BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • CIne a cumparat afacerea Vinexpert

    La prima vedere, mare legatura intre productia si importul de chibrituri si afacerile cu vin nu prea este. Dar actionarii clujeni ai fabricii de chibrituri au decis inca de la finalul anului trecut sa intre pe piata vinului, infiintand compania Vino Vero, axata pe importul de vinuri din America Latina. Vino Vero va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, iar tranzactia cu Vinexpert a fost practic urmatorul pas, catre partea comerciala. „Noi intentionam sa deschidem o retea proprie de magazine, iar Vinexpert dorea sa creasca intr-un ritm mai rapid. Am decis sa ne unim competentele“, declara Maia Banciu, director de marketing si comunicare la Match Point. Familia Banciu controleaza pachetul majoritar de actiuni (40%) al producatorului de chibrituri, diferenta fiind impartita in mod egal intre alti doi actionari – Ovidiu Popa si Mircea Popescu.

    Reteaua Vinexpert are acum trei magazine – doua in Capitala si unul la Brasov. „Cel mai important castig este ca Match Point se va ocupa de dezvoltarea retelei pe partea de vest a tarii, iar eu ma voi putea ocupa de Bucuresti“, declara Catalin Paduraru, care detine acum 50% din actiunile Vinexpert. Fondatorul retelei de magazine specializate in vanzarea de vinuri si bauturi alcoolice spune ca firma a ajuns intr-un punct in care avea nevoie de competente suplimentare, „pe care eu ar fi trebuit sa le cumpar, dar pe care partenerul meu le are deja – de la departamentul de contabilitate pana la cel de resurse umane“. Desi valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, Paduraru estimeaza ca firma in care detine 50% din actiuni valoreaza 2 milioane de euro, iar previziunile pentru urmatorii trei ani indica atingerea pragului de 5 milioane de euro. „Acela ar putea fi un moment bun pentru un parteneriat cu un fond de investitii“, spune Paduraru, care admite ca a mai avut anul acesta inca doua serii de discutii pentru alegerea unui partener si cu alti investitori interesati.

    Concret, in sarcina proaspetilor actionari (chiar daca discutiile au inceput in primavara, semnaturile au incheiat povestea abia saptamana trecuta) cade in intregime grija resurselor umane si a logisticii in Transilvania, urmand ca tot ei sa se ocupe de-acum si de magazinul de la Brasov. Planurile imediate prevad si deschiderea a doua noi spatii la Cluj si la Timisoara, urmand ca reteaua din Capitala sa se mareasca anul viitor cu trei noi magazine. Investitiile minime necesare unui magazin Vinexpert sunt de 100.000 de euro, bani ce includ costurile cu proiectarea, amenajarea si echipamentele de depozitare. Pentru anul acesta, vanzarile Vinexpert sunt asteptate sa depaseasca 1,5 milioane de euro.

    In timp ce Vinexpert este pentru Paduraru prima afacere, pentru actionarii Match Point drumul pana la magazinele cu vinuri a fost ceva mai intortocheat. In urma cu cinci ani, familia Banciu a demarat cu ceilati doi parteneri afacerea din domeniul importului si al productiei de chibrituri, cifra de afaceri a Match Point urmand sa depaseasca anul acesta 2 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare fata de anul trecut (1,15 milioane de euro). Dar odata pusa pe roate productia de chibrituri, afacerea cu vinuri putea sa-si faca si ea loc in portofoliu, mai ales ca interesul pentru domeniu e de data mai veche. „Ne place sa bem un pahar de vin bun. Dupa ’89, calatorind, am descoperit ca sunt multe vinuri extraordinare, la preturi accesibile tuturor, incat ne-am dorit sa le avem si acasa“, declara Maia Banciu. Ideea unei afaceri cu vinuri a inceput sa se cristalizeze in urma cu circa doi ani si primele activitati au pornit la finalul anului trecut. „Am dorit sa fim pregatiti pentru primul import imediat dupa aderarea la UE si ridicarea taxelor vamale pentru importurile de vin“, explica Banciu alegerea momentului. Rezultatele primului an: Vino Vero va incheia acest an cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, in conditiile in care Vino Vero a avut nevoie de o investitie de 300.000 de euro pentru a pleca la drum.

    Odata cu uscarea cernelii pe contract, partenerii va trebui sa-si croiasca un drum comun si „de mare folos este faptul ca ne completam competentele“, crede Paduraru. Un plus este si faptul ca si unii si altii cred cu tarie in cresterea vanzarilor de vinuri imbuteliate. „Romanii iubesc viata si traiul bun, asa ca nu avem cum sa ramanem in urma lumii civilizate“, spune Banciu. Schimbarile sunt foarte vizibile, mai cu seama pe piata Capitalei: „Clientii sunt tot mai sofisticati si au discernamant din ce in ce mai mare in alegerea vinului dorit“, afirma Paduraru.

    Pe piata romaneasca, magazinele specializate nu si-au delimitat inca un loc clar, iar experienta unor tari mai dezvoltate ne arata si motivul – abia dupa ce se incheie expansiunea retelelor internationale vine vremea cristalizarii comertului de specialitate. In ce priveste magazinele specializate in vanzarea de vinuri imbuteliate si bauturi alcoolice, pe piata bucuresteana sunt foarte putine: in afara de cele doua Galerii Vinexpert, magazinul Nic (din Piata Dorobanti) si afacerea doctorului Ion Pusca, doar cateva spatii prin centre comerciale mai completeaza peisajul. In provincie, magazinele de acest fel sunt chiar si mai rare. De partea cealalta a balantei inclina vanzarile din marile retele comerciale, ce detin acum partea leului din vanzarile de vin imbuteliat. Clientii pretentiosi incep sa treaca insa pragul magazinelor specializate, pentru ca pe rafturile acestora gasesc o oferta mai variata decat la raionul de vin de la supermarket.

  • Un Nobel sau macar un Oscar

    Acesta le reaminteste ironic vizitatorilor cuvintele imparatului Wilhelm al II-lea: „Eu am incredere in cal. Automobilul nu este mai mult decat un fenomen trecator“.

    Insa impunatoarea cladire de pe Mercedesstrasse nr. 100 din Stuttgart a fost considerata potrivita de divizia de camioane si autobuze a producatorului german Daimler ca sa gazduiasca saptamana trecu-ta lansarea proiectului „Shaping Future Transportation“ („Cum va arata viitorul transportului“), ofensiva ecologica a companiei in domeniul vehiculelor comerciale. Desi a lansat in 1969 primul model de autobuz hibrid, Daimler pare acum, alaturi de alti producatori germani precum Volkswagen si BMW, destul de departe de a fi asimilat cu ceea ce indeobste denumim „un brand verde“, capabil sa indeplineasca anul viitor tinta de 140 g/km, stabilita in 1998 de Asociatia Producatorilor Europeni de Automobile.

    Directorul executiv al Daimler Trucks, Andreas Renschler, spune ca incearca sa schimbe aceasta imagine prin investitii pentru gasirea unor solutii mai curate pentru vehiculele comerciale dezvoltate de companie, investitii care au totalizat in 2006 „in jur de un miliard de euro“.

    Cele 16 modele de camioane si autobuze „verzi“ pe care Daimler le produce in Europa (Mercedes-Benz), Statele Unite (Freightliner si Thomas Built Buses), Canada (Orion) si Japonia (Mitsubishi Fuso) au fost prezentate la Stuttgart ca solutie pentru viitorul transportului urban si de marfuri. Daimler estimeaza ca piata de vehicule comerciale va creste in urmatorul deceniu cu circa 50% (de la 3.859.000 de vehicule in 2006 la 5.409.000 de vehicule in 2017). In conditiile in care, potrivit lui Renschler, si in momentul de fata doua treimi din transportul de marfuri in Europa se desfasoara prin intermediul vehiculelor comerciale, reducerea poluarii si a consumului de combustibil la aceste autovehicule trece de la stadiul „revolutiei verzi“ la cel pragmatic al raportului cost-beneficiu al fiecarei companii.

    Desi spune ca are la indemana solutiile potrivite – au fost deja livrate 1.500 de autobuze Orion, peste 100 de camioane Freightliner si 200 de autobuze si camioane Fuso -, Daimler se confrunta deocamdata cu o problema in legatura cu cererea: vehiculele sale hibride sunt in medie cu o treime mai scumpe decat cele similare cu motorizare diesel, iar aceasta nu-i incurajeaza deloc pe posibilii clienti sa semneze contractele de achizitie. Ca sa nu mai vorbim de modelul Citaro cu propulsie pe hidrogen, care ajunge la un milion de euro pentru un autobuz; deocamdata compania a reusit sa vanda doar 36 de bucati in 12 orase din intreaga lume.

    Prin urmare, Renschler a profitat de prezenta a 200 de jurnalisti din 29 de tari la evenimentul de la Stuttgart si le-a cerut ajutorul pentru a face presiuni asupra propriilor politicieni sa incurajeze achizitia de vehicule comerciale nepoluante. De asemenea, CEO al Daimler Trucks s-a declarat nemultumit si de existenta a patru standarde diferite de poluare in SUA, UE, China si Japonia, care cresc costurile de productie si dau peste cap si previziunile financiare: „As vrea sa-i intreb pe colegii (jurnalisti) din Statele Unite ce standarde vor fi pe piata anul viitor“, a raspuns Renschler dupa ce a fost intrebat de BUSINESS Magazin despre rezultatele in scadere ale diviziei sale din 2007 – vanzari de 117.000 de vehicule in trimestrul al treilea, fata de 136.000 in aceeasi perioada din 2006, si un profit operational de 480 mil. euro, fata de 565 de milioane. Explicatia lui tine de introducerea unui nou standard de poluare in SUA, cea mai mare piata auto din lume, ceea ce a dus la anularea unor comenzi deja antamate. O umbra de optimism s-a zarit totusi in atitudinea sefului Daimler Trucks cand a vorbit despre perspectivele pietei in 2008: o revenire a pietei americane, „dar nu mai devreme de al doilea trimestru“, cresterea vanzarilor europene datorita cererii din estul Europei (Daimler chiar se gandeste la o fabrica de asamblare in Rusia) si o suplimentare a cererii din partea Indiei si a Chinei.

    Si chiar cu rezultate financiare in scadere, Renschler si-a ingaduit totusi o ironie la adresa celui mai de succes produs al ideologiei „verzi“, filmul „An Inconvenient Truth“, pentru care Al Gore a primit anul acesta si Oscarul, si premiul Nobel pentru Pace: „Stiti ca filmul e substantial bazat pe o singura prezentare PowerPoint despre protejarea mediului. Nu cred ca e complet echitabil. La urma urmei, compania noastra dezvolta de decenii solutii de transport care au grija de mediu si eu insumi am facut nenumarate prezentari PowerPoint. Dar eu astept in zadar in fiecare an un telefon din Suedia – si nici la Oscar nu ma invita nimeni“.

    A fost si mai bine

    In conditiile in care piata de vehicule comerciale tinde sa se fragmenteze tot mai mult, Daimler a pierdut anul trecut cota de piata. Tata Motors si Navistar au fost singurii care au castigat procente in lupta cu competitia.

  • Mandarini, maslini, ciresi

    Privite pragmatic, hotelurile boutique sunt afaceri mici. Aduc venituri mari per camera, dar cum numarul camerelor rareori depaseste 40, sunt greu de comparat cu hotelurile mari ca rata a profitului sau, mai precis, ca rata a recuperarii investitiei.

    Cu toate acestea, cu doua luni in urma a fost vandut pentru 18 milioane de euro primul lant de hoteluri boutique din Bucuresti, TH Hotels, controlat de Tonya Halpern, om de afaceri israelian care controleaza M.T.IL Group, cu afaceri din domeniul aparaturii foto si al cosmeticelor. Lantul avea o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 7 milioane de euro din trei hoteluri (Venezia, Opera si Central), avand si un hotel in faza terminala de constructie, Palas.

    Cumparatorul, compania de investitii Africa Israel, estima la momentul achizitiei ca cele patru hoteluri (cele trei functionale, plus Palas, vor avea impreuna 300 de camere) pot genera impreuna afaceri de 10,5 mil. euro anual. „Valoarea imobiliara a celor patru hoteluri situate central in Bucuresti (in zona parcului Cismigiu, n. red.), precum si cresterea pietei hoteliere, respectiv segmen-tarea acesteia ne fac sa spunem ca am platit un pret foarte convenabil“, au comunicat reprezentantii Africa Israel saptamana trecuta.

    Deocamdata, alte fonduri de investitii care ar vrea sa cumpere un lant de boutique-uri in Bucuresti nu prea ar avea ce sa cumpere. In acest moment, in afara de lantul TH achizitionat de Africa Israel, mai este un singur brand hotelier care leaga mai mult de doua hoteluri in Bucuresti, care inca nu sunt de vanzare. Si aceasta pentru ca Cristian Penescu, proprietarul hotelurilor Residence (doua in Bucuresti, unul in sudul Frantei, plus un club intr-o zona mai verde a capitalei), mai are inca planuri de dezvoltare.

    Cristian Penescu si-a inceput afacerea la mijlocul anilor ’90, cand locuia in Franta si a construit pe un teren achizitionat „din intamplare“ primul hotel, Residence les Mandariniers. Hotelul, cel mai mic din lantul care s-a construit ulterior, este si cel mai jos clasificat (la doua stele), fata de cele patru stele pe care le au cele din Romania.

    Investitiile din Bucuresti au inceput in 2001, cand Cristian Penescu – un om de afaceri foarte discret – s-a gandit sa dezvolte casa parinteasca si sa o transforme intr-un hotel. „Casa avea doua atuuri: al zonei (aproape de Arcul de Triumf), o arie rezidentiala placuta, nu in una aglomerata si impersonala, de aici venind si ideea de a pastra numele hotelului din Franta, situat intre case private“, povesteste Cristian Penescu. Primul a aparut restaurantul, cu spatiu de cazare de sase camere in spate, iar pana in 2004 au urmat mai multe etape de extindere pana la varianta actuala, de 35 de camere, doua restaurante si patru sali de conferinte.

    Residence Oliviers a fost clasificat la patru stele, clasificare pe care Penescu o vizeaza pentru toate investitiile sale. Investitia se incadreaza undeva in jurul sumei de doua milioane de euro, conform standardelor hoteliere internationale, care evalueaza constructia unei camere de patru stele intre 60.000 si 80.000 de euro. Hotelul a generat insa de atunci venituri de aproximativ un milion de euro anual, avand in 2006 afaceri de 1,46 mil. euro, conform informatiilor Ministerului de Finante. Profitul insa a fost foarte mic (250.000 de euro), din cauza costurilor mari – personal numeros (aproape 40 de angajati, ceea ce inseamna peste un angajat la camera), retusuri dese, bucatarie pretentioasa -, dar mai ales din cauza investitiilor pe care Cristian Penescu le-a facut anul trecut. Investitii care au avut ca rezultat un nou hotel, Residence Cerisiers, cu 32 de camere, clasificat la patru stele lux, cu o investitie de 2,5 milioane de euro. „Cele doua hoteluri au in comun atat numele, inregistrat cu mari peripetii la OSIM (fiind vorba de un nume atat de des utilizat de dezvoltatorii imobiliari), precum si o identitate vizuala comuna, bazata pe reperele arhitecturii clasice, de Mic Paris“, afirma Cristian Penescu.

    Intre constructia celor doua hoteluri, Penescu a mai facut in 2004 un Residence, de data aceasta sub forma de club – restaurant, baza sportiva, plus cateva camere pentru cazare, intr-o zona mai departe de oras.

    Pentru acest an, Cristian Penescu nu spune la ce afaceri se asteapta, mai ales pentru ca abia a inceput operarea la Residence Cerisiers, hotelul dat in folosinta in acest an. Pentru anul viitor, spune insa ca afacerile Residence vor creste cu 12%. In primul rand datorita cresterii pietei, iar apoi pentru ca gradul de ocupare estimat pentru toate hotelurile va fi de 95% (in perioada noiembrie-decembrie 2007), grad de ocupare pe care spera sa il mentina si la anul, fata de media de 85% din anii anteriori. Dar nici pentru urmatorii ani nu va raporta profituri prea mari, deoarece are planuri sa se extinda in continuare, urmatorul hotel urmand a fi construit in 2009 aproape de Piata Victoriei.

  • Miliardele din companii

    Cu aproape 8,5 miliarde de euro, Petrom este cea mai mare companie de pe piata romaneasca, chiar daca liderul clasamentului a fost printre putinele companii a caror valoare de piata a scazut in acest an, potrivit ZF.
    Valoarea totala a celor 100 de companii este foarte aproape de pragul sutei de miliarde de euro, cresterea fata de firmele incluse in topul precedent fiind remarcabila, de peste 25%.

    Cu o larga majoritate, firmele controlate de investitorii straini domina topul, doar cateva dintre companiile incluse in top fiind de stat. Companiile au fost evaluate in principal pe baza rezultatelor financiare raportate la sfarsitul lui 2006 sau, in cazul companiilor listate pe piata de capital, s-a luat in calcul capitalizarea bursiera de la sfarsitul lunii septembrie.

    Aceasta evolutie vine dupa aproape opt ani de crestere economica, perioada in care Produsul Intern Brut s-a majorat de aproape patru ori, de la 33,7 miliarde de euro in 2000 la aproape 120 de miliarde de euro, cat este estimat pentru acest an. In aceasta perioada, Romania a intrat in NATO si, de la inceputul acestui an, in Uniunea Europeana, evenimente ce au atras investitii straine masive comparativ cu anii de la inceputul deceniului.

    Pentru multi analisti economici, cresterea este inca la inceput. Observatorii evidentiaza ca in multe sectoare de activitate Romania este mult in urma celorlalte tari europene. Iar pentru recuperarea decalajului vor urma alti ani de crestere sustinuta.

    Ceea ce ar putea face ca in editia din 2008 a topului sa avem macar o companie care sa treaca de pragul valorii de zece miliarde de euro. Mai ales ca numarul unu, Petrom, creditat cu o valoare de piata de 8,44 miliarde de euro, in scadere cu 6% fata de valoarea calculata anul trecut, are loc de crestere, avand in vedere ca la bursa din Bucuresti, evolutia Petrom nu a fost prea buna in ultimul an, iar cotatia actiunilor a pierdut aproximativ 20%. In afara de Petrom, doar o singura alta companie are o valoare mai mica decat cea calculata anul trecut – Continental Automotive. Regresul are drept cauza scaderea profitului in 2006 fata de anul anterior, pe fondul derularii unui program de investitii.

    In clasamentul din acest an sunt 13 companii nou-intrate fata de prima editie, iar cea mai importanta apreciere a valorii a cunoscut-o grupul de telecomunicatii RCS&RDS. Compania, care tocmai a anuntat ca renunta la planurile de listare pe piata londoneza din cauza crizei financiare, este evaluata de specialistii Capital Partners la 1,65 miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decat suma estimata in prima editie (481 de milioane de euro).

    Alte sase companii sunt creditate cu valori mai mult decat duble fata de nivelul din anul precedent. Valoarea Alro a ajuns la 1,9 miliarde de euro, fata de 828 de milioane anul trecut, ceea ce a propulsat producatorul de aluminiu intre cele mai valoroase zece companii, dupa un salt de 15 pozitii. Oltchim si Impact au facut salturi spectaculoase, de 24 de pozitii, dupa aprecierea valorii cu 130% si, respectiv, 158%. SIF Transilvania, A&D Pharma si Allianz-Tiriac Asigurari completeaza randurile celor care sunt estimati acum la valori cel putin duble fata de prima editie a topului, in timp ce Nuclearelectrica si Carpatcement au fost foarte aproape de aceeasi performanta.

    Cresterea generala a valorii companiilor se vede si in majorarea pragului de intrare in top (valoarea companiei cu numarul 100), de la 123 de milioane de euro anul trecut la 180 de milioane de euro anul acesta.

    Sectorul energetic este cel mai bine reprezentat in topul celor mai valoroase companii, cu 28 de firme. Serviciile financiare sunt un alt domeniu bine cotat, cu 25 de reprezentanti in top. Cea mai mare banca romaneasca, BCR, este pe locul doi in topul general, cu o valoare estimata la 6,75 miliarde de euro. Restul de 47 de companii activeaza in industrie (17), servicii (14), bunuri de consum (10) si IT&C (6).

  • Si acum fa cu mana

    Scena 1: O businesswoman maruntica de cam 30 de ani intra intr-o camera de hotel luminata de o fereastra supradimensionata care da intr-una dintre strazile intens circulate ale unei metropole. O angajata a hotelului se strecoara pe langa ea si incepe sa-i explice cum se poate relaxa in camera pe care tocmai a inchiriat-o: cu gesturi largi ale mainilor ii contureaza pe sticla inteligenta care o desparte de exterior ramurile infrunzite ale unui copac. Sub ochii musafirei, pe fereastra isi fac loc apoi si diverse nuante de albastru, alb sau roz in functie de miscarea mainilor. La sfarsit, tot prin acelasi procedeu, fereastra devine complet opaca, sunetele venite din exterior sunt inabusite brusc, iar camera se transforma in cel mai linistit dormitor. Dupa trecerea celor sase ore de somn, fereastra (setata anterior pe modul de „trezire naturala“) se lumineaza treptat, lasand sa patrunda din ce in ce mai multa lumina si din ce in ce mai multi din decibelii traficului din strada, pana cand femeia se ridica din pat pentru o noua zi de munca.

    Scena 2: Un cuplu de tineri casatoriti – ea afisand o sarcina aproape de termen – intra de brat intr-un cabinet ginecologic pentru un nou consult de rutina. Se aseaza amandoi pe canapea, iar doctorita intinde peste abdomenul viitoarei mame o centura cu ultrasunete, un fel de brau lat care se lumineaza in punctele unde este presat cu mana. Pe un ecran din peretele din fata apare imaginea in patru dimensiuni a fatului, iar doctorita o rasuceste in toate unghiurile posibile doar mutandu-si mana in diverse zone ale centurii. Apoi se duce pe perete, unde tot cu mana acceseaza ecografiile precedente si le arata viitorilor parinti evolutia sarcinii. La sfarsit, cei doi se ridica si isi iau „bebescopul“, un fel de disc pe care l-au tinut tot timpul langa ei si care a inregistrat toate informatiile ca sa le poata revedea pe televizorul de acasa.

    Scena 3. Un pacient cu parul grizonat se trezeste dimineata pe patul de spital si atinge cu mana dreapta o anumita zona din peretele de langa el. Imediat, se deschide un ecran de teleconferinta cu sotia lui aflata in livingul de acasa, care ii trimite un desen facut de nepotica lor in ziua precedenta. Intre timp, in salon intra medicul si cei doi incep sa discute despre operatia de bypass coronarian pe care barbatul tocmai a suferit-o. Ca sa se faca mai bine inteles, doctorul isi intinde mana spre perete, care ii deschide un album cu radiografiile pacientului si cu o schita a operatiei. Dupa ce termina de explicat, atinge o alta zona din perete, ce face ca patura cu care este invelit pacientul sa se lumineze in dreptul organelor vitale: pe perete apar pe rand informatii in timp real despre temperatura corpului, ritmul cardiac, tensiune si alti asemenea parametri.

    Science fiction? Posibil; Royal Philips Electronics i-a zis Simplicity Event, un simpozion anual pe care compania il organizeaza acum pentru a treia oara, pentru a-si prezenta viziunea pe cinci ani despre viitorul tehnologiei, dar si pentru a testa reactia publicului si a partenerilor de afaceri fata de unele dintre inovatiile sale. Dupa cum a spus Andrea Ragnetti, chief marketing officer (CMO) al companiei, „nu chiar toate cele pe care urmeaza sa le vedeti se vor transforma in produse, dar am vrut sa va oferim o ocheada in viitor“.

    Excursia organizata pentru jurnalisti prin hala care a gazduit evenimentul le-a adus aminte unora de productii SF precum „Minority Report“ („Raport special“, 2002) in care Tom Cruise aranja informatia pe un ecran cu ajutorul mainilor; altora, de Microsoft Surface Video, computerul „masa“ cu control tactil lansat de Microsoft. Regizarea evenimentului (scenele de mai sus au fost jucate de actori), dar si refuzul oficialilor de a oferi informatii despre costurile pe care le-ar implica producerea in serie a prototipurilor prezentate nu au consolidat deloc impresia ca produsele vor ajunge pe piata intr-un interval de timp rezonabil. Si, totusi, cifrele pe care Philips a dorit sa le faca publice arata ca inovatia are un loc important in modelul de business: potrivit lui Ragnetti, care este in acelasi timp si CEO al diviziei de Consumer Lifestyle, 53% din totalul vanzarilor companiei din 2006 au fost asigurate de produse lansate in 2005.

    „Scopul Simplicity Event este de a arata ce inseamna viziunea noastra de «sense and simplicity» («ratiune si simplitate») pentru viziunea noastra despre produsele de maine“, a spus CMO-ul Philips. Ragnetti a dat exemplul conceptului Ambilight (lumina ambientala reglabila in tonuri si intensitate), lansat de companie in 2003, „pe care putini il vedeau pus in practica“. Acum, Ambilight este integrat de drept in televizoarele si in sistemele de iluminat pentru birouri pe care compania le-a prezentat la Simplicity Event. Deocamdata, accentul pus pe inovatie si pe simplitate pare ca da rezultate pentru Philips: pentru al treilea trimestru, compania a raportat o crestere de 7% a vanzarilor comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, pana la 6,5 miliarde de euro. In acelasi timp, valoarea brandului companiei, masurata de Interbrand, a crescut cu 15% fata de 2006, ajungand la 5,4 miliarde de euro.

    Mai nou, Philips a intrat pe terenul hotelurilor high-tech. In primul trimestru al anului viitor, langa aeroportul Schiphol din Rotterdam, reteaua hoteliera Citizen M va lansa in parteneriat cu producatorul olandez de electrocasnice un hotel de o stea, circumscris conceptului „affordable luxury“. „Affordable“ vine de la pretul de inchiriere a unei camere, care va merge de la 69 de euro pana la 130 de euro pe noapte, in functie de perioada si de durata sederii; „luxury“ vine de la dotarile moderne – de cateva mii de euro – cu echipamente sanitare si electronice Philips pe care camera le va include. In fine, clasificarea de o stea a hotelului vine de la cele 230 de camere identice ca dotari, dar si ca suprafata: 14 metri patrati, incluzand aici si toaleta si dusul. Cine s-ar aventura sa se inghesuie in 14 metri patrati chiar daca beneficiaza de un sistem electronic care poate fi controlat dintr-o singura telecomanda (lumina ambientala, aer conditionat, televizor, internet wireless)? „Noi mizam pe segmentul de clienti aflati in scurte calatorii de afaceri (o zi sau doua) si care au pretentii minimaliste de spatiu, insa exigente ridicate“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Robin Chadha, director de marketing al lantului hotelier. „La noi nu se vor petrece concedii, dar se vor pregati si perfecta contracte“, a explicat Chadha. La fel insa ca si oficialii Philips, si el a refuzat sa ofere cifre concrete despre investitia in hotel sau despre perioada vizata pentru recuperarea ei. „Sunt date confidentiale si nu avem acceptul partenerilor nostri sa le facem publice.“

    Hotelurile high-tech sunt o nisa care s-a aglomerat destul de repede in ultima vreme. Pana la sfarsitul acestui an, de pilda, reteaua Marriott International si-a propus sa doteze un sfert din totalul hotelurilor JW Marriott, Marriott si Renaissance din SUA si Canada cu televizoare LCD de inalta definitie, prevazute cu „panouri de conectivitate digitala“, care sa incurajeze integrarea gadget-urilor. Cei cazati acolo pot folosi prin intermediul lor laptopuri, camere video, iPod-uri, jocuri video, astfel incat isi pot verifica e-mail-urile intr-o fereastra a ecranului, iar in alta, sa zicem, se pot uita la clipuri video. Dupa cum se vede, tendinta e deci tot simplificarea vietii unor oameni asaltati de tehnologie, ca si in cazul Philips. Numai ca preturile pentru o noapte de sedere aici vor fi cu totul altele.

  • Cortul cu masini

    Cele mai admirate standuri din cadrul SIAB au fost fara nicio indoiala cele ale Bentley-Lamborghini si Brabus, tunerul Mercedes-Benz specializat in proiectarea unora dintre cele mai rapide automobile de serie din lume. La fel a fost situatia la standul Jaguar si Land Rover, unde in plus, primele trei zile au insemnat vanzarea intregii game de modele prezente. Inclusiv un Defender, cunoscut a fi unul dintre cele mai performante off-roadere din lume.

    Surpriza cea mai mare a fost insa la standul Bentley-Lamborghini, unde modelele cu pret ridicat nu si-au gasit atat de reprede clienti. Sau cel putin nu la fel de repede ca la alte saloane. „Majoritatea clientilor care doresc sa cumpere un Bentley sau un Lamborghini doresc si discount. Si nu unul de 2-3 procente, ci chiar de 10%“, spune un agent de vanzari de la standul Bentley. Iar 10% din pretul unui Bentley Azure reprezinta aproximativ 30.000 de euro, adica pretul unui SUV compact bine echipat precum BMW X3.

    Cu toate acestea, dupa sapte zile de expozitie, reprezentantii Porsche Romania au anuntat ca sunt in negocieri avansate cu un client in ceea ce priveste vanzarea modelului Bentley Azure, in valoare de 303.000 de euro, fara TVA. Aceasta a fost cea de-a doua cea mai scumpa masina prezentata la SIAB, dupa limuzina de lux Mercedes S600 blindata care costa 450.000 de euro.

    Chiar si fara vanzarea modelului Bentley Azure, Porsche Romania, importatorul grupului Volkswagen (care detine si marca Bentley), nu are de sa regrete participarea la SIAB. Dupa primele trei zile, toate modelele Audi din stand care puteau fi comercializate, in valoare totala de aproximativ 800.000 de euro, au fost vandute. Exceptiile au fost noul Audi A4, unul din primele cinci modele asamblate in cadrul fabricii din Ingolstadt (Germania) si venit direct de la Salonul Auto de la Frankfurt, unde a fost expus in premiera mondiala, precum si R8, noul model supersport lansat in acest an, dar care trebuie sa ramana in showroom. La insistentele Audi.

    Cu toate acestea, vanzarile modelului A4 sunt estimate la 80-100 de unitati in ultimele luni ale anului curent si aproximativ 1.000 in anul urmator. Noul A4, al carui pret de baza va fi de 21.800 de euro, fara TVA, va fi disponibil de la sfarsitul lunii noiembrie si va contribui la atingerea obiectivului de vanzari de 2.400 de Audi in acest an, ceea ce va plasa Audi inaintea concurentilor sai traditionali BMW si Mercedes.

    SUV-urile, adica masinile de teren, sunt la randul lor la mare cautare pe piata romaneasca, iar numarul de astfel de masini expuse la SIAB a confirmat aceasta tendinta. Audi Q7 Exclusive, un model care dispune de sase locuri individuale si al carui pret este de aproximativ 140.000 de euro, a fost printre cele care s-au vandut cel mai repede, alaturi de o limuzina Audi A8 de 200.000 de euro. Iar lucrurile nu se opresc aici, deoarece reprezentantii importatorului spun ca majoritatea clientilor pentru brandurile de lux opteaza pentru modele personalizate, care urca pretul masinii cu pana la 30-40%. Si vorbim de masini al caror pret standard se apropie si chiar depaseste 100.000 de euro.

    Revenite la SIAB dupa patru ani de absenta, si marcile comercialziate de grupul Tiriac au consmenat plusuri ale vanzarilor, mai ales in gama premium. Cel mai scump model Jaguar, XKR Portfolio ñ o editie limitata la 100 de unitati anual, in valoare de 142.800 de euro – a fost achizitionat inca din prima zi a salonului. „In primele trei zile ale Salonului Auto de la Bucuresti s-au inregistrat 40 de comenzi, dintre care 20 pentru Jaguar si 20 pentru Land Rover. In total, pe perioada SIAB estimam vanzari de pana la 100 de unitati pentru fiecare marca. Cea mai mare cerere s-a inregistrat pentru SUV-ul Range Rover Sport si Jaguar X-Type“, a declarat Cristian Serban, director comercial Premium Auto, importatorul Jaguar si Land Rover pe piata locala.

    Interesul pentru personalizarea masinilor si faptul ca potentiali clienti sunt dispusi sa plateasca tot mai mult pentru a-si imbunatati performantele automobilelor se resimte si in afacerile tunerilor, adica acele companii specializate in perfectionarea automobilelor de serie.

    Brabus, principalul tuner al constructorului german Mercedes-Benz, a inregistrat o cerere ridicata pentru accesorii, dar si pentru modelele expuse de Colina Motors, importatorul Brabus pe piata locala. Compania anunta in primele doua zile comenzi in valoare de 26.000 de euro pentru accesorii, precum si o comanda ferma pentru SUV-ul Startech Jeep Commander, in valoare de 79.500 de euro. Comenzi in curs de finalizare exista si pentru doua limuzine de lux Mercedes S-Klasse Brabus, unul de 166.000 de euro, si unul ceva mai scump, de 215.400 de euro. In saptamana dinainte de Salon, Brabus a vandut pe piata locala si un model de vehicul utilitar Viano transformat in birou de lux, cu elemente de interior preluate de la limuzina Maybach, in valoare de 243.700 de euro, precum si o limuzina S-Klasse de aproape 200.000 de euro.

    Si cabrioletele si-au gasit clienti printre vizitatorii de la SIAB, importatorul Saab anuntand ca exista cinci posibili clienti pentru 9-3 Cabrio, modelul concurent direct pentru Seria 3 Cabrio de la BMW, precum si pentru Audi A4 cabrio, aflat la mare cautare pe piata locala.

    Ultima moda pe piata se prefigureaza a fi insa cea a modelelor hibride, asa cum s-a vazut si la cea mai recenta editie a Salonului Auto de la Frankfurt, incheiata recent. Oficialii Toyota Romania au anuntat ca au primit in cadrul SIAB patru comenzi ferme pentru noua limuzina de lux Lexus LS 600h cu sistem de propulsie hibrida. Limuzina, care a fost lansata pe piata locala la sfarsitul lunii august, are un pret care porneste de la 103.649 de euro pentru versiunea de baza si poate ajunge la 128.639 de euro pentru modelul de top. Si Honda, cel de-al doilea mare constructor japonez prezent la SIAB, a inregistrat in cadrul Salonului doua comenzi ferme pentru modelul Civic Hybrid, potrivit declaratiilor facute de reprezentantii Honda Trading Romania. Importatorul mizeaza la nivelul intregului an pe vanzari de 20 de unitati de masini cu sistem de propulsie hibrida.

    Desigur ca la nivelul intregii piete auto – 320.000 de autoturisme estimate a fi vandute in acest an -, ponderea masinilor cu propulsie hibrida este aproape nesemnificativa. Aceste masini asigura insa marcilor si importatorilor o vizibilitate si imagine pozitiva, care se transmite asupra modelelor ce fac volume mari de vanzari.

    Si daca a venit vorba de modelele de volum, trebuie mentionat ca acestea sunt traditionalul castigator al saloanelor auto din Romania, deoarece disconturile anuntate de importatori si dealeri ii determina pe multi dintre clientii potentiali sa actioneze si sa isi cumpere o astfel de masina. Este cazul Ford, marca ale carei vanzari au crescut cu aproximativ 10% a vanzarilor in timpul SIAB, sau Opel si Chevrolet, cu vanzari de 300 de unitati, respectiv 200 de modele, cu cateva zile inaintea de incheierea SIAB.

    Cea de-a sasea editie a Salonului International Auto de la Bucuresti, prima gazduita in curtea fostului magazin din Otopeni al Metro Cash & Carry (companie din care omul de afaceri Ion Tiriac detine 15%), a inregistrat o crestere medie a vizitatorilor de aproximativ 15% in comparatie cu editia precedenta, de la Romaero Baneasa.

    Numarul marcilor prezente a crescut, la fel si suprafata. Este cazul marcilor grupului Tiriac – Ford, Hyundai, Mitsubishi, Volvo, Jaguar, Land Rover, precum si cele ale grupurilor Daimler si Chrysler (reprezentate pana anul trecut tot de Tiriac Auto). Pe de alta parte, marca franceza Peugeot a decis sa nu mai participe la SIAB. Aproape 200 de companii au fost prezente, dintre care peste 50 companii auto, care au prezentat 250 de automobile, 50 de premiere nationale si o premiera mondiala – Dacia Logan Pick-up, dar si patru concept cars – masini de expozitie, care stau la baza unor viitoare modele de serie), prezentate la editiile din anii trecuti ale saloanelor (cu adevarat) internationale. Pentru ca, nu trebuie uitat, SIAB se incadreaza in liga secunda a saloanelor europene, dupa Paris si Frankfurt, dar inaintea celor organizate la Istanbul si Budapesta.

    Chiar daca cifrele cu privire la tarifele percepute companiilor participante nu au fost facute publice, expozantii spun ca acestea au crescut. Suprafata de expunere a fost de 50.000 de metri patrati, cu 30% mai mult decat editia precedenta de la Romaero Baneasa. In termeni financiari, SIAB 2007 a fost cu 10% mai putin profitabil si cu 30% mai scump, in special datorita cortului unde a fost gazduit (sau „structurii usoare“, cum a fost descris de catre organizatori). Daca se iau in calcul pretul mediu de 20-30 de euro pe metru patrat, al chiriei percepute de catre organizatori la editia precedenta, precum si cresterea din 2007, de pe urma inchirierii standurilor, incasarile au fost de aproximativ 1,4 milioane de euro.

    Asadar, deja putem vorbi de incasari de pana la 3 milioane de euro, de pe urma vizitatorilor si a expozantilor. Si multe alte zeci de milioane de euro in masini vandute sau precontractate. Deci inca o afacere din care a castigat toata lumea. Poate mai putin cei care au vizitat salonul in primele zile, cand corturile, desi echipate cu aparate de ventilatie, s-au dovedit adevarate saune.

  • Acasa la vecini

    Omul de afaceri Enrico Perini a inteles ca pentru a avea o firma cu adevarat puternica trebuie sa invete sa joace la nivel regional. Primele opt luni din 2007 i-au confirmat ideea: cifra de afaceri din cele trei piete de peste granita – Republica Moldova, Ucraina si Italia – a crescut cu 52%, ajungand la 178 de milioane de euro. Evolutia vanzarilor din afara granitelor s-a dovedit chiar mai rapida decat cea de pe piata interna: in Romania, afacerile grupului Romstal au inregistrat un plus de 47% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, iar previziunile pentru tot anul se refera la o crestere de 40%.

    Cresterea vanzarilor intervine oarecum natural, in conditiile in care se mareste si numarul punctelor de vanzare intr-un ritm chiar mai rapid decat cel din 2006. In primele opt luni ale anului, reteaua s-a marit cu 15 noi puncte de vanzare si doua depozite, toate deschise intre granitele tarii, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie inaugurate alte 2 filiale si 6 reprezentante in sistem de franciza. Anul trecut, Romstal a deschis 13 noi centre, dintre care sapte in Romania, trei in Ucraina, doua in Republica Moldova si unul in Italia.

    Implicat mai cu seama in extinderea grupului, omul de afaceri de origine italiana spune ca pentru a acoperi o zona cat mai larga ia in considerare toate variantele: deschiderea de noi francize, constructia sau cumpararea de noi puncte de vanzare. La nivel de regiune, interesul de extindere vizeaza acum Rusia, Bulgaria si Serbia, unde „cel tarziu in primul trimestru al anului 2008, activitatile grupului vor fi complet operative“, conform lui Perini.

    Enrico Perini spune ca deja sunt batute in cuie nu numai bugetele pentru anul viitor, ci pana in 2010, asa incat „fiecare manager sa vada care sunt tintele si sa vada ce poate face pentru a le sustine“. Grupul, ce numara nu mai putin de noua firme cu arii de activitate variate – de la productia de tevi sau comercializarea instalatiilor sanitare pana la vanzarea de masini si investitii imobiliare -, ar urma sa depaseasca pragul de un miliard de euro in 2012. Cifra de afaceri din acest an va depasi 430 de milioane de euro, conform propriilor estimari, dupa ce anul trecut a fost de 320 de milioane de euro.

    In cadrul grupului, vanzarile de obiecte sanitare, gresie si faianta au crescut cu circa 60% fata de perioada similara a anului trecut. Divizia de surse de incalzire a inregistrat cresteri ce depasesc media pietei (30%): vanzarile de microcentrale pe gaz au crescut cu 58%, iar cele de microcentrale electrice cu 34%.

    Pentru dezvoltarea diviziei de produse electrice, Romstal a semnat recent si un parteneriat cu grupul olandez Philips. „Avem opt magazine dedicate iluminatului si urmeaza sa mai deschidem inca trei sau patru“, declara Perini, care apreciaza ca vanzarile de produse electrice reprezinta intre 8 si 10% din cifra de afaceri a unui showroom. Vanzarile din acest an pentru divizia de electrice le-au depasit cu 70% pe cele de anul trecut, „dar si bazele de plecare sunt mai mici“.

    Din cele noua companii ale grupului Romstal, diviziile principale de activitate sunt trei: distributie auto, productie de tevi si distributia echipamentelor termo-hidro-sanitare (care aduce si cea mai mare parte din venituri). Pe segmentul de obiecte sanitare, unul din principalii concurenti este producatorul Mondial din Lugoj, detinut de grupul german Villeroy & Boch, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 32 de milioane de euro. Pe piata de obiecte sanitare concureaza cu Urbis sau Romceram Roman (preluat de polonezii de la Cernasit) si distribuitori precum Delta Distribution sau SSAB Impex. In segmentul articolelor termosanitare, Romstal rivalizeaza cu distribuitorul Merloni TermoSanitari Romania, care a vandut anul trecut de circa 25 de milioane de euro. Avand insa orizonturi de manevra mai largi decat concurenta, Romstal poate schimba oricand centrul de greutate, asa cum dimensiunea afacerilor nu se mai masoara acum doar in judete, ci si in tari.