinile second-hand mai au insa un as in maneca, fie ca este vorba de branduri de lux sau marci de volum, spun cu tristete dealerii de masini noi: TVA-ul, care nu este platit la introducerea masinilor in tara.

    “TVA-ul acestor masini ar trebui adus la bugetul de stat”, atrage atentia Brent Valmar. Cum tavalugul masinilor second-hand pare abia la inceput, ce se va intampla cu piata de automobile noi, mai ales ca primul an de dupa aderare a adus vanzari de aproape 370.000 de autovehicule? “Eu sunt pesimist. In conditiile actuale, daca vanzarile de autoturisme vor ajunge la acelasi nivel ca in 2007 va fi un adevarat miracol”, crede Stroe.

    Pentru comparatie, la inceputul acestui an majoritatea jucatorilor din piata estimau cresteri de peste 20% ale vanzarilor, la fel ca si in 2007. Chiar si cei care mizau pe o incetinire a cresterii vanzarilor “pariau” pe o revenire, dealerii comandand stocuri cu cel putin 20% mai mari ca in anul precedent. Primele semne privind declinul au aparut deja, iar cea mai buna dovada sunt discounturile de pana la 4.000 de euro, care reprezinta chiar si peste 30% din pretul final al masinii.

  • Consilierul meu, Superman

    Cunoscuta drept doamna cu cei mai multi bani gheata din mediul de afaceri romanesc, Camelia Sucu afirma ca se pregateste sa investeasca aproximativ 40 de milioane de euro intr-un proiect rezidential de lux in Bucuresti. Si, in paralel, sa-si extinda afacerea cu mobila de lux peste granitele tarii, cel mai probabil sub forma unui parteneriat cu producatorul italian Natuzzi, a carui franciza o opereaza deja in Romania.

    “Niciodata nu am considerat o imensa bogatie faptul ca ai foarte multi bani intr-o banca. Un om de afaceri nu stie ce sa mai faca pentru a-si investi banii. Toti, daca s-ar putea”, spune cu convingere Sucu, cea care dupa divortul de omul de afaceri Dan Sucu, impreuna cu care detinea grupul Mobexpert, a devenit anul trecut cu 40 de milioane de euro mai bogata.

    Cu banii cu care a cumparat anul trecut terenurile – “bine gandite, bine amplasate”, spune ea – din centrul si nordul Capitalei, plus cu cei pe care ii va cheltui pentru construirea locuintelor rezidentiale de lux, Sucu ar urma sa ajunga la o investitie totala enorma, de aproximativ 70 de milioane de euro. Si atunci nu va mai ramane cea mai bogata femeie din Romania in bani lichizi? “Sigur ca voi ramane, pentru ca aceste proiecte vor fi finantate din rulajul firmei si din credite de la banca. Banii personali ii pastrez pentru acele oportunitati de afaceri pentru care nu e timp sa astepti creditul de la banca”, raspunde ea.

    Chiar daca recunoaste ca nu ar dori sa-si extinda afacerile in prea multe domenii, Sucu spune ca imobiliarele au tentat-o pentru ca reprezinta inca un sector foarte bun pentru investitii, iar cel mai bun argument l-a gasit butonand intr-o zi telecomanda televizorului. “Am prins o secventa din <Superman> in care personajul negativ spunea ca ar vrea sa distruga tot Pamantul si mai apoi sa-l ia in stapanire ca sa-l vanda. Tatal lui ii spusese ca totul poate fi inmultit – banii, aurul – totul, cu exceptia pamantului”, povesteste amuzata presedinta Class Living.

    Pentru moment, nu da alte detalii despre proiectul rezidential care va fi lansat in primavara anului viitor, ci doar afirma ca la acesta s-ar mai putea adauga si altele pe parcurs, in functie de succesul primului. In ceea ce priveste terenurile, Sucu se declara linistita si spune ca deocamdata nu se grabeste sa le vanda sau sa construiasca pe ele. “Deocamdata, terenurile sunt apte pentru a fi privite ca obiective pentru investitii. Pe de o parte, astept si pentru a vedea ce se va construi in jurul meu, pentru ca as vrea ca toate cladirile sa se armonizeze ca aspect”, spune femeia de afaceri.

    Pana anul viitor insa, principala ei preocupare este rebrandingul companiei, proiect in care s-a investit jumatate de milion de euro si prin care urmareste orientarea catre dezvoltatorii imobiliarelor de lux (compania are deja un showroom in ansamblul Peninsula din Capitala, dezvoltat de Neocity). In afara de schimbarea de imagine a companiei, o suma de 1,5 milioane de euro va fi investita in deschiderea de noi magazine, urmatorul oras vizat pentru extinderea retelei fiind Cluj-Napoca. La sfarsitul anului, cifra de afaceri ar urma sa atinga sase-sapte milioane de euro, in crestere cu 20-40% fata de 2007.

    Produsele care inregistreaza cele mai mari vanzari pentru importator sunt canapelele, mobilierul pentru bucatarie, dormitor si dressing si decoratiunile, mai ales covoarele si perdelele importate din Franta si Italia, spune Camelia Sucu. Incepand cu anul viitor, portofoliul de produse al Class Living ar urma sa creasca gratie unui nou furnizor strain, proiect despre care Sucu prefera sa nu ofere informatii pentru moment. Spune insa ca va acorda o mai mare atentie “pietei tinere”, asa cum o numeste Pasquale Natuzzi, adica acelui segment de clienti aspirationali, care in cativa ani vor avea suficiente venituri pentru a-si permite produse premium si high-end.

    “Piata tanara este foarte bine definita, pentru ca nu este nici economica, nici medie, ci una a tinerilor care isi doresc sa cumpere produse de lux”, explica proprietara distribuitorului de mobila. Mai mult decat atat, la sfarsitul lunii iulie, Sucu va discuta cu Pasquale Natuzzi, presedintele si chief designerul producatorului de mobila, posibilitatea extinderii in regiunea Europei de Est sub forma unui parteneriat. “Suntem in faza de cercetari pentru a vedea ce tara este oportuna si luam in considerare piete similare cu cea romaneasca, precum Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia si Croatia”, detaliaza femeia de afaceri.

    Desi acest proiect este inca in faza discutiilor, sefa Class Living porneste de la premisa ca va fi o “win-win situation”, adica o situatie in care toata lumea are de castigat, referindu-se la potentialul de dezvoltare a acestor piete emergente. Dar potentialul pietei interne inca asteapta sa fi e exploatat.

    In lipsa unor studii riguroase in domeniu, valorea pietei de mobila de lux este doar aproximata, sefa Class Living cifrand-o la circa 1-2% din valoarea totala a pietei romanesti a mobilei, care anul trecut a atins 1,1 miliarde de euro. Dar Sucu este optimista, intemeindu-se pe o logica foarte simpla: “Piata mobilei nu are decat sa creasca pe toate segmentele, si cand spun asta, ma bazez pe faptul ca a fost anuntata fi nalizarea construirii multor apartamente care va trebui sa fi e mobilate”.
    Pana la sfarsitul anului in curs, 5.000-6.000 de noi apartamente in ansambluri rezidentiale de peste 200 de locuinte vor fi gata, potrivit analistilor Colliers International.

  • Petromidia, condamnata la crestere

    De la preluarea pozitiei de vicepresedinte pentru activitatea de rafinare din cadrul grupului Rompetrol, Cosmin Cocean a primit in administrare cel mai important plan din dezvoltarea companiei. Managerul de 32 de ani se afla acum la jumatatea unui program de investitii de 600 de milioane de dolari (380 de milioane de euro), care va permite actionarului majoritar, compania de stat kazaha KazMunaiGaz, sa rafineze si sa vanda mai mult la si de la Petromidia.

    Planul de dezvoltare a Petromidia si a segmentului de rafinare al grupului, in general, este esential pentru noii actionari, a caror intentie la achizitia Rompetrol a fost de rafinare a petrolului lor undeva la poarta Europei si de vanzare a produselor finite pe intregul continent. KazMunaiGaz, cu afaceri evaluate pentru anul acesta la 10-12 miliarde de dolari (6,4-7,6 miliarde de euro), a exportat deja in Romania titei in valoare de aproape 600 de milioane de euro in primul trimestru, propulsand Kazahstanul pe locul al treilea in topul tarilor cu care avem deficit comercial.

    Conturarea proiectului KazMunaiGaz a inceput imediat dupa achizitia companiei, care fusese controlata pana atunci de Dinu Patriciu (tranzactia a avut loc la sfarsitul lui august 2007 si a presupus vanzarea a 75% din pachetul de actiuni ale companiei). Investitiile pentru marirea capacitatii de rafinare a Petromidia incepusera mai de mult, din 2005, planul grupului fiind de a ajunge la o capacitate de rafinare de peste 5 milioane de tone in 2010.

    Mai precis, dupa cum spune Cosmin Cocean, in 2010 Petromidia ar trebui sa rafineze peste 5 milioane de tone pentru a produce numai carburanti Euro 5. Cresterea capacitatii de rafinare a mers in paralel cu investitiile de mediu, despre care Cosmin Cocean spune ca au fost deja finalizate. “Pentru urmatoarele investitii in majorarea capacitatii de rafinare, investitiile de mediu nu vor mai fi separate de investitiile in productie, ci vor fi parte integranta din acestea”, spune Cocean, motivand prin faptul ca Uniunea Europeana a obligat zona industriala sa actioneze pentru reducerea activitatilor poluante.

    Daca este multumit ca a terminat povestea cu poluarea istorica, Cosmin Cocean este nemultumit de o serie de neconcordante ale autoritatilor cu privire la certificatele de carbon pe care Petromidia ar trebui sa le cumpere (Autoritatea de Mediu de la Galati, de care tine Petromidia, si Ministerul Mediului, prin hotarare de guvern, au dat valori diferite, cea de la Galati fiind dubla fata de cea a ministerului). Pentru a rezolva problema, Petromidia va discuta problema in instanta in septembrie.

    In 2007 au inceput insa si alte investitii. Una dintre ele a vizat cresterea capacitatii de stocare si cresterea gradului de incarcare a vaselor care acosteaza in Portul Midia. In noiembrie, fix la un an de cand KazMunaiGaz a incheiat tranzactia pentru preluarea Rompetrol Group, ar trebui sa fie gata o investitie de 23 de milioane de dolari (14 milioane de euro) ce va urmari mai mult decat dublarea capacitatii de export (de la 95.000 de tone pe luna la 250.000 de tone pe luna).

    Acum, aproximativ jumatate din produsele petroliere de la Petromidia sunt destinate exportului. Tot din 2009, cand capacitatea de export de la Petromidia ar trebui sa fie dubla, si activitatea de trading va fi mai importanta: “Acum importam doar putin petrol peste necesitatile noastre, dar din 2009 vom importa mult mai mult decat avem nevoie, deoarece tradingul va deveni din ce in ce mai important”, spune Cosmin Cocean.

    Conform estimarilor vicepresedintelui, din 2009 ponderea activitatii de trading va creste de la un milion de tone in 2007 la cinci milioane de tone pe an. Anul trecut, divizia de trading a companiei – Vector Energy, localizata in Elvetia – a avut venituri cu 65% mai mari, unul dintre motive fiind livrarea unei cantitati crescute de titei catre Petromidia, odata cu cresterea capacitatii de rafinare. Veniturile mai mari ale Vector au insemnat insa si profit net mai mare (de la 5 milioane de dolari in 2006 la 10 milioane de dolari in 2007).

    Pe langa cei 140 de milioane de dolari (89 de milioane de euro) care vor fi investiti pentru terminalul petrolier si in cele doua dane, Rompetrol are in vedere dublarea capacitatii de stocare de la Oil Terminal, din noiembrie 2008, ce va fi de asemenea folosita pentru extinderea comertului cu produse petroliere. Investitiile facute de companie vor permite, dupa cum spun oficialii grupului, si imbunatatirea marjei de rafinare in acest an, care a scazut in 2007 la 7,8 dolari/baril de la 8,2 in 2006.

    Cauzele acestei scaderi au fost cresterea costurilor la utilitati si cele salariale in 2007, insa programele de investitii derulate ar insemna cresterea marjei in 2008. O alta cauza identificata de companie pentru scaderea marjelor ar fi fost in a doua parte a lui 2007, cand cresterea preturilor titeiului pe pietele internationale nu a mai putut fi compensata de evolutia pretului la clientii finali. Cum variatia pretului catre clientii finali este influentata de evolutia generala a preturilor, oficialii companiei considera investitiile in cresterea marjei de rafinare si in eficienta drept singurele care pot pastra profitabilitatea companiei.

  • Secuiana ataca pe frontul de Est

    “Viitorul Secuiana este in comert”, enunta Laszlo Dobra perspectiva firmei de confectii din Targu-Secuiesc, care ani de zile a lucrat doar lohn sub etichete precum Baumler, Bruno sau Vanilla.

    Pana acum patru ani, Secuiana exporta peste 95% din productie, insa cifra a scazut intre timp pana la 88%. In ceea ce priveste cifra de afaceri, piata interna detine acum putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

    Cum a ajuns compania sa schimbe zona de interes si sa se concentreze pe piata interna? Explicatia tine in primul rand de rentabilitatea pierduta a productiei in sistem lohn; viata fabricilor de profil, si asa destul de grea din cauza scumpirii utilitatilor, a aprecierii leului si a invaziei produselor asiatice, mai are de trecut un prag: criza de forta de munca. In fiecare an, din fabricile Secuiana pleaca in jur de 70-80 de angajati, din care doar jumatate sunt supliniti prin noi angajari, tine sa precizeze directorul Dobra, care recunoaste ca si productia s-a redus pana la 3.500 de perechi de pantaloni pe zi, de doua ori mai putine decat in urma cu patru ani.

    Contractele de lohn au scazut de la 7,4 mil. euro in 2005 la 6,8 mil. in 2006, pentru ca anul trecut valoarea sa scada si mai mult, pana la 3,6 mil. euro. Confectia Targu-Secuiesc (actuala Secuiana), fabrica infiintata in 1968, avea la inceputul anilor ’90 circa 1.600 de angajati si lucra numai export pentru pietele din Europa de Vest si America de Nord. “Am fost intre cele 23 de societati care au luat parte la acea privatizare de proba, inainte sa se infiinteze Fondurile Proprietatii de Stat”, afirma Laszlo Dobra, care adauga ca atunci conducerea si angajatii fabricii au cumparat intregul pachet de actiuni al fabricii.

    Dupa privatizare “am luat avant ca o racheta. Anual am investit peste un milion de marci germane in modernizari”, spune directorul Secuiana. Actionarii au mai dezvoltat, intre timp, alte trei afaceri, doua de productie – Seconf Covasna (100% lohn de confectii pentru femei) si S’mode (100% lohn de confectii pentru barbati) – care anul trecut au generat afaceri de cinci milioane de euro, precum si firma de transport Secuiana Trans, care a realizat in 2007 afaceri de 1,8 mil. euro.

    Dezvoltarea grupului s-a oprit insa in 2004, odata ce a inceput aprecierea monedei nationale. “Intr-o jumatate de an am pierdut cam 25% din competitivitate. Atunci au inceput problemele noastre”, aminteste Dobra. Dupa ce Secuiana a lucrat cateva luni in pierdere, prima masura luata a fost sa renegocieze cu fiecare client in parte contractele de lohn. “Ne-au ramas numai clientii care au serii scurte, modele complicate, vor calitate si platesc mai bine”, precizeaza Laszlo Dobra, explicand ca restructurarea activitatii companiei a redus de atunci si pana acum productia cu circa 60%.

    In acest context, Dobra a inteles ca viitorul nu este in productie, ci in marca proprie. In 2004, Secuiana avea doua magazine, unul in Targu-Secuiesc si unul la Constanta. Acum, retelele proprii de retail si de distributie aduc 52% din totalul vanzarilor Secuiana. “Vrem sa ajungem anul acesta la o contributie de 58-60% a retailului”, anunta Dobra, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 13% decat anul trecut, pana la 8,5 milioane de euro, numai pentru Secuiana.

    Cu 26 de magazine proprii in retea si cinci francize, planurile Secuiana pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 10-14 magazine, in special in galeriile marilor hipermarketuri. Investitiile bugetate ajung la doua milioane de euro, in conditiile in care costurile deschiderii unui magazin de 60-80 mp depasesc 150.000 de euro. “Clientii nostri nu cumpara din mall-uri. Am avut opt magazine in centre comerciale de acest tip, dar le-am inchis pentru ca nu erau profitabile”, motiveaza Dobra de ce prefera sa se extinda odata cu marile lanturi de hipermarketuri.

    Dezvoltarea brandului Adam’s face parte din strategia Secuiana de a convinge piata interna: “In cinci sau zece ani nu vom mai putea produce nici macar pentru magazinele noastre”. Deocamdata insa, evolutia Secuiana urmeaza tabloul economic al industriei usoare, caracterizat in ultima vreme de declin. In tara sunt aproape 6.000 de firme de confectii, din care doar aproximativ 400 de companii detin branduri proprii, care sunt insa putin cunoscute in afara Romaniei, conform Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare.

    Printre firmele care deja exporta marca proprie sunt Jolidon, ID Sarrieri sau Braiconf Braila. Recastigarea pietei interne, care in prezent este acoperita in proportie de 50% de importuri, poate contrabalansa regresul pietei de exporturi, crede Mircea Vasiu, brand manager al firmei Mondostar din Sibiu. Compania, care exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia, are doua marci – Boulevard si Status – pe care le vinde prin sapte magazine proprii, plus alte 35-40 de puncte de vanzare independente. Slovenii si croatii pot achizitiona deja brandul Boulevard in propria tara “iar anul acesta am intrat si in Rusia”, spune Vasiu. Valoarea primului export in Moscova a fost de circa 100.000 euro.

    Mondostar a realizat anul trecut afaceri de 3,1 mil. euro, contributia retailului ajungand la 28% din total. Previziunile pentru cresterile vanzarilor in reteaua magazinelor Boulevard, creionate la inceputul acestui an, au fost deja depasite cu 25% in primul trimestru din 2008, spune Vasiu. “In primele trei luni am vandut de aproape un milion de euro, dublu decat ne-a asteptat”, spune brand managerul, estimand ca Mondostar va inchia anul cu afaceri de aproape patru milione de euro. Mircea Vasiu se arata optimist in privinta potentialului pietei interne, dar nu intentioneaza sa renunte la activitatea de lohn, “atat timp cat pentru noi va ramane profitabila”.

    Directorul Secuiana se arata sceptic in privinta unei posibile rentabilitati a lohn-ului, luand in considerare cresterea salariilor si a costului utilitatilor. Costurile confectiilor produse in Romania nu vor face decat sa creasca deci, ceea ce va afecta competitivitatea, spune el. “Lohn-ul nu mai este o solutie pe termen lung. Doar nivelul calitatii mai e in favoarea noastra”, considera Laszlo Dobra, care spera ca in doi ani Secuiana sa faca primul pas peste granite, cu brandul propriu insa, nu cu contracte de lohn. “Probabil ca vom merge paralel cu unul din cele doua lanturi de hipermarketuri – Carrefour sau Auchan – si in niciun caz spre Vest, ci spre Est, spre Moldova si Ucraina.”

  • Ford scrie un cec pentru Tiriac?

    Aflat in vizita la primul showroom al Ferrari din Romania, deschis luna aceasta in Otopeni, omul de afaceri Ion Tiriac a fost intrebat daca are noutati legate de Mercedes si Ford, doua marci pe care el le-a adus si reprezentat pe piata romaneasca dupa 1990.

    Daca in ceea ce priveste Mercedes-Benz fostul tenisman a spus cu incantare ca in cateva saptamani se va sti sigur unde isi vor amplasa nemtii fabrica anuntata in urma cu mai multe luni pentru Europa de Est, cand a venit vorba de Ford, lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade.

    Tiriac a declarat cu jumatate de gura ca “a pierdut importul”, chiar daca pentru acest an compania Romcar, importatorul oficial al marcii americane si parte a Grupului Tiriac, estima afaceri de peste 340 de milioane de euro si vanzari de 26.000 de autovehicule.

    La doar cateva luni dupa ce a finalizat achizitia fabricii de la Craiova, Ford se afla in negocieri cu Ion Tiriac in vederea achizitiei Romcar, potrivit unor surse din piata auto. Mai exact, spun sursele citate, contractul va fi cel mai probabil semnat in urmatoarele trei luni, iar in termen de un an Ford va prelua complet activitatea de import, omul de afaceri urmand sa obtina din vanzarea importatorului aproximativ 10-11 milioane de euro.

    Cu alte cuvinte, Ion Tiriac nu va mai repeta cazul Autorom (fostul importator al Mercedes, companie aflata in portofoliul omului de afaceri roman), cand a reusit sa convinga grupul Daimler sa il ia ca partener (cu 49% din actiuni) in cadrul Mercedes- Benz Romania SRL – o companie infiintata de grupul german pentru a prelua din anul 2007 activitatea de import si distributie a marcilor sale pe piata interna.

    Reprezentantii Ford Europa nu au confirmat informatia, subliniind insa ca negocierile pot avea si alt scop, in afara achizitiei. De altfel, Stephen Odell, actualul director operational al Ford Europa, declarase anterior, in cadrul Salonului Auto de la Geneva din primavara acestui an, ca exista negocieri intre Ford Motor Company si omul de afaceri Ion Tiriac.

    La randul lor, oficialii Tiriac Auto nu au dorit sa comenteze pe baza acestui subiect. Catalin Gavra, directorul general al Romcar, s-a limitat sa spuna ca “Romcar nu a fost achizitionat de catre Ford”. Mai interesant este insa ca nu doar compania care detine importul si distributia Ford este in atentia grupului american, ci si principalii dealeri din Bucuresti sau provincie. Astfel, spun surse din piata auto, Ford a discutat cu dealeri precum Romcar Motors – parte a Tiriac Auto, BDT si Colina Motors, insa preturile solicitate de unii dintre acesti dealeri au fost considerate mult prea ridicate.

    Miscarea nu ar fi o premiera pentru Ford, care in anumite tari controleaza in totalitate dealeri precum Polar Ford (Marea Britanie), care este componenta a Ford Retail Group, potrivit informatiilor de pe site-ul oficial al constructorului american. Intrarea in mod direct a Ford cu o companie proprie de import si distributie se inscrie intr-o tendinta considerata normala de analistii pietei auto, pe masura ce volumul de masini noi vandute a crescut de peste trei ori numai in ultimii cinci ani.

    Fie ca a fost vorba de Renault, Mazda, BMW, Citroën sau Daimler, intrarea pe piata romaneasca s-a produs fie prin achizitia importatorului existent pe piata, fie prin dezvoltarea unei entitati paralele. Primul pas a fost realizat in 1994, cand Daewoo a preluat uzina de la Craiova, unde se producea Oltcit. Daewoo era atunci printre primii investitori care au pariat pe pietele emergente, dar a supraestimat cererea de masini din regiune si a pierdut.

    Al doilea pas, mai mic, a fost la sfarsitul anilor ‘90, cand Porsche Holding (Austria) a preluat de la firmele Midocar si Compexit importul de Volkswagen, Audi, respectiv Skoda. Achizitia de catre Renault a fabricii Dacia in 1999 a facut ca doi ani mai tarziu grupul francez sa cumpere si compania IPSO, fostul importator al marcii, pentru ca in 2003 sa preia si importul marcii Nissan.

    Dar invazia producatorilor auto internationali a pornit abia dupa 2007. “Principalul motiv pentru care ne-am implicat direct pe piata romaneasca este aderarea la Uniunea Europeana”, a spus Carl-Theo Fitzau, general manager al BMW Group Romania, companie care a preluat de la 1 iulie 2007 importul automobilelor marca BMW, reprezentate anterior de Automobile Bavaria, detinuta de omul de afaceri Michael Schmidt.

    Aderarea la UE a fost un factor important si pentru Citroën atunci cand a luat decizia de a se implica direct in activitatea de import a marcii. Citroën Romania a luat locul fostului importator Automotive Trading Services (ATS), detinut de catre premierul Calin Popescu- Tariceanu, acesta devenind principalul dealer al retelei.

    “Contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a favorizat venirea Citroën in Romania, dar nu a fost factorul principal. Implicarea directa a fost determinata de ritmul de crestere a pietei”, povestea Guillaume Croset, directorul general al Citroën Romania, imediat dupa venirea in tara, in vara anului trecut. Intre timp, Croset a fost inlocuit de un alt francez, Didier Gerard. Ceea ce niciunul dintre cei doi sefi ai Citroën nu spune este ca venirea pe piata romaneasca a fost determinata si de rezultatele mai degraba modeste inregistrate de importatorul precedent.

    Este intr-o oarecare masura si cazul japonezilor de la Honda, care au infi intat in octombrie anul trecut o companie proprie – Honda Trading Romania. La baza deciziei au stat, potrivit lui Florin Tudor, country operational manager, nu doar cresterea pietei din ultimii cinci ani si apropiata aderare a Romaniei la UE, ci si “decalajul dintre ritmul de crestere a pietei si cel al cresterii vanzarilor masinilor Honda in Romania”.

    Iar pana in anul 2010 lista producatorilor prezenti in mod direct in Romania se va completa si cu Peugeot, dupa cum declara la inceputul acestui an pentru BUSINESS Magazin Jean-Phillippe Collin, directorul operational al grupului francez. Daca vor urma modelul Renault, de achizitie a actualului importator – compania Trust Motors – sau modelul Citroën, de construire de la zero a unei companii, ramane de vazut.

  • Cursa calutilor rosii

    “Venirea pe piete precum Romania nu va afecta imaginea marcii pe piete mature precum Germania, sau Marea Britanie. Acestea au ajuns la un nivel constant al vanzarilor si nu mai exista crestere. Cresterea vanzarilor vine exclusiv din tari emergente precum Romania”, spunea saptamana trecuta Luca di Montezemolo, presedintele Ferrari, una din cele mai exclusiviste si cunoscute marci auto sport.

    Di Montezemolo era prezent la deschiderea primului showroom Ferrari din Romania si in acelasi timp din Europa de Sud-Est, in Otopeni, in apropiere de aeroportul international Henri Coanda. Investitia de 5 milioane de euro in acest centru auto nu fusese insa efectuata de grupul italian, ci de Forza Rossa, o companie detinuta de oameni de afaceri locali (sotii Ion si Camelia Bazac) si de grupul italian Cefin.

    “In ultimii doi ani, vanzarile Ferrari in Europa de Est au crescut cu peste 100%, cea mai importanta prezenta a marcii fiind in Turcia. In Romania vrem ca peste patru ani sa vindem 40-50 de masini si vom limita numarul livrarilor, pentru ca strategia Ferrari presupune ca intotdeauna cererea sa depaseasca oferta”, declara foarte sigur pe el Luca di Montezemolo.

    Deschiderea centrului auto Ferrari, care include pe langa showroom si o zona de service, nu este un caz singular. Porsche Romania, reprezentantul grupului german Volkswagen, se pregateste sa inceapa in aceasta luna in mod oficial importul si comercializarea de automobile Bentley. “Pentru Bentley am obtinut licenta de service si am inceput operatiunile de reparatii inca de la finele anului trecut”, spunea recent Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania, cel mai mare importator de pe piata. Compania va aduce in Romania si cealalta marca de superlux din cadrul grupului, Lamborghini, insa abia de anul viitor, cand va fi deschis un complex auto de mari dimensiuni dedicat marcilor Lamborghini, Porsche, Bentley si Audi Maserati, o alta marca italiana de lux, este prezenta de cinci ani in mod oficial pe piata interna cu un showroom, lista brandurilor de lux fiind completata de Maybach si Rolls Royce, reprezentate de importatorii grupurilor Daimler si, respectiv, BMW.

    Ce i-a atras pe importatorii auto sa deschida showroom-uri pentru marcile de lux, stiut fiind ca investitiile implicate sunt foarte ridicate, iar volumele de vanzari raman inca foarte mici? Raspunsul este oferit indirect de Ion Bazac, presedintele Forza Rossa, care estimeaza pentru acest an afaceri de aproximativ 3 milioane de euro, din care peste 60% va reprezenta activitatea de service si after-sales.

    Cu alte cuvinte, numarul mare de masini scumpe existente pe piata – aproximativ 60 de masini Ferrari inmatriculate in Romania, potrivit datelor Ministerului de Interne – aduce dupa sine o reducere a timpului de amortizare a investitiei intr-un centru integrat (cu showroom si service), stiut fiind ca pentru un dealer, cea mai profitabila parte a activitatii nu consta in vanzarea de masini, ci in operatiunile din service. Daca in general peste 70-80% din cifra de afaceri a unui dealer vine din activitatea de vanzare de masini si restul din piese de schimb si service, in cazul profiturilor, situatia este inversa. Nu este e mirare astfel ca importatorii Bentley, dar si Lamborghini sau Ferrari au decis sa acorde o atentie deosebita service-ului, chiar daca aceasta a insemnat in unele cazuri sa amane inceperea vanzarii de masini. Dar si vanzarea de masini va aduce profituri importante pentru dealeri, mai ales ca pe fondul cresterii puterii de cumparare, tot mai multi romani isi permit sa cumpere masini cu un grad de echipare superior.

    “In timp ce in Romania cel mai bine vandut model BMW este vehiculul de teren X5 in versiunea (cu toate echipamentele optionale), in tarile vest-europene vanzarile cele mai ridicate sunt intalnite la Seria 1, modelul de baza din gama constructorului german, echipat decent, doar cu strictul necesar, care desigur include toate airbag-urile posibile si sistem de control al stabilitatii”, explica Michael Schmidt, directorul general al Automobile Bavaria, fostul importator BMW si in continuare principalul dealer al grupului german pe piata romaneasca.

    Aceeasi idee apare si intr-o editie din ianuarie a Financial Times unde se vorbeste despre clientii din China – cel mai elocvent exemplu de piata emergenta. Practic, cei care doresc un Rolls Royce sau un Ferrari opteaza foarte rar pentru un model de baza, alegand aproape intotdeauna modelul de top, dar pe care doresc sa-l cumpere pe loc, desi ceea ce deosebeste cu adevarat aceste modele personalizate de unele de serie este timpul lung de asteptare.

  • Ofensiva japoneza in industria auto

    Intrarea pe piata in mod direct cu o reprezentanta a adus pentru Mazda sau Honda vanzari cel putin duble in primul trimestru al acestui an, marcile japoneze inregistrand o crestere cumulata a vanzarilor de aproape peste 70%, pana la 6.300 de masini, potrivit statisticilor APIA. Si aceasta in conditiile in care piata de import a inregistrat o crestere de peste 25% in aceasi interval, iar marcile frantuzesti, spre exemplu, au scazut cu mai mult de 4%, Renault, liderul pietei in ultimii zece ani, pierzand chiar locul intai intre marcile de import.

    “Modelul Laguna III abia a fost lansat pe piata, in timp ce Megane si Clio, “locomotivele” marcii Renault au ajuns la maturitate si, implicit, spre final de cariera”, a spus Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.

    Cu toate acestea, situatia din Romania este inca departe de cea inregistrata la nivel mondial unde Toyota a urcat constant in clasament si se lupta cu General Motors pentru pozitia de lider. Astfel, in primele trei luni ale anului, Renault, Peugeot si Citroën au vandut impreuna cu 50% mai mult decat cele sapte marci japoneze la un loc. Anul trecut, vanzarile de marci frantuzesti erau de peste doua ori mai mari decat ale celor japoneze. De ce au crescut marcile japoneze atat de mult?

    “Preferintele clientelei romanesti pentru Toyota sunt inclusiv determinate de faptul ca aceasta este, potrivit studiilor internationale, una dintre cele mai fiabile marci. In plus, repozitionarea preturilor automobilelor Toyota le-a facut mai accesibile”, a subliniat Stroe.

    Cele mai bine vandute modele ale marcii pe piata locala in primele trei luni au fost Avensis (modelul din clasa medie), urmat de Yaris (clasa mica) si Corolla (segmentul compact).

    “In 2008 vanzarile Toyota pe piata locala vor creste cu 30% datorita dezvoltarii retelei. Incetinirea ritmului de crestere de la peste 70% la 30% se va datora factorilor externi, precum taxa de prima inmatriculare (devenita taxa de mediu – n.red.). Un alt factor care va influenta vanzarile va fi evolutia leului in comparatie cu moneda europeana”, a spus Mihai Bordeanu, directorul comercial al Toyota Romania.

    Cea mai importanta crestere intre toate marcile japoneze a fost inregistrata de Mazda (vanzari mai mari de sase ori), in conditiile in care in primul trimestru al anului trecut vanzarile au fost de mai putin de 100 de masini, iar martie 2008 a fost luna cu cele mai ridicate vanzari de la intrarea marcii pe piata romaneasca.

    Potrivit oficialilor, principalul motiv care a dus la aceasta crestere a fost innoirea portofoliului de modele in primele trei luni ale acestui an (Mazda 2, CX-7 si Mazda 6). In plus, numarul distribuitorilor Mazda va creste in acest an la 20, prin deschiderea a 11 noi showroom-uri.

    Planuri mari are si Honda, marca nipona avand stabilit pentru acest an un obiectiv de vanzari de 3.500 de masini, fata de aproximativ 2.000 anul trecut, potrivit declaratiilor lui Florin Tudor, country manager in cadrul Honda Trading Romania. Mai este insa cale lunga pentru ca soricare dintre marcile japoneze sa ajunga la un volum anual de 20.000-30.000 de unitati, precum Renault, Volkswagen, Skoda sau Ford.

    Bilantul primului trimestru
    Vanzarile de masini japoneze au inceput de anul trecut sa inregistreze un ritm accelerat de crestere, pe masura ce tot mai multi producatori au decis sa intre pe piata locala prin intermediul unei reprezentante sau al unui importator propriu.

  • Croitori din Bangladesh la Steilmann

    "Toti vorbesc despre cat au investit in masini, dar cat a investit fiecare in oameni?”, intreaba retoric Romeo Pomponiu, incercand parca sa se convinga ca pentru producatorii romani de confectii, importul de forta de munca din pietele asiatice poate fi o solutie care sa-i poata salva de la faliment.

    “De fapt nu este import, este o investitie pe termen lung, cu multe riscuri si pe care o faci din necesitate”, se corecteaza repede directorul general al Steilmann Bukarest, companie in care actionar majoritar este grupul italian de textile Miro Radici, dupa ce a cumparat in 2006 compania Steilmann International, cu care Romeo Pomponiu s-a asociat in afacerea din Romania.

    In fabricile Steilmann din Craiova, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmatiei si Mangalia lucreaza 3.300 de angajati, jumatate fata de cati erau in urma cu opt ani. Productia a scazut pana la 3,5 milioane de confectii pe an, de trei ori mai putin decat in 2000.

    “Folosim doar 50% din capacitatile de productie pe care le avem. Necesarul de personal ar fi de circa 5.000 de oameni”, estimeaza Mariana Pietrareanu, director de productie in cadrul Steilmann Bukarest.

    Cu perspectiva ca Romania sa devina centrul de productie al grupului Radici pentru toata Europa de Est, actionarii au decis sa suplimenteze numarul de salariati cu muncitori straini. “Evident ca am cautat mana de lucru in tara, dar n-am avansat in nici-un fel pana acum. Tinerii prefera alte meserii mai banoase, in loc sa lucreze intr-o fabrica de confectii”, tine sa precizeze Romeo Pomponiu.

    Asa incat vor veni lucratori straini: 600 de muncitori din Bangladesh vor fi angajati in fabricile Steilmann din Craiova si Satu Mare. “Intr-o prima etapa vom aduce 200 de oameni, restul urmand sa ajunga in tara in alte doua transe. Proiectul este foarte complex, pentru ca implica si administratiile locale cu care vom lucra pentru a le asigura cazarea si masa”, explica Pomponiu.

    Cat cheltuie Steilmann cu un angajat strain? “Mult. Daca inmultim salariul platit de cateva sute de euro, plus transport, cazare, masa si asigurari cu o perioada de timp de minimum trei ani, pentru ca nu poti face un contract pe cateva luni, investitia e considerabila”, raspunde omul de afaceri, fara a intra in detalii.

    In Romania, salariul mediu net in industria confectiilor este undeva la 300 de euro, de cel putin cinci ori mai mult decat in Bangladesh. Angajarea de muncitori straini in fabricile de confectii nu este o premiera: firma de confectii Wear Company din Bacau lucreaza deja de aproape doi ani cu muncitori chinezi, iar in februarie anul acesta a anuntat completarea schemei de personal cu 190 de angajati din Bangladesh, dintre care 60 au ajuns la Bacau.

    “Avem contracte de respectat. Nu ne putem permite ca oricand se deschide un mall sau un hipermarket sa ne plece zeci de angajati. Este nevoie de un numar fix de muncitori pe care sa ne bazam”, declara intr-un interviu anterior Antonello Gamba, directorul general al Wear Company, parte a grupului italian CDA specializat in productia de confectii sportive.

    In afara de China si Bangladesh, Gamba cauta mana de lucru si in Coreea sau Vietnam. Intr-adevar, refrenul tuturor producatorilor de confectii este ca amenintarea principala, a acestui an si probabil a altor cativa ani de acum inainte, este criza de forta de munca.

    “Vad viitorul foarte gri”, apreciaza Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Forta de munca oricum a scazut continuu, pe masura pierderii de viteza a industriei: de la 830.000 de angajati in 1990, in industria textila mai lucreaza acum cu circa 350.000. Si desi anul trecut s-au desfiintat aproape 50.000 de locuri de munca, ar mai fi vacante in domeniu aproape 20.000 de posturi.

  • Cat de rau ne va fi din vara

    “Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta”, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca.

    Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant.

    Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile.

    “Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare”, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul).

    In acest context general, “a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in¬cep sa piarda teren din cauza presiunilor”, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare “viata grea” pentru moneda nationala.

    “Leul va continua sa fie in corzi”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. “Banca centrala e insa si vegheaza”, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul “din mana” chiar de tot. “Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei/euro”, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa.

    Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%.

    In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% – nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la “minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%”, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie.