BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Studiu de caz: Planuri pentru o creştere de 300% din banii micilor întreprinzători

    CONTEXTUL: În 2013, deşi interesul clienţilor pentru sistemele de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) a crescut cu cel puţin 50%, nivelul vânzărilor a rămas constant; cei mai mulţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014, potrivit lui Călin Vlad, director general al Serra Software. Firma crede că în 2014 o cerere crescută pentru soluţii ERP ar putea veni din partea firmelelor din agricultură, producţie, servicii, precum şi din partea celor care accesează fonduri europene pentru informatizare.

    DECIZIA: Serra Software a conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM. Astfel, Călin Vlad spune că în 2014 firma va oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator. Într-o firmă cu cinci angajaţi aşadar, preţul depăşeşte 17.000 de euro.

    EFECTELE: Directorul general al Serra Software se aşteaptă pentru anul în curs la o creştere a cifrei de afaceri de aproape trei ori, de la circa 210.000 de euro în 2013 la aproape 600.000 de euro în 2014. Previziunile se bazează pe contractele semnate la finalul anului trecut, pe noul produs, dar şi pe semnarea de noi contracte cu clienţi cu care firma se află în „negocieri foarte avansate„.

    ANTREPRENORII ROMÂNI RĂMÂN ÎN CONTINUARE GREU DE CONVINS SĂ INVESTEASCĂ ÎN SOLUŢII IT PERFORMANTE. Cu o maşină scumpă te plimbi, te vede lumea, te admiră, în timp ce un soft este ceva virtual. Nu-l simţi, nu-l înţelegi, ci doar investeşti în el. Decizia de a renunţa la programul de contabilitate apare foarte târziu, în unele cazuri chiar şi după un an de raportări obţinute manual în Excel şi după pierderi materiale importante„, spune Călin Vlad, directorul general al Serra Software.

    Firma pe care o conduce integrează soluţii ERP, CRM, human resources, business intelligence şi helpdesk şi are zece angajaţi cu o experienţă de peste 17 ani în implementarea de software economic. „Numărul angajaţilor a crescut în fiecare an în medie cu o treime, creştere pe care o vom respecta şi în anii următori„, adaugă Vlad. Firma a fost fondată în ianuarie 2011, prin desprinderea de EVO Experience Software şi preluarea portofoliului de clienţi Soft1.

    O analiză realizată de Serra Software despre evoluţia pieţei de ERP în 2014 arată că firmele din agricultură, producţie, servicii, precum şi cele care accesează fonduri europene pentru informatizare vor fi în 2014 principalii clienţi ai furnizorilor de soluţii ERP. Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) este instrumentul software care ajută la integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este dublu: să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul rapid la orice tip de informaţie utilă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

    „Am trimis şi vom continua să trimitem oferte personalizate tuturor companiilor targetate„, spune Vlad. De pildă, pentru firmele contractante de fonduri europene care au solicitat oferte, acestea sunt întocmite respectând cerinţele din caietele de sarcini. „Am conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM„, afirmă reprezentantul Serra Software.

    POTRIVIT ANALIZEI, PREŢURILE SOLUŢIILOR ERP VOR VARIA ANUL ACESTA ÎNTRE 12.000 EURO ŞI 200.000 EURO, IAR PROIECTELE DE PESTE 200.000 DE EURO VOR APĂREA DOAR SPORADIC. În funcţie de tendinţele pe care le-a identificat, compania şi-a construit un produs special. „În 2014 vom oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii, la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator„, adaugă Călin Vlad.

    El se aşteaptă ca în acest an cifra de afaceri a firmei să crească de aproape trei ori faţă de rezultatele anului trecut, până la circa 600.000 de euro, comparativ cu 210.000 de euro în 2013. „Ne bazăm pe contractele deja semnate la finalul anului 2013, pe noul produs, dar şi pe semnarea unor contracte cu clienţii cu care ne aflăm în negocieri foarte avansate. În plus, vrem să creştem ponderea serviciilor de consultanţă în totalul cifrei de afaceri.„

    VÂNZĂRILE NOI DE SOLUŢII ERP AR PUTEA ATINGE ÎN 2014 VALOAREA DE PESTE
    50 MILIOANE DE EURO, POTRIVIT ESTIMĂRILOR SERRA SOFTWARE, în timp ce piaţa totală, care include contractele de mentenanţă şi vânzările de module şi pentru utilizatori noi, în cazul clienţilor existenţi, se va plasa în jurul a 110 milioane de euro. Totuşi, subliniază Vlad, nevoile pieţei sunt de peste zece ori mai mari. În 2013, vânzările au fost la un nivel similar cu cel din anul anterior, deşi interesul manifestat a fost mai mare cu cel puţin 50%. „Cei mai mulţi clienţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014„, explică directorul general al Serra Software. Rezultatele firmei, care a avut anul trecut 40 de clienţi, au fost în concordanţă cu evoluţia pieţei, iar marja de profit, de la înfiinţare până în prezent, a fost în medie de 19%, conform reprezentanţilor companiei.

    2014 va fi un an de creştere la nivelul întregii pieţe, crede Călin Vlad, care într-un scenariu optimist indică un plus de 20% faţă de 2013. „Observăm în ultima vreme tendinţa clienţilor de a renunţa la soluţii «no name» şi de a opta pentru platforme consacrate. Motivul principal care «obligă» antreprenorii şi companiile medii şi mari să facă investiţii în IT rămâne presiunea competiţiei internaţionale„, spune reprezentantul Serra Software.
     

  • Monica Iavorschi, Arctic: Vom extinde în 2014 gama de frigidere produse la Găeşti

    Monica Iavorschi este CEO al ARCTIC. Iată agenda sa de business în 2014.

    Monica Iavorschi: Pentru 2014 ne-am propus să continuăm cu una din direcţiile strategice din ultimii ani şi care s-a dovedit a fi de succes şi potrivită companiei Arctic: creşterea extensivă prin exporturi. În octombrie 2013 am finalizat implementarea unui proiect investiţional de mare anvergură şi am inaugurat o nouă linie de producţie, extinzând astfel cu 25% capacitatea de producţie a fabricii din Găeşti. Compania Arctic a devenit cel mai mare producător de frigidere din Europa, această creştere a capacităţii de producţie reprezentând pentru noi o mare oportunitate şi o platformă de creştere viitoare a businessului.

    În aceeaşi măsură, o prioritate pentru noi în 2014 va rămâne consolidarea poziţiei de lider în piaţa locală prin inovaţie şi folosind asul pe care Arctic îl are în mână: o foarte bună cunoaştere şi înţelegere a pieţei şi a consumatorilor români. Astfel, ne propunem să oferim consumatorilor produse la cele mai înalte standarde de calitate şi funcţionalitate, adaptate stilului lor de viaţă. Noua linie tehnologică inaugurată la Găeşti este una de ultimă generaţie, ceea ce reprezintă pentru noi o oportunitate de a ne extinde gama de frigidere.

    Şi întrucât cred cu tărie că oamenii cu care lucrezi fac diferenţa şi modul în care se lucrează face diferenţa, pentru 2014 mi-am propus o abordare inovativă în toate procesele de business, care să devină un stil de viaţă pentru echipă şi un punct de start al unei noi etape în evoluţia companiei.

  • Marcel Bărbuţ, Adeplast: Continuăm procesul de industrializare în 2014 prin investiţii noi

    Marcel Bărbuţ, fondatorul ADEPLAST, are următoarele priorităţi în 2014:

    Marcel Bărbuţ: Per ansamblu, economia are sanse să înregistreze creşteri, dar depinde de inteligenţa şi de seriozitatea cu care vom aborda provocările, şi asta este valabil pentru orice cetăţean, fie el conducător sau om de rând.

    Dacă vorbim strict de domeniul în care activăm noi, putem spune că în 2014 nu aşteptăm evoluţii spectaculoase faţă de 2013. Poate există un uşor trend pozitiv în condiţiile în care va creşte consumul. Acest lucru nu este exclus având în vedere că ne aşteaptă un an electoral şi, în mod tradiţional, în anii cu alegeri sunt mai mulţi bani în piaţă. Pe de altă parte, deblocarea proiectelor de infrastructură poate contribui masiv la redresarea pieţei construcţiilor. La aceasta s-ar putea adăuga şi o nouă abordare în ceea ce priveşte procesul de termoizolare a clădirilor vechi, având în vedere că de peste 30 de ani
    nu s-au mai făcut îmbunătăţiri la clădiri, iar consumul de energie al construcţiilor vechi este uriaş. Or, 2014 ar trebui să fie anul în care să ne uităm serios şi la acest aspect, pentru că resursele energetice sunt din ce în ce mai puţine şi mai costisitoare; în plus există şi presiunea organismelor europene în acest sens.

    În ceea ce priveşte Adeplast şi nişa pe care activăm, privim la 2014 cu mult optimism, dar înarmaţi şi cu multă energie, deoarece continuăm procesul de industrializare prin investiţii noi. Suntem optimişti pentru că, indiferent de contextul economic, noi am găsit de fiecare dată resurse să creştem consistent an de an, anul trecut marcând un plus de 35 de procente la cifra de afaceri.

  • Grupul Fabryo Corporation – Atlas Paints, o singură entitate juridică

    Noua companie va fi condusă de un consiliu de administraţie compus din Laurenţiu Ispir, Ioannis Anagnostou şi Daniel Niţulescu, în timp ce conducerea operativă va fi asigurată de Dragoş Militaru, în calitate de director general executiv.

    „Această consolidare într-o singură entitate juridică este un pas normal în procesul de integrare operaţională început în ianuarie 2013 şi va aduce beneficii multiple în modul de funcţionare al tuturor departamentelor companiei, prin unificarea şi simplificarea proceselor de lucru”, precizează Laurenţiu Ispir, investment director în cadrul Oresa Ventures.

    „În urma fuziunii vom structura mai bine activitatea companiei prin separarea diviziilor de vopsele şi tencuieli decorative de cele de mortare, adezivi şi polistiren extrudat”, spune Ioannis Anagnostou, membru în consiliul de administraţie al Fabryo-Atlas Paints. „Astfel, vom păstra în platforma Tunari divizia de produse de termoizolare şi vom concentra celelalte divizii în Popeşti-Leordeni”.

    „În 2013, primul an de integrare operaţională, ne-am concentrat eforturile pe creşterea distribuţiei brandului Apla în toate canalele comerciale şi am obţinut creşteri semnificative ale cifrei de afaceri în categoriile de mortare şi termoizolaţii, pe o piaţă în scădere”, spune Dragoş Militaru, director general executiv Fabryo-Atlas Paints. „Ne-am întărit poziţia de lider al pieţei de lacuri şi vopsele decorative şi am creat un portofoliu complex de produse şi branduri complementare, capabil să ofere clienţilor soluţia completă de izolare, finisare şi decorare”.

    Fabryo-Atlas Paints este liderul pieţei de vopsele şi tencuieli decorative din România. În urma fuziunii dintre Fabryo Corporation şi Atlas Paints – compania desprinsă din Atlas Corporation la sfârşitul anului 2012 -, portofoliul Fabryo-Atlas Paints include produse comercializate sub mărcile savana, Apla, INNENWEISS, ROST. Compania activează, de asemenea, pe segmentul produselor de termoizolare şi hidroizolare.

    Fabryo-Atlas Paints deţine o platformă de producţie de vopsele, mortare şi adezivi în Popeşti-Leordeni şi o alta de produse termoizolatoare în Tunari, Judeţul Ilfov, şi are, în urma fuziunii, aproximativ 440 de angajaţi.

  • Vânzările Sika au crescut în 2013 cu 9,4%

    5,9% din creşterea globală a vânzărilor raportate în anul financiar 2013 a fost atribuită creşterii organice, la care au contribuit toate regiunile, în timp ce creşterea vânzărilor raportate la achiziţii s-a ridicat la 3,5%. Puterea francului elveţian a avut un efect negativ, de aproximativ 2,9%, asupra ratei de schimb. S-a putut observa însă o creştere cu 6,5% a vânzărilor în franci elveţieni. în condiţiile solicitante care predomină în numeroase pieţe de desfacere, rezultatele obţinute sunt mărturia unei strategii puternice de dezvoltare a Sika.

    Regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) a raportat o creştere de 8,5% în 2013. Această tendinţă pozitivă a fost determinată, în principal, de creşterea organică înregistrată în Europa de Est, Africa, Orientul Mijlociu şi Marea Britanie, precum şi de noile achiziţii.

    Business-ul din regiunea Americii de Nord a evoluat considerabil în ultima parte a anului, rezultând o creştere de 2,3% a vânzărilor în 2013. în timp ce piaţa imobiliară rezidenţială şi-a revenit, nu s-a înregistrat niciun impact pozitiv din partea altor sectoare de construcţii.

    Dintre toate regiunile, America Latină a înregistrat cea mai mare creştere în 2013. în comparaţie cu anul precedent, vânzările au evoluat cu 15,1%, fiecare ţară şi piaţă din această regiune înregistrând creşteri substanţiale.

    Cu o creştere peste medie, regiunea Asia/Pacific a înregistrat, de asemenea, o evoluţie pozitivă a vânzărilor, de 12,5%. în timp ce ţările OECD au raportat creşteri cu o singură cifră, China, India, Indonezia, Thailanda, Malaezia şi Vietnam au înregistrat rate de creştere de două cifre.

    Accelerarea afacerilor pe pieţele emergente a dus la o creştere a vânzărilor de 17,2% în moneda locală şi de 11,8% în franci elveţieni. Proporţia vânzărilor generate de pieţele emergente a crescut la 38% (anul trecut înregistrând 37%).

    Prin intermediul investiţiilor în pieţele emergente, lansarea de noi produse, precum şi prin achiziţia de noi companii, Sika este pregătită să-şi continue evoluţia şi în anul 2014. Acestea fiind spuse, oscilaţiile semnificative ale valutei înregistrate în ultimele luni şi procesul de integrare a noilor companii achiziţionate prezintă o provocare în termeni de creştere a vânzărilor şi a costurilor de achiziţie.

    Sika AG cu sediul în Baar, Elveţia, este o companie activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriele  producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade parcuri solare şi eoliene. Compania elveţiană este lider în domeniul soluţiilor utilizate în procesele de sigilare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie a structurilor portante.

    Gama de produse Sika include aditivi pentru betoane, mortare speciale, adezivi şi sigilanţi, materiale de amortizare, consolidări structurale, pardoseli industriale şi sisteme de acoperişuri şi impermeabilizări.

    În prezent, Sika numără subsidiare în 80 de ţări şi mai mult de 16.000 de angajaţi la nivel global, care asigură o legătură stabilă între clienţi şi companie, garantând succesul tuturor partenerilor. în 2013 Sika a generat vânzări de 5,14 miliarde CHF.

    Sika România, subsidiară a concernului elveţian, a fost înfiinţată în 2002, iar incepând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov – prima unitate de producţie Sika din România. În plus, Sika va inaugura şi cea de-a doua fabrică din România, la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi.

    Compania este lider de piaţă în domeniul aditivilor pentru betoane, al pardoselilor industriale, sistemelor de membrane pentru acoperişuri, al consolidărilor cu fibre de carbon, dar şi al mortarelor speciale.

    În 2013, Sika România a fost implicată în proiecte locale printre care se numără Floreasca City Center, Floreasca Business Park, extinderea reţelelor Dedeman şi Kaufland, consolidarea hotelului Domogled din Băile Herculane, turnul de răcire Paroşeni, loturile de autostradă de pe Coridorul IV Paneuropean, reabilitarea căii ferate Sighişoara – Atel.

  • Vânzările Carpatcement au ajuns anul trecut la acelaşi nivel ca în 2006

    Ritmul scăzut al lucrărilor de infrastructură în 2013 (potrivit INS lucrările de infrastructură au scăzut cu 3,6% în primele zece luni din 2013 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012) precum şi scăderea nivelului investiţiilor străine directe au dus la o scădere a vânzărilor de ciment vrac. De asemenea, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei a dus la o scădere a vânzărilor pe segmentul cimentului la saci. în ceea ce priveşte

    Pentru acest an, aşteptările companiei sunt asemănătoare. Creşterile de taxe anunţate de Guvern (redevenţe, impozitul pe clădiri speciale şi celelalte taxe care au fost deja incluse în noul cod fiscal) se vor reflecta în costurile de producţie ale companiei. La acestea se adaugă şi o creştere a costurilor de distribuţie, având în vedere creşterea potenţială a accizelor la combustibili.

    ”Considerăm că această creştere de taxe şi impozite va avea ca impact direct o creştere în lanţ a preţurilor, de la bunurile de larg consum la cele de folosinţă îndelungată. În aceste condiţii estimăm că bugetele alocate pentru construcţii noi, reparaţii sau chiar renovări vor fi sensibil reduse. De asemenea, în 2013    ne-am confruntat cu multe situaţii în care clienţii tradiţionali, din cauza condiţiilor de piaţă, au ajuns în insolvenţă. Din relaţia cu clienţii noştri observăm că nu asistăm nici la o relaxare a condiţiilor de creditare din partea băncilor“, declară Florian Aldea, preşedinte – director general al Carpatcement Holding.

    Compania a bugetat pentru acest an investiţii de aproximativ 15 milioane de euro, mai cu seamă pentru eficientizarea energetică, creşterea performanţei costurilor de producţie, investiţii de mediu şi în dezvoltarea personalului.

    Din 1998, de când este prezent în România, grupul HeidelbergCement a investit peste 450 de milioane de euro pentru a-şi creşte prezenţa pe piaţa autohtonă a cimentului, betoanelor şi agregatelor.

    ”În anii 2008-2009 am investit aproximativ 100 de milioane de euro în creşterea capacităţii noastre de producţie, care astfel a ajuns la aproximativ 7,15 milioane de tone pe an“, a declarat Florian Aldea.

    HeidelbergCement Group este lider mondial pe piaţa de agregate şi un important jucător în domeniul cimentului, betonului şi altor activităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Compania are peste 52.000 de angajaţi în 2.500 de locaţii, în peste 40 de ţări.

    În România grupul este prezent în producţia de ciment, betoane şi agregate prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton, respectiv Carpat Agregate.

     

  • Federal-Mogul achizitioneaza Honeywell Friction

    “Achiziţia accelerează strategia Federal-Mogul pe termen lung – de a consolida principalele linii de produse, inclusiv portofoliul global de materiale de fricţiune pentru echipamente originale şi pentru clienţii aftermarket”, spune Carl C. Icahn, preşedinte al consiliului Federal-Mogul.

    “Tehnologiile de frânare Honeywell, recunoscute la nivel global, alături de standardele înalte ale companiei, fac din această achiziţie o completare solidă a portofoliului nostru global de materiale de fricţiune”, a declarat Kevin Freeland, CEO, Federal-Mogul Vehicle Components.

    Achiziţia Honeywell va întări poziţia Federal-Mogul în ceea ce priveşte tehnologiile de fabricaţie şi inginerie în domeniul frânării, sporind capacitatea şi capabilitatea producţiei. În prezent, Federal-Mogul oferă o gamă de echipamente originale pentru autovehicule şi utilaje, precum şi componente de frânare aftermarket. Pe piaţa globală de piese aftermarket, compania comercializează liniile de produse de frânare Wagner, Ferodo şi Necto. Federal-Mogul este dintre primele companii care a produs echipamente originale produse de frânare fără (sau cu conţinut redus de) cupru. De curând, compania a lansat şi pe piaţa aftermarket plăcuţele de frână cu conţinut redus de cupru.

    Federal-Mogul are activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei globale de piese şi servicii pentru producătorii de vehicule şi operatorii de service-uri, atât pe piaţa automobilelor şi echipamentelor pentru vehicule comerciale uşoare, medii şi grele, navale, feroviare şi aerospaţiale, cât şi pe piaţa energetică sau industrială.

    Federal-Mogul operează prin două divizii de afaceri independente, fiecare dintre acestea având un CEO ce raportează consiliului director Federal-Mogul. Divizia Federal-Mogul Powertrain proiectează şi produce componente pentru sisteme de propulsie pentru echipamente originale şi sisteme de protecţie pentru automobile şi vehicule grele, industriale şi de transport. Divizia Federal-Mogul Vehicle Components vinde şi distribuie un portofoliu cu peste 20 de mărci recunoscute pe piaţa globală de aftermarket, pentru produse de frînare, direcţie-suspensie, ştergătoare, şi alte componente auto. Mărcile Federal-Mogul disponibile pe piaţa aftermarket includ ştergătoare ANCO, bujiile, ştergătoarele şi filtrele Champion; produsele de motor AE, Fel-Pro, FP Diesel, Goetze, Glyco, Nural, Payen, Sealed Power; piesele de direcţie şi suspensie MOOG şi produsele de frânare Ferodo si Wagner.

    Compania a fost fondată în Detroit, în 1899. Compania are 44.500 de angajaţi în 34 de ţări, cu sediul central în Southfield, Michigan, Statele Unite.

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Bilanţul AdePlast pentru 2013: 4 fabrici noi şi o creştere de 35%

    2013 este perioada care a marcat cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei. AdePlast a finalizat anul acesta programul investiţional de dezvoltare de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici.

    La Roman au fost inaugurate anul acesta, o fabrică de mortare uscate şi o fabrică de polistiren. Unităţile de la Roman sunt cele mai moderne facilităţi de producţie de polistiren din Europa şi deservesc partenerii din zona Moldovei, dar şi exporturile către Republica Moldova, Ucraina şi ţările arabe.

    La Oradea platforma industrială a AdePlast este finalizată şi complet operaţională, odată cu inaugurarea fabricii de polistiren din anul acesta. Platforma de la Oradea este compusă din trei fabrici diferite (adezivi, vopsele, polistiren).

    La Ploieşti a fost pusă în funcţiune fabrica de vopsele, una din cele mai moderne din Europa. Din fabrica de la Ploieşti, o parte din produsele AdePlast au fost exportate în Bulgaria, Liban şi Iordania. Tot la Ploieşti, AdePlast a investit anul acesta 350.000 Euro într-un nou department de cercetare, cu instrumente de ultimă generaţie, dezvoltat pe 450 metri pătraţi. în acest departament au fost angajaţi cercetători cu experienţă ce vor îmbunătăţi reţetele actuale, cu ajutorul cărora se vor dezvolta şi lansa produse noi pe piaţă. Primul rezultat al acestui department va fi gama de lacuri pentru lemn şi metal pe bază de apă ce vor fi lansate în 2014, în linia de producţie fiind investite peste 340.000 euro.

    ”Pentru AdePlast 2013 a fost cel mai dinamic an. Suntem singurul producător român care a crescut constant. în ultimii 4 ani am reuşit să dublăm cifra de afaceri de la 26,8 milioane euro, cât am înregistrat la sfârşitul lui 2010, la peste 56 milioane euro, cât estimăm că vom înregistra la sfârşitul lui 2013. Am reuşit să creştem şi anul acesta, pe o piaţă care a înregistrat o uşoară scădere”, declară Marcel Bărbuţ.

    Creşterea cifrei de afaceri a fost susţinută de toate cele 3 divizii ale business-ului AdePlast. Divizia de polistiren a avut o contribuţie importantă la creşterea cifrei de afaceri. Pentru sfârşitul anului compania estimează o dublare a vânzărilor de polistiren. Din datele de la INS aflăm că AdePlast, în numai doi ani de la inaugurarea primei fabrici de polistiren, deţine 20% din piaţă. Vopseaua a înregistrat o dublare a vânzărilor, generate în mare parte de inaugurarea fabricii de vopsele de la Ploieşti. Pe divizia de mortare uscate, o piaţă extrem de concurenţială în care unii competitori locali înregistrează pierderi semnificative, AdePlast a reuşit o creştere de 15 procente faţă de 2012.

    ”Am reuşit să creştem pe fiecare divizie, chiar dacă unii competitori înregistrează pierderi semnificative şi continuă practicarea de politici de “dumping” pe unele categorii de materiale de construcţii. Aici ar trebui să tragem un semnal de alarmă pentru ca statul să se sesizeze şi, prin instituţiile sale, să dispună cercetări”, precizează Marcel Bărbuţ.

    ”Chiar dacă profitul net va înregistra o uşoară scădere, acest fapt este influenţat de amortizările cu noile investiţii, perioada  de training a noilor angajaţi pentru cele  4 fabrici puse în funcţiune în acest an şi creşterea dobânzilor bancare. O parte din fabricile noastre nu au avut timp să lucreze la capacitate maximă în 2013 pentru că le-am deschis abia la jumătatea anului. De asemenea noile branduri achiziţionate Düfa şi Schomburg, nu au avut timp să se maturizeze şi să contribuie consistent la creşterea cifrei de afaceri. Asta înseamnă că roadele investiţiilor de anul acesta le vom culege în 2014”, precizează Marcel Bărbuţ.

    Un alt factor care a contribuit la diminuarea profitului este productivitatea pe cap de muncitor care a scăzut în 2013 de la 250.000 euro pe muncitor cât era anul trecut, la 225.000 euro. Scăderea se datorează în principal perioadei de montaj şi punere în funcţiune a noilor fabrici. Muncitorii celor 4 fabrici au fost angajaţi înainte de ȋnceperea activităţii în fabrici. Ei au lucrat alături de muncitorii din celelalte fabrici AdePlast pentru a se şcolariza, fără a fi implicaţi propriu zis în procesul de producţie. Acest aspect va fi mult îmbunătăţit în 2014.

  • Şeful îmbuteliatorului Coca-Cola, despre politica monetară şi investiţii

    ŞASE SUNT ŢĂRILE SPRE CARE PLEACĂ CAPPY PULPY, produs în fabrica de la Ploieşti a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul băuturii. Linia de producţie a fost recent inaugurată, în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, iar la evenimentul ce a marcat acest moment au participat Dimitris Lois, CEO al Coca-Cola HBC, şi Muhtar Kent, CEO al Coca-Cola.

    „Afacerea de aici are un impact nu numai în România, ci şi la nivelul regiunii, jucând un rol foarte important în cadrul grupului Coca-Cola HBC, cu activităţi în 28 de ţări. În rândul acestora, ţara se menţine în top cinci„, spune Stephane Batoux, CEO-ul Coca-Cola HBC România. Batoux spune că în jur de 40% din producţia liniei ar putea fi exportată, dar că aceast procent poate fi influenţat de diverşi factori, între care se numără evoluţia consumului, care diferă de la o piaţă la alta.

    EFECTUL NOII LINII DE PRODUCŢIE S-A FĂCUT SIMŢIT IMEDIAT DUPĂ INAUGURARE, printr-o creştere de câteva procente a vânzărilor în segmentul băuturilor de tip juice în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, vânzările companiei pe plan local au scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu un procent de două cifre (low double digit), conform datelor din ultimul raport al companiei-mamă, din Grecia.

    Reducerea volumelor a fost pusă pe seama mediului macroeconomic nefavorabil şi a presiunilor promoţiilor competitorilor. Anul trecut, îmbuteliatorul a bifat un plus de 1% al volumelor, după ce în 2011 şi 2010 vânzările fuseseră mai mici cu circa 3%. Astfel, îmbuteliatorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite şi Cappy şi-a crescut anul trecut cifra de afaceri cu 6%, ajungând la 435 de milioane de euro, iar profitul s-a plasat la 33 de milioane de euro.

    Rezultatele din primele nouă luni ale lui 2013 nu sunt în rând cu aşteptările lui Stephane Batoux: „Scăderea vânzărilor a fost neaşteptată, eram mai optimişti„. El nu a dorit să spună ce fel de măsuri a luat pentru a contracara scăderea vânzărilor, dar a punctat că rapoartele sunt urmărite cu atenţie sporită.

    „Când discutăm despre rezultate trebuie să luăm în considerare contextul.„ Batoux spune că, în ciuda creşterii PIB-ului, indexul consumului privat a rămas stabil şi veniturile consumatorului disponibile în primele două trimestre ale anului au scăzut cu 1,6% faţă de perioada similară din 2012. „Este cinstit să luăm în considerare şi aceste elemente, care se reflectă în vânzări. Sunt însă optimist pentru că ne-am crescut cota de piaţă, în volum şi valoare„, susţine Batoux.

    Declinul pieţei a fost mai rapid decât scăderea vânzărilor CCHBC; cu alte cuvinte, compania a muşcat din cota de piaţă a competitorilor săi, între care cei mai puternici sunt QAB (cifră de afaceri de 142 de milioane de euro în 2012, cu mărci precum Pepsi, Prigat, Lipton), Romaqua (cifră de afaceri de 135 de milioane de euro în 2012, cu Borsec, Giusto sau Aquatique), Tymbark (cifră de afaceri de 63 de milioane de euro în 2012, cu Tymbark şi Tedi) şi European Drinks (cu mărci ca Frutti Fresh).

    IN AL TREILEA TRIMESTRU AM CRESCUT CU O RATĂ MAI MARE DECÂT ÎN PRIMELE DOUĂ TRIMESTRE„, adaugă Batoux. Şeful îmbuteliatorului local al Coca-Cola spune că în acest moment cel mai dinamic segment este al juice-urilor, care a crescut cu un procent de două cifre, după lansarea noii linii Cappy Pulpy. „În al treilea trimestru am crescut cu 32% şi vânzările de Coca-Cola Zero„, mai spune el.