BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Regele lemnului este mai puternic ca niciodată: a adunat la petrecerea de la Viena afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro

    “DESCHIDE OCHII ŞI ÎNCEARCĂ SĂ ÎMBUNĂTĂŢEŞTI CE VEZI.” Este lecţia pe care a urmat-o Gerald Schweighofer în conducerea afacerii cu lemn începută de familia lui în urmă cu mai bine de 50 de ani. Austriacul, denumit de presa din România „regele lemnului”, a găzduit recent unul dintre evenimente de amploare din industria în care activează, reunind 600 de participanţi din 35 de ţări. Printre invitaţi s-au numărat alţi „regi”, reprezentanţi ai unor companii cu cifră de afaceri de miliarde de euro, dar şi politicieni, bancheri, profesori, studenţi sau membri ai unor familii aristocrate germane. Printre zâmbete largi, poze pe covorul roşu din grădina interioară a clădirii Rathaus, un simbol al burgheziei, Schweighofer  a vorbit despre viitoarea fabrică pe care compania sa, Holzindustrie Schwighofer, o va deschide în România anul viitor. Dacă la începutul anului apăruseră declaraţii ale austriacului în presă potrivit cărora pe piaţa lemnului din România nu mai este loc pentru încă o fabrică, Holzindustrie Schweighofer a anunţat că o va deschide pe cea de-a cincea, după cele din Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti.

    „De data aceasta, chiar este ultima”, spune Schweighofer, cu trimitere la investiţia de 150 de milioane de euro de la Reci din judeţul Covasna. Proiectul pentru o nouă fabrică exista deja, dar aparţinea altui jucător austriac important din industria lemnului. Kronospan a anunţat în urmă cu trei ani că va construi fabrica, însă Holzindustrie Schweighofer va finaliza proiectul în urma unei înţelegeri.  Grupul austriac Kronospan are afaceri de 500 de milioane de euro pe plan local şi ar fi deschis această fabrică la Braşov. Schweighofer a preluat  o parte din utilajele de acolo şi a demarat proiectul în judeţul Covasna. El confirmă că, nici în aceste condiţii, dublarea afacerii în România nu poate fi realizată: „Este imposibil să ajungem la un miliard de euro„. Iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de lipsa de materii prime: „În România nu există zone nedescoperite pentru exploatare, iar cantitatea de materie primă pe care o cumpărăm de pe piaţa locală prin licitaţiile organizate este insuficientă”.

    ASTFEL, PENTRU FUNCŢIONAREA CELEI DE-A CINCEA FABRICI, UNDE SE VOR PRELUCRA CIRCA 800.000 DE METRI CUBI ANUAL, austriecii intenţionează să crească importurile, estimate în prezent la circa  500.000 de metri cubi pe an. Oficialii companiei vor să crească importurile de lemn din Ucraina, Belarus, Rusia, Bulgaria şi alte ţări pentru a satisface capacitatea de producţie. 80% din cheresteaua produsă aici  va fi exportată, principala piaţă rămânând cea din Japonia. Cea mai importantă piaţă de export pentru companie generează 40% din venituri, fiind  urmată de cea din Orientul Mijlociu. Investiţiile de la Reci nu sunt singurele din perioada următoare, austriacul vrea să investească în continuare în fabricile din Comăneşti şi Siret. Astfel, valoarea totală a investiţiilor în România va ajunge la circa 180 de milioane de euro. Sumele direcţionate spre Comăneşti şi Siret, unde se produc panele şi panouri de cofraj, vor creşte astfel afacerea – estimată la jumătate de miliard de euro cu un profit de o sută de milioane – cu 10% în acest an. În afara celor patru fabrici, Holzindustrie Schweighofer deţine în România 16.000 de hectare de păduri şi 5.000 de hectare destinate agriculturii, dar şi un hotel de patru stele în Rădăuţi.

    BIROCRAŢIA, SCHIMBĂRILE DESE ALE PERSOANELOR DE LA CONDUCERE  ŞI LIPSA UNEI ORGANIZAŢII CARE SĂ SE OCUPE DE INVESTITORII STRĂINI SUNT CÂTEVA DINTRE PROBLEMELE  IDENTIFICATE DE REGELE LEMNULUI ÎN ROMÂNIA. El a exprimat nevoia unei instituţii puternice care să se ocupe de investitorii străini şi dă exemplul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine,  ce oferea un sprijin investitorilor străini, puţin familiarizaţi cu mediul de afaceri local. La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbită de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului, iar austriacul apreciază că decizia politică a cauzat dificultăţi investitorilor străini. Totuşi, cea mai mare problemă identificată de omul de afaceri se referă la exploatările forestiere ilegale: „Dezvoltarea pieţei ilegale a lemnului este cel mai rău lucru care se poate face în industria lemnului, iar acest lucru este cauzat în mare parte de autorităţi care ar fi trebuit să remedieze problema„. Schweighofer cere controlarea pieţei de către autorităţi printr-o poliţie forestieră la fel de strictă ca acelea din Germania şi Austria: „Piaţa ilegală ne afectează, cei care exploatează astfel pădurile ne cauzează şi nouă probleme legate de preţ”. 

    LA VIENA, SCHWEIGHOFER A OFERIT 300.000 DE EURO PENTRU IDEI INOVATIVE DIN INDUSTRIE. „Familia mea a construit această afacere prin lemn, iar încurajarea inovaţiilor din această industrie este o modalitate de a returna comunităţii ce am obţinut.„ Cercetătorii, studenţii sau tinerii antreprenori iau contact cu cei mai importanţi jucători mondiali din industria lemnului. La evenimentul din acest an, alături de Gerald Schweighofer şi părinţii lui, Franz şi Maria Schweighofer, au participat personalităţi din mediul politic austriac şi reprezentanţi ai celor mai importante companii din industrie. Printre proiectele premiate în cadrul evenimentului se află un sistem computerizat  de control pentru industria de procesare a lemnului, o clădire de birouri de opt etaje din Austria din cherestea sau un proiect ce promovează dezvoltarea urbană cu structuri din lemn în oraşele nordice. 

    Din capitala Austriei, regele lemnului pare mai puternic ca niciodată. A adunat sub acelaşi acoperiş afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro de pe întreg mapamondul: prieteni, politicieni, furnizori, clienţi şi diplomaţi. Toţi s-au intersectat la un moment dat cu cei peste un milion de metri cubi care pleacă anual din România.

  • De ce şi-a schimbat straiele Vascar

    Conform reprezentanţilor companiei, dorinţa de reinterpretare şi de inovare a brandului Vascar a luat formă în urma unor ample cercetări de piaţă axate pe preferinţele consumatorilor. Marca Vascar devine, sub sloganul ”Vascar, suflet de bucătar”, un brand umbrelă pentru produsele din carne de pui, de porc, de vită şi din carne mixtă, cât şi pentru brandul de mâncăruri Moldova în Bucate.

    Conceptul creativ este completat de o nouă identitate vizuală. Având ca sursă de inspiraţie domeniul gastronomic, noul logo reafirmă promisiunea brandului pentru tradiţie şi totodată reflectă atenţia companiei pentru un stil de viaţă modern.

    ”Ritualul preparării produselor este similar cu cel al unui maestru-bucătar”, declară Vlad Ciuburciu, director marketing la Vascar SA

    “Rebranding-ul Vascar marchează o etapă de maturitate deplină a brand-ului şi reflectă cu fidelitate filosofia şi maniera companiei de a se raporta la categorie. Departe de a fi o schimbare superficială, rebranding-ul Vascar arată de fapt cum este această companie cu adevărat, în profunzime, iar diferenţierea brand-ului faţă de celelalte brand-uri din categorie este de fapt fundamentată în diferenţierea reală a companiei în contextul competiţional”, declară Andreea Florea, client service partner, Brandtailors.

    Compania Vascar a fost înfiinţată în Vaslui în 1984 şi are activităţi ce pornesc cu tranşarea cărnii de porc, vită şi oaie, continuă cu prepararea acesteia în mezeluri, pate-uri, carne presată şi mâncăruri gătite pe bază de carne.

  • AdePlast a finalizat platforma industrială de la Roman

    “După ce acum două săptămâni am finalizat platforma industrială de la  Oradea, iată că, în timp record, am reuşit şi terminarea celei de-a doua platforme din portofoliul nostru industrial, formată dintr-o fabrică de adezivi şi una de polistiren. Investiţia totală în obiectivul de la Roman a fost de 16 milioane de euro”, declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast.

    Unitatea de la Roman este cea mai modernă facilitate de producţie de polistiren din Europa şi ve deservi partenerii din zona Moldovei, dar şi exporturile către Republica Moldova, Ucraina şi ţările arabe. În fabrica de polistiren de la Roman vor lucra 49 angajaţi.

    “Dezvoltarea noastră industrială nu se opreşte aici. Mai avem programate investiţii în acest an, cea mai apropiată fiind fabrica de vopsea care se află acum în pregătire la Ploieşti”, adaugă Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman. Programul investiţional pe care AdePlast l-a demarat anul trecut a avut în vedere o împărţire strategică a unităţilor sale de producţie.  Astfel, graţie celor cele trei platforme, care sunt susţinute cu o investiţie de peste 22 de milioane de euro, AdePlast şi-a optimizat fluxurile de livrare în aşa fel încât fiecare zonă geografică beneficiază de acoperire totală. Indiferent dacă livrarea se face la un partener din România sau la unul din afara ţării, marfa este produsă pe platforma cea mai apropiată şi este distribuită la client într-un timp foarte scurt.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 20.000 de tone de vopsea şi tencuieli decorative schimb şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în coobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, iar de la jumătatea anului intră în producţie fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi în amenajare o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • O nouă campanie anticontrabandă

    Campania se desfăşoară în presa scrisă,TV şi radio locale. De asemenea, se vor trimite prin poştă către cetăţeni din judeţele din Sud Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş, Bihor, Gorj, Mehedinţi) comunicări scrise prin care Poliţia de Frontieră atrage atenţia asupra efectelor negative ale contrabandei cu ţigarete.
    Totodată, cetăţenii care trec prin punctele de frontier din Sud Vestul ţării vor primi de la lucrătorii Poliţiei de Frontieră materiale informative cu privire la amenzile si sancţiunile prevăzute de legislaţie pentru comerţul ilicit cu ţigarete.
    Inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor şef de poliţie Ioan BUDA a declarat: ”Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau zecile de grupuri infracţionale anihilate şi peste 28 milioane pachete de ţigări de contrabandă, a căror valoare depăşeşte 30 milioane euro, confiscate de Poliţia de Frontieră numai în ultimii 3 ani.
    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, prin această campanie, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 0219590, unde pot semnala sau sesiza despre savărşirea unor fapte ilegale în zona noastra de competenţă.”
    Gilda Lazăr, director corporate affairs JTI, a declarat: “Combaterea contrabandei este o prioritate comună pentru industria tutunului şi pentru autorităţi, obiectivul fiind creşterea pieţei legale a ţigaretelor şi implicit a taxelor plătite la buget. Am iniţiat această campanie pentru că era nevoie sa acţionăm şi în plan local, nu numai la nivel naţional. Chiar dacă studiul Novel arată o medie constantă a contrabandei, în 2012 şi în prima parte a anului în curs, de circa 13%,la nivel regional lucrurile stau diferit. în Sud Vestul ţării contrabanda se situa, în ianuarie, la peste 20%, în martie la 15,5%, însă în unele judeţe, precum Mehedinţi, atinge şi 30-40% cota de piaţă. Aşadar, am considerat că este necesar să contribuim la educarea şi conştientizarea publicului local cu privire la efectele şi implicaţiile negative pe care le are contrabanda asupra societăţii şi a fiecăruia dintre noi.
    JTI oferă Poliţiei de Frontieră expertiză şi sprijin pentru limitarea contrabandei, aşa cum s-a întâmplat în cazul capturii făcute de Garda de Coastă. în viitorul apropiat, sperăm să încheiem un protocol de colaborare cu Poliţia de Frontieră, aşa cum sunt cele deja semnate cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi Inspectoratul General al Poliţiei.“

  • Marcel Bărbuţ porneşte fabrica de la Oradea

    “Unitatea de la Oradea este cea de-a doua fabrică de polistiren din portofoliul nostru industrial, după cea de la Ploieşti, care include şi o linie de polistiren grafitat de 150.000 metri cubi pe an. în iunie vom porni încă o unitate similară la Roman. Practic, cu cele trei noi fabrici de polistiren expandat şi cu linia de polistiren grafitat vom ajunge la o capacitate de producţie de 2.250.000 metri cubi anual. Dezvoltarea celorlalte platforme industriale de la Ploieşti şi Roman continuă pe tot parcursul acestui an, pentru iulie având programată deschiderea fabricii de vopsele de la Ploieşti”, declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast.
    Programul investiţional pe care AdePlast l-a demarat anul trecut a avut în vedere o împărţire strategică a unităţilor sale de producţie.  Astfel, graţie celor cele trei platforme, care sunt susţinute cu o investiţie de peste 22 de milioane de euro, AdePlast şi-a optimizat fluxurile de livrare în aşa fel încât fiecare zonă geografică beneficiază de acoperire totală. Indiferent dacă livrarea se face la un partener din România sau la unul din afara ţării, marfa este produsă pe platforma cea mai apropiată şi este distribuită la client într-un timp foarte scurt.
    Dincolo de avantajul competitiv pe care îl are acum AdePlast, datorită acestor investiţii, compania devine un angajator cu peste 250 de salariaţi la nivelul întregii ţări. “Angajaţii AdePlast sunt o resursă extrem de importantă pentru că nivelul de tehnologie din fabricile noastre este unul extrem de avansat. Deci fiecare persoană care intră în fabricile noastre trebuie să-şi însuşească un nivel important de cunoştinţe pentru a face faţă fluxului de producţie. Finalizarea întregului proiect din 2013 va creşte, cu siguranţă, numărul de angajaţi ai AdePlast” declară Marcel Bărbuţ.
    Odată cu deschiderea noii fabrici de la Oradea, AdePlast şi va consolida poziţia pe piaţa din Ungaria şi din Vestul Europei. „Exportul este o direcţie strategică pe care ne dorim să dezvoltăm puternic în următorii ani. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt pieţe pe care vom fi din ce în ce mai prezenţi cu produsele noastre, în primele 4 luni, având deja o creştere a exporturilor de 49 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”,  precizează Marcel Bărbuţ.
    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.
    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 20.000 de tone de vopsea şi tencuieli decorative pe un schimb şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în coobranding cu firma BASF.
    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, iar de la jumătatea anului intră în producţie fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă.
    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi în amenajare  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Traian Băsescu s-a întâlnit cu Lakshmi Mittal

    Autorităţile române au fost informate în legătură cu situaţia actuală a industriei oţelului şi cu dificultăţile cu care se confruntă, precum şi despre eforturile făcute de ArcelorMittal în Europa şi în România în mod particular, pentru a se asigura că siderurgia are un viitor sustenabil, se arată într-un comunicat al companiei.

    ArcelorMittal şi-a exprimat speranţa că ”România va rămâne o ţară atractivă pentru investiţii străine şi că Guvernul român va lua măsurile adecvate, precum asigurarea competitivităţii costurilor cu energia, pentru a menţine sustenabilitatea industriei oţelului din România.”  

    ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră integrată din lume, prezentă în peste 60 de ţări. ArcelorMittal este lider pe pieţele globale importante, incluzând domeniile auto, construcţii, electrocasnice şi de ambalare, având sisteme performante de cercetare şi dezvoltare, tehnologice, precum şi rezerve cuantificabile de materii prime şi reţele de distribuţie de top. Compania este prezentă cu unităţi de producţie în peste 20 de ţări, de pe patru continente, pe toate pieţele-cheie ale industriei siderurgice, de la cele emergente, până la cele mature, având reţele de distribuţie foarte bine dezvoltate.

     Prin valorile ei de bază, sustenabilitate, calitate şi leadership, ArcelorMittal se angajează să funcţioneze într-un mod responsabil, respectând sănătatea, siguranţa şi bunăstarea angajaţilor săi, contractorilor săi şi comunităţii în care operează. Totodată, se angajează să acţioneze de manieră sustenabilă în privinţa mediului, precum şi a resursele limitate. ArcelorMittal este conştientă de responsabilitatea pe care o are în privinţa combaterii schimbările climatice globale; compania fiind printre primele din industrie care face eforturi pentru a descoperi tehnologii inovatoare, cercetând şi dezvoltând tehnologii şi soluţii de producere a oţelului care contribuie la combaterea încălzirii globale. ArcelorMittal este membru al FTSE4Good Index precum şi Dow Jones Sustainability World Index.

    |n 2012, ArcelorMittal a înregistrat venituri de 84,2 de miliarde USD şi o producţie de oţel de 88,2 milioane de tone, reprezentând aproximativ 6% din producţia mondială de oţel.

    ArcelorMittal este cotat la bursele din New York (MT), Amsterdam (MT), Paris (MT), Bruxelles (MT), Luxemburg (MT) şi la bursele spaniole de la Barcelona, Bilbao, Madrid şi Valencia (MTS).

  • Familia care a mutat un deal ca să ridice o fabrică

    OANA SIMON N-A LUCRAT NICIO ZI CA ANGAJATĂ, ci a clădit, împreună cu soţul său, de la zero, o fabrică de recipiente pentru analize medicale lângă Bacău. În 2007, la trei ani de la primul pas în construcţia fabricii, a ieşit pe bandă primul produs, o cutie Petri pentru analizele de sânge. Nici drumul până acolo, nici cel ce a urmat nu a fost uşor, dar cifra de afaceri a fabricii Novei Medical a ajuns anul trecut la 1,7 milioane de euro, în creştere faţă de cele 1,5 milioane de euro din 2011. Antreprenorii lucrează acum cu zeci de spitale şi sute de clinici private, au 30 de angajaţi şi nu se desprind aproape deloc de afacerea pe care nici nu-şi imaginează că o pot vinde.

    NU ESTE PRIMUL LOR BUSINESS ŞI ANTREPRENOAREA DE 38 DE ANI POVESTEŞTE CĂ „NOUA IDEE NE-A VENIT DIN ÎNTÂMPLARE. Eram la un târg de mase plastice din Germania. Nu văzusem până atunci o maşinărie în care pe o parte se pune materia primă, iar pe cealaltă iese produsul finit„, povesteşte antreprenoarea acum.

    Dar la întoarcerea în ţară au văzut că „toată lumea făcea scaune, mese, castroane şi bidoane de plastic; ne-am dat seama că trebuie să alegem altceva„. Şi pentru că atunci când a mers la analize a aflat că nu există niciun producător român pentru recipientele de plastic, şi-au dat seama că aceasta este nişa pe care pot clădi afacerea lor. Utilajul, de mărimea unei camere de bloc, a costat 700.000 de euro, iar valoarea totală a investiţiei a depăşit 2 milioane de euro.

    Şi pentru că „nu aveam unde să punem utilajul„, au fost nevoiţi să ridice de la zero o fabrică pe un teren aflat în apropierea oraşului Bacău. Pentru asta au cumpărat 7.000 mp, iar cele patru construcţii ocupă acum o jumătate din suprafaţă, dar pentru asta a fost nevoie, spune Oana Simon, „să mutăm un deal„, la propriu.

    Şi pentru că banii proprii nu erau de ajuns, au accesat fonduri Phare. „Dacă ştiam cât va fi de greu, cred că mai aşteptam să facem toţi banii„, spune Oana Simon, care adaugă că în fiecare zi, luni în şir, trebuia să bată drumul către Piatra Neamţ să prezinte dosare. Dosare care cântăreau multe kg, de vreme ce documentele erau multiplicate în circa 15 exemplare, iar fiecare dosar avea peste 10-15 cm grosime, zâmbeşte, arătând cu mâinile. După ce proiectul a fost aprobat şi au luat banii pentru utilaj, au urmat cinci ani de verificări.

    Cea mai mare parte a banilor pentru investiţii au fost proprii, pentru că băcăuanii aveau deja o afacere pe care o crescuseră până în 2005. În 1995 aveau o mică tipografie, cu cinci angajaţi, în care făceau, la început, formulare tipizate pentru contabilitate. Au deschis şi un magazin, „ca să ne putem vinde produsele şi un centru de copiere, cu 10 copiatoare, în centrul Bacăului„. Despre nivelul afacerilor de la acel moment, Oana Simon spune că „era suficient cât să ne susţinem şi să trăim decent„.

    Cu toate acestea, bani de investiţii au avut, pentru că în 1999 au început să schimbe utilajele şi să scoată cărţi; „…prima carte a fost o culegere de română a profesorului Dănilă„; au urmat apoi alte volume, broşuri, culegeri şi manuale, iar afacerea, îşi aminteşte antreprenoarea „a fost profitabilă până în 2006-2007, când au început să scadă comenzile, odată cu apariţia manualelor alternative„. Dar, în acel punct, cei doi găsiseră deja un nou domeniu în care să dezvolte o afacere. Chiar dacă tipografia nu a fost închisă nici acum, ea funcţionează doar pentru a susţine magazinul, cifra de afaceri anuală fiind de 100.000 de euro.

  • Pierdere de 27 de milioane de lei pentru Alro

    Cifra de afaceri pentru primul trimestru a acestui an a fost de 526 milioane de lei (164 milioane de dolari), faţă de 544 milioane de lei (170 milioane de dolari), în T1 2012. Profitul net ajustat reprezinta profitul net al societăţii ajustat cu cheltuielile/veniturile din reversarea deprecierii activelor, câştigurile/pierderile din instrumente financiare derivate care nu se califică pentru contabilitatea de acoperire, impozitul pe profit amânat şi alte elemente de venituri şi cheltuieli care nu reflectă performanţa activităţii de bază a companiei.

     „Rezultatele financiare ale companiei, deja afectate de o piaţă în continuă scădere, sunt puternic influenţate de factori din afara industriei aluminiului”, a declarat Marian Năstase, Vice Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Alro. „Pe de o parte, ne-am confruntat cu o reducere importantă a cotaţiei aluminiului la nivel internaţional, iar pe de altă parte, în rezultatul final se regăsesc taxele pe energie, derivativele şi alte cheltuieli care nu reflectă performanţa de bază a Companiei. Toate aceste elemente au anulat profitul provenit din activitatea de bază”.

    Profitul de 88,8 milioane de lei, înregistrat în primul trimestru al acestui an, a fost ajustat cu cheltuielile din reversarea deprecierii activelor, cu impactul din instrumente financiare derivate care nu se califica pentru contabilitatea de acoperire, şi cu alte elemente de venituri şi cheltuieli care nu reflectă performanţa activităţii de bază a companiei. Astfel, a rezultat o pierdere netă ajustata de 26,8 milioane de lei, în T1 2013, comparativ cu un profit net ajustat de 48 de milioane de lei, în primul trimestru al anului trecut.

    În T1 2013, Alro s-a concentrat pe livrarea de produse cu valoare adăugată mare, crescându-şi producţia de aluminiu procesat la 18.821 de tone, de la 16.549 de tone în T1 2012. Producţia totală de aluminiu primar a fost de 62.400 de tone, de la 59.675 de tone, în T1 2012.

    Vânzările totale de aluminiu au scăzut la 526 de milioane de lei, în primul trimestru al acestui an, deşi producţia vândută totală a fost cu 565 tone mai mare, în aceeaşi perioadă. Această reducere a fost determinată de cotaţia în scădere a aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (LME).

    În T1 2013, piaţa internaţională a aluminiului a continuat să se deprecieze, atingând noi minime ale anului. Preţul aluminiului a atins o medie de 2.002 USD/tonă, faţă de 2.117 USD/tonă, în primele trei luni ale lui 2012.

    În plus, costul de producţie a înregistrat o creştere semnificativă, de la 446 milioane de lei, în T1 2012, la 474 milioane de lei, în primul trimestru al acestui an. Această majorare a fost determinată, în principal, de creşterea cheltuielilor cu energia electrică, din cauza majorării cotei de certificate verzi prognozate pentru anul 2013 la 21,17%, faţă de 11,88%, în 2012.

    Alro este o subsidiară a Vimetco N.V., companie globală de aluminiu primar şi procesat, integrată pe verticală. ALRO este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, având o capacitate de producţie instalată de 265.000 tpa.

    Principalele pieţe de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea Europeană (Ungaria, Polonia, Grecia, Germania şi România). Compania are exporturi în Statele Unite şi Asia.

     

  • Profit din frumuseţe

    „Planurile noastre pentru acest an mai cuprind continuarea investiţiilor în modernizarea secţiilor de producţie, a laboratoarelor şi în dezvoltarea sistemului propriu de distribuţie, dar şi în cercetare şi inovare la nivelul portofoliului de produse, unde vom continua să ne surprindem consumatorii prin noi lansări şi extinderi de gamă. De asemenea, vom investi puternic în creşterea prezenţei noastre la export, cu precădere în ţări din zona Europei Centrale şi de Est”, spune Mircea Turdean, director general al Farmec Cluj-Napoca

    Farmec SA Cluj-Napoca este cel mai mare producător român de cosmetice si ajung în ţări din Europa, Asia şi America de Nord, unele dintre principalele pieţe fiind Japonia, Liban, Emiratele Arabe Unite şi ţări din Europa, precum Ungaria, Spania, Italia sau Grecia.

     

  • Cresc vânzările de mobilă

    Factorii pe care se sprijină creşterea afacerilor LEM’S au fost atât extinderea reţelei de magazine LEM’S la nivelul întregii ţări, cât şi dezvoltarea de spaţii tot mai generoase pentru fiecare magazin în parte. Reţeaua LEM’S numără peste 100 locaţii, iar suprafaţa totală de retail, la nivelul întregii ţări, depăşeşte 65.000 de metri patrati. Deschiderile de magazine noi au urmărit spaţii generoase în centre comerciale noi.

    De la începutul anului Lemet a inaugurat cinci noi magazine LEM’S, la Craiova, Piteşti, Constanţa, Vălenii de Munte şi Târgu Neamţ urmând ca până la sfârşitul lui 2013 să deschidă şi să relocheze sau să extindă alte 12 magazine. „Şi anul acesta ne vom concentra pe deschideri şi relocări de noi magazine în spaţii tot mai generoase, în următorii doi ani avem însă ca prioritate Capitala.  Aici ne dorim o mai bună acoperire teritorială” declară directorul comercial al retelei, Adrian Rizea.

    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul LEM’S, iar numarul de angajati care lucreaza in fabrica si in reteaua Lem’s este de 1350.  Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 de metri patrati. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.